1,317 matches
-
impersonală”, tributară unor convenții asociative, trebuie remarcat că în volumele ulterioare C. rămâne fidel dimensiunii ludice a poemului, pe fondul unei poeticități de tip reflexiv, înclinată către limbajul speculativ și „spiritul geometric”. Abundă termenii din geometrie, tehnică, cibernetică, mărturisind o receptivitate acută față de suflul vremii și, în egală măsură, angoasa produsă de invazia tehnicismului. Obsesia timpului străbate textele și deschide terenul reveriei, proiecției fantastice, călătoriilor, clivajelor temporale. Spirit fundamental ironic, autorul cultivă asociațiile neașteptate, pândește îndelung surpriza cititorului printr-o continuă
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
doilea contact sexual ulterior; odată ce ați învățat să reprimați ejacularea în timpul zilei, încercați să săriți peste răsfățul unei ejaculări ulterioare și începeți să experimentați obiectiv reacțiile dumneavoastră fiziologice și psihologice la contactul sexual fără ejaculare. Observați-vă vitalitatea fizică și receptivitatea mentală după actul sexual fără ejaculare, mândriți-vă cu noul autocontrol pe care l-ați realizat și bucurați-vă de satisfacția din ce în ce mai mare pe care o obține partenerul dumneavoastră de pe urma talentelor dumneavoastră sexuale. când ați reușit să stăpâniți ambele metode
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
poate fi utilizată atât ca “hipotensor” al rezonanței afective (naștere fără temă, analgezie chirurgicală), cât și pentru potențarea mecanismelor intelectuale (ca atenția, concentrarea, memoria, stăpânirea de sine etc.). Psihoterapia de sinteză și de reconstrucție - metoda Vittoz se bazează pe reeducarea receptivității senzoriale. Trebuie să-l ajutăm pe bolnav să „simtă” obiectele în modul cel mai elementar, evitând de a le conceptualiza. Dereglarea cerebrală-tip care beneficiază este psihastenia (pe care Vittoz o leagă de un defect de conexiune între “creierul conștient
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
intuite apriori nici determinații absolute nici relative înaintea existenței obiectelor cărora ele se atribuiesc. b) Spațiul nu-i alta nimic decât numai forma fenomenelor simțurilor exterioare, id est condiția subiectivă a sensibilității sub care singură intuițiunea exterioară e cu putință. Receptivitatea subiectului, proprietatea sa de a putea fi atins de obiecte, c-un cuvânt afectabilitatea sa precede în mod necesar toate intuițiunile acestor obiecte, deci dintr-asta putem pricepe cum forma tuturor fenomenelor poate fi dată în sufletul nostru înainte de orice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putem căpăta intuițiune exterioară, așa cum suntem influențați {EminescuOpXIV 380} de către obiecte, atunci reprezentația spațiului nu-nsemnează nimic. Acest predicat se aplică obiectelor numai într-atîta întru cât ele ni se arată, adică întru cât sânt obiecte ale sensibilității. Forma constantă a acestei receptivități care o numim sensibilitate este o condiție neapărată a tuturor raporturilor în cari se intuiesc obiectele ca fiind afară de noi, dar, abstrăgând de la aceste obiecte, rămâne o intuițiune curată ce poartă numele spațiu. Condițiile particulare ale sensibilității nu sânt condiții
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar dispărea toată natura, toate relațiunile obiectelor din spațiu și timp, ba chiar spațiul și timpul înșile și n-ar putea exista ca fenomene de sine înșile, ci numai în noi. Ce ar fi de obiecte în sine, despărțite de receptivitatea simțurilor noastre, ni rămâne cu totul necunoscut. Noi nu cunoaștem nimic decât modul nostru de-a le percepe, care ne este propriu și care [nu] trebuie să fie un atribut neapărat al oricărei ființe, dar al oricărui om. Numai cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari li revine în sine înșile. Dimprotivă reprezentația în intuițiune a unui corp nu conține nimic ce s-ar putea atribui obiectului în el însuși, ci numai aparițiunea a ceva și modul cum noi sîntem afectați de el; și această receptivitate a facultății noastre cognitive se numește sensibilitate și rămâne departe cât cerul de pământ de cunoștința obiectului în sine însuși, chiar dac-ar privi transpărând până în fund sensibilitatea și fenomenele ei. Filozofia Leibnitz-Wolf le-a avizat așadar tuturor cercet[ăt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sine însuși cari va fi subsistînd în fondul acestor fenomene. [A DOUA PARTE A ÎNVĂȚĂTUREI ELEMENTARE TRANSCENDENTALE: LOGICA TRANSCENDENTALĂ INTRODUCERE I. DESPRE LOGICĂ ÎN GENERE] Cunoștința noastră răsare din două izvoare fundamentale ale sufletului, din care cea dentăi primește reprezentațiunile (receptivitatea impresiilor), iar cea de a doua e facultatea prin care acele reprezentații se cunosc (spontaneitatea noțiunilor). Prin cea dentăi ni se dă un obiect, prin cea[laltă] el este cugetat în relația sa cu această reprezentație (ca determinare numa a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numi materia