5,519 matches
-
descoperirea și resimțirea unității lumii, prin proiectarea analogică. Simbolul, a devenit principiu însuși al creației, cultura delicată a nuanței, indeterminarea provocatoare și stimulatoare, mijloacele muzicale ale sugestiei chiar sunt semnele unei alianțe discrete dar fecunde între poezie și filosofie. Psihologia receptării se întoarce dialectic asupra psihologiei creației. Poetul adevărat gândește i-mediat cu cuvinte, limbajul însuși gândește uneori în poemul lui.” Ceea ce creează în noi nu are nume “- spune Valery nu în sensul că poezia ar fi “dictată “autorului, ci în
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_al_florin_tene_1326189591.html [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
sensul că poezia ar fi “dictată “autorului, ci în sensul că polivalența ei semnificativă o îndepărtează de origine, o face să nu-I mai aparțină în exclusivitate. Limbajul devine purtătorul unei ambiguități revelatoare ce transformă poemul într-un act, iar receptarea lui într-o participare. Exegeza v-a descoperi filosofia poemului, nu pe cea a poetului. Nici-un poet modern- nu își transpune concepția despre lume într-un poem, ci ajunge la această concepție prin el. Dacă pentru mine poezia filosofică este
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_al_florin_tene_1326189591.html [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
avea nevoie de răbdare “. Cartea se încheie cu o listă conceptuală ce însumează”Rădăcinile nemulțumirii mele “. Prin rădăcină autorul înțelegând baza de jos a edificiului spiritualității sale. Aforismele acestea, culese sau create de Aurel Vușcan, sunt, practic, oglinda felului de receptare a vieții și gustul său pentru înțelepciune.Omul modern, spunea Umberto Eco, trăiește în situația în care nu-i mai poate spune femeii iubite “te iubesc cu disperare “, fiindcă și el și ea știu că această propoziție a scris-o
CUGETAREA-ESENŢA FILOSOFICĂ A EXPRIMĂRII UNUI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cugetarea_esenta_filosofica_a_exprimarii_unui_adevar_al_florin_tene_1326729727.html [Corola-blog/BlogPost/362063_a_363392]
-
numea „tragismul Limbii Române de pe teritoriul Basarabiei”. [4]. De aceea Ion Druță îl numea pe Eminescu, încă din 1970, „un hotar al conștiinței”. De aceea Mihai Cimpoi, acest titan al criticii literare postdecembriste care a marcat o nouă etapă în receptarea eminesciană, îl vede ca o „biblie lucrătoare”, ca cel care a luminat drumul basarabenilor spre „regăsirea ontologică”, spre salvarea ca nație („Moldovenii din Est s-au salvat prin Eminescu”). Mișcarea pentru redeșteptare și lupta pentru limbă, alfabet-grafie latină, identitate natională
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
său. Mitizat încă din timpul vieții, Grigore Vieru s-a „judecat”singur, cu aceeași luciditate și onestitate care i-a caracterizat întreaga viață, pentru posteritate („Nu sunt un mare poet. Nu harul ci lacrima mea e mare.”). ---------------------------------------------- [1] Catinca Agache. Receptarea lui Eminescu după 1989, 2011 [2] Mihai Eminescu. Basarabia 1812, Verba, 1991, 2011 [3] Mihai Eminescu. România în lupta cu panslavismul, ,,Timpul” , iunie, 1878.; Basarabia, numele și întinderea ei, ,,Timpul”, 13 martie, 1878.) [4]iGrigore Vieru.Testament/ Limba Română, oastea
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
un scriitor autentic, cu talent înăscut, si care aduce varietate în literatura contemporană.Titina Nica Țene este o astfel de scriitoare “.(Mariana Zavati Gardner.). Tot despre această autoare Constantin Cubleșan scrie: “Titina Nica Țene știe să se apropie de universul receptărilor copilărești cu un firesc al prozodiei întru totul notabil, evocând momente de trăire emoțională pe care micii cititori îl percep și îl înțeleg cu ușurință, căci emisiunea se face pe ... lungimea de unda specifică copilăriei “, iar Petre Birău subliniază:”Una
EVENIMENT EDITORIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_editorial.html [Corola-blog/BlogPost/357058_a_358387]
-
vreme când bufonii devin eroi, despre Ceardașul care se joacă la Cotroceni, în timp ce, în Transilvania, ungurii pregătesc un martie... autonomist, dar și despre cei care își uită istoria, mereu în vâltoarea viforelor, și care riscă să o retrăiască, din păcate. Receptarea raportului dintre viață și literatură, cu inteligență, incisivitate, promptitudine și asumare, sinonimia cu responsabilitatea cuvântului scris într-o Galerie Gutenberg, în care noi, gazetarii, suntem mereu în salopete de lucru, fac parte din acea estetică a receptării, cuprinzându-i pe
CĂRŢI NOI-MARIANA CRISTESCU TIMPUL IUBIRILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Carti_noi_mariana_cristescu_al_florin_tene_1378100611.html [Corola-blog/BlogPost/364386_a_365715]
-
retrăiască, din păcate. Receptarea raportului dintre viață și literatură, cu inteligență, incisivitate, promptitudine și asumare, sinonimia cu responsabilitatea cuvântului scris într-o Galerie Gutenberg, în care noi, gazetarii, suntem mereu în salopete de lucru, fac parte din acea estetică a receptării, cuprinzându-i pe Tudor Vladimirescu, pe Nicolae Bălcescu, Mihai Viteazul, Aurel Vlaicu, dar și evenimentele dramatice de la Târgu-Mureș, din martie 1990, istoria cea „ascunsă în beci”, craniile de cristal, trăirea în legendă. Într-o dinamică a semnificațiilor și a demersurilor
CĂRŢI NOI-MARIANA CRISTESCU TIMPUL IUBIRILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Carti_noi_mariana_cristescu_al_florin_tene_1378100611.html [Corola-blog/BlogPost/364386_a_365715]
-
însă seducția, atracția sexuală, chiar dacă arta se străduiește să sublimeze dorința și să ceară ca frumusețea să fie admirată în sine. Estetica, ca și viață privată, se impregnează de moralitatea omului educat. Firește că o astfel de „interdicție” etică în receptarea artei nu putea naște interior decât o lume fantasmatică rareori mărturisită. Niciodată dorința nu a putut fi, în fapt, stăvilită, iar arta a fost mai degrabă „farmec”, plăcere și încântare, decât „pharmakos”. Putem oare sublima dorința de posesie ce se
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
de netăgăduit și asupra lor insistă tinerele de azi: îngroșarea buzelor, mărirea volumetriei sânilor și feselor, vopsirea părului în culori nenaturale, machierea extrem de pronunțată a chipului, ca o mască de carnaval. Chiar dacă încarnarea frumuseții poate fi o chestiune arbitrară, de receptare subiectivă, artistul contemporan, pictor sau fotograf, compensează capriciile gustului prin profuziunea modelelor, așa cum industria pornografică se bazează pe un număr enorm de persoane dispuse să joace toate rolurile și expresiile seducției. Mai mult, în ultima vreme, în spectacolele „pentru adulți
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_frumusete_si_f_dan_caragea_1375954375.html [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
Academia Română printre membrii căreia am fost. Acolo sunt eu. Sub cruce este un pumn de țărână”. Denigrat și ignorat, Nichifor Crainic, cu luminile și umbrele personalității sale reactive și controversate, nu a beneficiat încă de o discuție senină și o receptare lucidă a multiplelor sale contribuții la cultura românească interbelică. Poetul și ziaristul, animatorul și teoreticianul cultural, teologul mistic și doctrinarul politic își așteaptă încă exegeții riguroși și obiectivi. În opinia și viziunea mea, scriitorul-teolog de la Gândirea este simptomatic pentru ceea ce
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Naționale pentru Certificarea Diplomelor și Certificatelor Universitare în domeniul Filologie, din aprilie 2006. ]Premii și distincții § Premiul Uniunii Scriitorilor i-a fost acordat de cinci ori § Premiul Academiei Române în 1977 ă]Repere critice § Andrei Grigor, Eugen Simion (monografie, antologie comentată, receptare critică), Brașov, Editura Aula, 2001 § Eugen Simion ‒70. Manual de trudire a cuvântului, București, Editura Univers Enciclopedic, 2003 § Dicționarul general al literaturii române, vol. VI, S-T, București, Editura Univers Enciclopedic, 2007 Legături externe § Manuscrisele eminesciene § Pagina de autor pe
EUGEN SIMION LA 80 DE ANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Eugen_simion_la_80_de_ani_ion_ionescu_bucovu_1367904485.html [Corola-blog/BlogPost/354743_a_356072]
-
despre evenimentul în cauză, în carte se caută gândirea contextualizantă a evenimentului. Actualitatea stârnea curiozitatea în legătură cu poziția față de eveniment, lectura cărții poartă meditativ către zona valorilor, a sistemului de gândire și a sistemului de referință. Lectura tihnită în volum scoate receptarea de sub presiunea decodificării cu orice preț în cheia momentului. După cum mărturisește în editoriale sale, principial, Augustin Buzura nu-și propune să facă „literatură”, ci altceva: „să scriu ce văd, ce simt și ce cred despre societatea românească, despre semenii mei