cunoștinței sensibile. Drept care intuițiunea pură nu conține decât forma sub care ceva este intuit și noțiunea pură numai e forma cugetărei unui obiect în genere. Numai intuițiuni și noțiuni pure sânt cu putință apriori, empirice numai aposteriori. Dacă receptivitatea sufletului nostru de a primi reprezentații întru cât e atins într-un mod oarecare o vom numi sensibilitate, atunci facultatea de-a produce de sine reprezentațiuni sau spontaneitatea cunoștinței este inteligența. Firea noastră o aduce cu sine că reprezentațiunea noastră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile se-ntemeiază pe afecțiuni, noțiunile deci pe funcțiuni. Pricep însă sub funcțiune unitatea unei acțiuni de-a orândui diferite reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea nu poate uza altfel decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată nemijlocit la un obiect, ci sau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
transcendentală i-o susținu spre a da o materie noțiunilor intelectuale pure, fără care ea ar fi fără conținut, prin urmare cu desăvârșire deșartă. Spațiu și timp conțin o varietate a intuițiunei pure apriorice, fiind cu toate astea condiții ale receptivității sufletului nostru sub cari singure numai el poate primi intuițiuni despre obiecte, cari intuițiuni trebuie deci să afecteze întotdeauna și noțiunea lor. Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să fie petrecută, recepută și combinată pentru a putea deveni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu s-ar naște niciodată ceea ce numim cunoștință, care este un întreg de reprezentații comparate și combinate. Dacă eu [î-]i atribuiesc simțului, pentru că conține diversitate în intuițiunea sa, o sinopse, atuncea acestei sinopse îi corespunde întotdeauna o sinteză, așa că receptivitatea numai combinată cu spontaneitate face cu putință cunoștințe. Aceasta este rațiunea unei triple sinteze care provine în mod necesar în orice cunoștință, și anume; aprehensiunea reprezentațiilor ca modificații ale sufletului în intuițiune, reproducția lor în imaginație și recognițiunea lor în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poată aplica și apriori, în pnvirea reprezentațiilor ce nu-s empince. Căci fără ea n-am avea apriori nici reprezentația spațiului nici acea a timpului, neputîndu-se produce acestea decât prin sinteza celor varie pe cari ni le prezintă sensibilitatea în receptivitatea ei primordială. Avem deci o sinteză pură a aprehensiunei. Despre sinteza reproducerei în imaginație E o lege numai empirică după care reprezentații ce s-au urmat sau acompaniat adesea se asoțiază în urmă laolaltă și se pun într-o legătură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceste condiții subiective n-ar avea totodată valabilitate obiectivă, constituind ele baza posibilității în genere de a cunoaște un obiect în experiență? Inteligența am definit-o mai sus în deosebite moduri: am spus că-i spontaneitatea cunoștinței (în antiteză cu receptivitatea sensibilității), am spus că-i facultatea de a cugeta, sau și facultatea noțiunilor, sau a județelor, cari explicări, privite la lumină, sânt una și aceeași în ținta lor finală. Acuma însă putem caracteriza inteligența ca o facultate a regulelor. Acest
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dintr-asta e evident că schematismul inteligenței nu țintește prin sinteza transcendentală a imaginației la nimic alta decât la unitatea tuturor celor diverse ale intuițiunei din simțul interior, și astfel indirect la unitatea apercepției, ca funcție ce corespunde simțului interior (receptivității). Așadar schemele noțiunilor intelectuale pure sânt adevăratele și singurele condiții cari li pot da acelora o referare la obiecte, prin urmare o semnificație, și categoriile nu sânt în urma-urmelor capabile de o altă întrebuințare decât de una empirică posibilă, servind
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și să priceapă și cealaltă lature, unul să fie capabil și pregătit de-a recepe principiile, cellalt materialul, productivi însă nu pot fi oamenii de-o capacitate de termin mediu decât numai într-o direcțiune. De-aceea atât izolarea în privința receptivității cât [și] apucarea pe altă direcțiune în privința productivității va produce numai neclaritate și necomplecțiune a științei. Știința cere complectitatea volumului, ca să zic așa, și îndeosebi cere de la fiecare din discipolii săi cunoștința exactă, complectă, promptă și reprezentarea în fiece moment
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunoștințe explicite și disponibile: ipoteze asupra piețelor, asupra tendințelor de cumpărare sau scenarii de viitor. Noțiunea de armonie reprezintă o cheie pentru Înțelegerea conceptului de ba. Ea se regăsește Într-o disponibilitate pentru Împărtășirea non-apriorică, Într-o prezență și o receptivitate față de tot ceea ce se Întâmplă manifest sau latent, explicit sau tacit Într-un mediu (context) la un moment dat. Pentru a trăi această armonie, care nu e deloc o stare stabilă ori de imobilitate, este mobilizat ansamblul capacităților individului și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
la semnalele slabe și un raționament rece și rațional, Noboru Konno face referire la ba-ul constituit În cursul anchetelor realizate de tandemul Holmes și Watson. În cazul celui dintâi, avem de-a face cu o abilitate tacită și o receptivitate lipsită de idei preconcepute, În timp ce al doilea se bazează pe o cunoaștere explicită. Ființă sensibilă și perspicace, Sherlock Holmes sesizează și extrage semnale slabe, pe care le combină și le face semnificative, pentru că este creativ și procedează prin inducție, spre deosebire de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mai avea și a nu a mai Întrevedea alt orizont! „Mediul nu este infernal decât În măsura În care infernul e În tine, și-atunci faci parte din el”3. Adoptarea unei atitudini disponibile, deschise și lipsite de prejudecată ține de condițiile unei receptivități bogate. Întrcât ciclul transformărilor nu are sfârșit, timpul nu mai poate fi oprit, asemeni apei râului pe care mâna Încearcă În van să o apuce! La fel se Întâmplă și cu informația, a cărei valoare strategică se situează mai mult
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și puțin vizibile. În Japonia, dacă aștepți să vezi explicit ce vei obține (see what you get), riști să aștepți mult, foarte mult timp. Atunci când promisiunea este evidentă și nu există distanță Între semnificant și semnificat, nu e necesară o receptivitate deosebită pentru a decodifica situația și pentru a depăși aparențele. Invers, În societățile În care elementul tacit predomină În relații și discursuri, sensibilitatea este esențială pentru a Înțelege ceea ce se află În spatele cuvintelor, În Întorsăturile de frază, În tăceri și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
dezvoltării individuale, ci devine condiție sine qua non a unei schimbări interioare numai În măsura În care ea reușește să angajeze plenar elevul Într-un efort de Învățare și de gândire, Într-un act de trăire afectivă și de manifestare volițională. Numai această receptivitate și activitate autentică de implicare totală a celui care Învață este capabilă să genereze o nouă „experiență” personală, să devină cauza propriei sale depășiri, forța motrice care aduce un progres de ordin cantitativ și calitativ În propria lui formație (ca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prin memorizare și apoi să se mulțumească cu reproducerea a ceea ce a spus profesorul. Fiind centrate pe activitatea profesorului, acesta dezvăluie conținutul teoretic, analizează problemele materiei expuse, citează faptele, aduce exemple, argumente, formulează concluzii etc. Totul se bazează, deci, pe receptivitatea elevilor, care devin simpli spectatori sau „consumatori” nevoiți să accepte, fără coparticipare activă, cele comunicate, fără să privească În mod critic noile cunoștințe și să depună o activitate mintală susținută de elaborare a noilor concepte, fără să pună În joc
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În contextul expunerii. Trebuie acordată atenție Însă și cuvintelor uzuale, de largă circulație, care, prin polisemantismul lor, prin faptul că pot avea sensuri diferite pentru persoane diferite, creează cu ușurință dificultăți de decodare. În vederea formării unei audieri active, a unei receptivități spontane, un rol esențial Îl joacă acele procedee care sporesc forța de argumentație logică acomunicării; cu cât acestea se Întemeiază pe o cunoaștere și respectare atentă a legilor gândirii corecte, cu cât vor reuși să solicite efectiv anumite operații ale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1973, p. 116), uneori ea Însăși o prelungire a discuției colective. b) Avantajele și limitele discuțiilor și dezbaterilortc " b) Avantajele și limitele discuțiilor și dezbaterilor" Discuțiile (dezbaterile) dau o formă socializată activității de Învățare, creează o atmosferă de deschidere, de receptivitate și de apropiere reciprocă, intensifică intercomunicarea reală și relațiile din cadrul grupului, favorizează formarea deprinderilor de cooperare, de rezolvare În spiritul unei munci colective a problemelor, contribuie la statornicirea unui climat democratic, de participare activă la viața clasei (grupului), impune o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
grafice, hărți, planuri, fotografii, imagini proiectate etc.) poate să Învioreze foarte mult mersul discuției. Deasemenea, una dintre condițiile intelectuale esențiale ale unei cooperări fructuoase consistă În capacitatea fiecărui participant de a Înțelege punctele de vedere ale celorlalți, de a manifesta receptivitatea cuvenită față de oponenți și de a-și adapta propria sa acțiune sau contribuție personală la ale acestora, de a folosi priceperea de a contraargumenta, instituindu-se În felul acesta un climat favorabil de„receptivitate” a gândirii Între membrii grupului dat
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]