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-in-stare-de-nici-vii-nici-morti-book-review-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
o nemulțumire de sine, de o neîncetată căință pentru faptele și pentru gândurile care denunță puterea dependenței, că schimbarea minții înseamnă mai întâi de toate conștiința că mintea, în gândirea ei obișnuită, este departe de a deveni un mijloc de receptare a harului divin, de aceea este necesară transfigurarea ei până se ajunge „la străvechea frumusețe a rațiunii”, potrivit spuselor Cuviosului Nichita Stithatul. Sămânța de grâu se introduce în pământ, unde putrezește și moare. Pentru ca apoi să încolțească și să se
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Metanoia_stefan_popa_1385460834.html [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
etnografic, frumusețea obiectului este programatic neglijată...mă îngrozește modul de expunere, obsesia pentru explicații, protecția excesivă. Ele sfârșesc prin a anula obiectul care nu se mai vede !” (H.Bernea) Ambientul în care e pus în evidență exponatul poate influența, firește, receptarea lui. Astfel, s-a mizat pe un vacuum spațial care nu întrerupe relaționările, ci lasă timp de constituire a lor. De asemenea, pereții, colorați cu nuanțe pale, uneori dând senzația de nefinisare, devin spații active, susțin fotografii care continuă enunțul
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
nu intră în contradicție cu modernitatea viziunii, ci dimpotrivă, o implică, rezolvând parodoxul artificial întreținut al disputei tradițional/modern. Textul muzeal propune, așadar, o viziune științifică a fenomenului cultural tradițional, originalitatea rezidând în strategia discursivă. Vizitatorul e condus către o receptare conștientă, într-un traseu a cărui logică se relevă prin succesiunea de săli, unitar tematizate. De la costumul specific unei zone la multietnicitatea ilustrată vestimentar, de la unealtă la produsul finit realizat cu ajutorul ei, de la obiecte casnice la locuință, reprodusă integral, prin
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
furtuni și cataclisme naturale. Șirul nesfârșit de metafore sau alte mijloace de expresie are și menirea de a aduce Lumină și Pace în suflete. Este chintesență de suflet. Frumusețea lui rezidă în comuniune de spirit, în dăruirea autorilor și-n receptarea poemelor de cât mai multe persoane. Poezia unește, nu separă. Un șirag magic de rugăciuni adresate aceluiași Creator, aceluiași Duh Sfânt, aceluiași Domn și Mântuitor, uniți în Treimea cea Sfântă. Consider o adevărată șansă de a putea să adaug și
CONTINUITATE DE SPIRIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Continuitate_de_spirit_marian_malciu_1334854520.html [Corola-blog/BlogPost/359173_a_360502]
-
XXI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 473 din 17 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de AL.Florin ȚENE Starea poeziei românești la începutul secolului XXI Pentru a aborda această temă este necesar un îndelung exercițiu de receptare a poeziei românești în ansamblu, cu aplecare spre tendința de evoluție a poeziei din a doua parte a secolului XX, și numai apoi este necesară o plonjare în panorama poeziei secolului XXI. În acest context, cristalizarea criteriilor de selecție și
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1334664025.html [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
a unei opere. Criteriul stilistic va trebui confruntat nu numai cu frecvența mijloacelor expuse mai sus, ci mai ales cu judecata de valoare sub specie temporis, (timp specific) singura care poate conferi valorilor expresive suportul perenității artistice, garantat de felul receptării artei literare de către conștiința umană de-a lungul veacurilor. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 25 septembrie 2014 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1365, Anul IV, 26 septembrie
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411714743.html [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
specificului epocii în care a trăit fiecare autor, raportarea inclusiv la autori de limbă engleză contemporani fiecăruia, descifrarea ritmului interior al ideilor, consonanta sentimentelor, respectarea versificației. Peste toate, conchide traducătorul, „respectul pentru autor a fost cel mai important”. Consonante artistice, receptare critică Câteva sugestii asupra reușitei în delicată întreprindere tehnică și artistică descrisă cu vizibilă pasiune de realizatorul ei au oferit cei care au adus în fața foarte numerosului public din seara lansării echivalări artistice ale unora dintre poeziile volumului: au recitat
POEZIE ROMÂNEASCĂ PESTE TIMP ŞI PESTE LUME de FLORIN IONESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/florin_ionescu_1422942820.html [Corola-blog/BlogPost/374651_a_375980]
-
cei care au adus în fața foarte numerosului public din seara lansării echivalări artistice ale unora dintre poeziile volumului: au recitat actorii Manuela Hărăbor și Rareș Stoica, au cântat Andrei Păunescu, Vlad Isăteanu, Nicu Alifantis. Dinspre universul creației poetice și al receptării critice, au salutat nouă apariție editorială Alex Ștefănescu, Florin Iaru, Ioan Es. Pop. Consonantele s-au manifestat într-o atmosferă caldă la propriu, întărind aprecierea că, dacă incontestabil Testamentul însumat creator de Daniel Ioniță oferă cititorilor de peste mări și țări
POEZIE ROMÂNEASCĂ PESTE TIMP ŞI PESTE LUME de FLORIN IONESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/florin_ionescu_1422942820.html [Corola-blog/BlogPost/374651_a_375980]
-
în fond de același text liturgic - cu același conținut!... Este dureros că există aceste deosebiri și, drept urmare, să ne străduim ca acolo unde ne aflăm noi, să fie desființate, deoarece nu este mai importantă tâlcuirea lingvistică și cea tipiconală decât receptarea Harului Divin!... 6. - Este lumea bisericească contemporană suficient de conștientă de valoarea și supremația acestei Sfinte Taine, care nu abordează o simplă practică liturgică ci pe ea se sprijină, de fapt, toată viața noastră eclesiologică, soteriologică și, îndeosebi, cea eshatologică
PĂRINTELE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_profesor_ilie_m_stelian_gombos_1328867833.html [Corola-blog/BlogPost/346735_a_348064]
-
Spații literare(1974); Tematica genurilor literare(1980); Octavian Goga între colectivitate și solitudine(1981); Introducere în opera lui Ion Agârbiceani(1981); Timotei Cipariu(1994); Convergențe europene(1995); Aspecte și interferențe iluministe(1996); Estuar(1996); Reîntoarcerea la Iathaca(1998); Mihai Eminescu-contextul receptării(1999); Homo militans(2000); Figuri universitare clujene(2002); Inserții(2003); Istoria presei românețti din Transilvania(2003); Penumbre(2004); Identificări(2012); ș.a. A îngrijit și prefațat ediții din opera lui Ion Slavici, Octavian Goga, Lucian Blaga, Victor Papilian, Emil Isac, Ion
MIRCEA POPA-BILANŢ JUBILIAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mircea_popa_bilant_jubiliar_al_florin_tene_1390917020.html [Corola-blog/BlogPost/347575_a_348904]
-
cu o nepoțică povestite de bunică” a sciitoarei Titina Nica Țene, apărută la editura „Ecou Transilvan” 2014. Într-o prezentare grafică excelentă, cu imagini sugestive, cu fotografii reprezentative din existența reală a eroinelor, cărticica încântă prin notația surprinzătoare, prin finețea receptării faptului, prin sensul inedit desprins din gesturi, replici, atitudini. Un aer de tandră afecțiune și înțelegere ocrotitoare învăluie cele câteva scene simple dar pline de farmec ce vin să dezvăluie misterul fascinației cu care inocența deschide ochii asupra universului. Modul
CĂRŢILE COPILĂRIEI: TITINA NICA ŢENE -„ÎNTÂMPLĂRI HAZLII CU O NEPOŢICĂ, POVESTITE DE O BUNICĂ” de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1448460693.html [Corola-blog/BlogPost/381260_a_382589]
-
conta la viitoarele alegeri. Întorși din călătoriile istovitoare de la tropice, făcute din spirit de sacrificiu absolut pentru popor, își votaseră cu abnegație articolele de lege, prin care își fericeau alegătorii, pentru că meritau, nu din alte motive egoiste, subiective sau personale. Receptarea acestui imperativ patriotic s-a produs în sufletul aerisit de fluturi al profesorului Cezar Dunăreanu, care își luase rolul în serios, notînd, pe lîngă membrii fiecărei familii, în catastiful său ofical, și numărul cornutelor și al porcinelor, pentru că, așa cum suna
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]