361 matches
-
Evreii sunt constituiți pe detașamente, încadrați cu ofițeri de rezervă și având un medic evreu la fiecare 500 oameni. b. - Sunt exceptate de la munca de interes obștesc următoarele categorii de evrei: - De drept: supușii străini și cei cu ordine de rechiziționare pentru lucru; - Prin comisiuni speciale (câte una de fiecare Cerc de Recrutare): - Cei necesari în întreprinderi care figurează în planul de mobilizare a teritoriului; - Cei strict indispensabili vieții economice a țării; - Cei necesari funcționării instituțiunilor financiare. c. - Cererile pentru evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
DE MARELE STAT MAJOR: 1). Instrucțiunile Generale Nr. 31.200 din 8 August 1941, care cuprind în sinteză următoarele: a). Sunt exceptate de la munca de interes obștesc, următoarele categorii de evrei: - De drept: supușii străini și cei cu ordine de rechiziționare pentru lucru - Prin comisiuni speciale: Cei necesari în întreprinderile trecute în planul de mobilizare; Cei strict indispensabili vieții economice a țării; Cei indispensabili funcționării instituțiunilor financiare: b). Cererile pentru evreii necesari la munca de interes obștesc, se soluționează astfel: - Până la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de folos obștesc, în primul rând, evreii ce au cele mai puține zile de muncă; e) După apariția D. L. privitor la taxe, evreii ce vor plăti taxa de scutire, vor fi lăsați la vatră; - Scutirile acordate până la acea dată, precum și rechiziționările pentru lucru, se anulează pentru toți evreii; - La munca de interes obștesc, vor fi luați numai evreii ce nu plătesc taxele de scutire. Dispozițiunile de detaliu, în legătură cu organizarea și executarea muncii după 7 Ianuarie 1942, vor fi date de Inspectoratul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de către medicii cercurilor teritoriale, pentru a nu fi utilizați decât cei valizi. d) Cererile numerice cât și cele nominale (numai pentru titrați, meseriași și tehnicieni specialiști, cu toate datele necesare: numele și prenumele, vârsta, profesiunea, domiciliul, cercul teritorial, timpul necesar rechiziționării), referitoare la evreii sub 18 ani și mai mari de 50 ani, se vor aproba numai de către M. St. M. e) Întrebuințarea persoanelor rechiziționate se va face în raport cu pregătirea profesională și aptitudinile acestora și numai în localitățile unde își au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au prețuri „de nimic”, armele furnizate de occidentali costă neobișnuit de mult. Conducerea de la Belgrad creează, pe de altă parte, „toate condițiile pentru jefuirea țărănimii muncitoare și propășirea gospodăriei chiaburești”. Funcționează, de asemenea, un sistem de „grele cote de predare”, rechiziționarea forțată a cerealelor devenind un fenomen cotidian. „Bande înarmate de titoiști blochează sate și raioane întregi” și fac percheziții în casele oamenilor luându-le, de regulă, întreaga cantitate de cereale. O mare dificultate o constituie obligativitatea țărânilor săraci de a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lege, în anii ’70), și a propus «limitarea spațiului», revenirea la «colocatari» și (numai pe valea Prahovei, unde își făcuse o vilă scriitorul căzut în dizgrație și unde, între altele, se certase pentru „moșteniri” un ministru al «Epocii») interzicerea (deci rechiziționarea? - nu se știa ce voia) «caselor de odihnă», considerate brusc «a doua proprietate». Trebuia, de fapt, să existe mereu o «sabie a lui Damocles», care să mențină „teama”, să semene invidie și discordie, să abată atenția de la foamea, frigul, diversele
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
capitano et commissario sau vicario et commissario, care sunt frecvent întâlniți în corespondență oficială, erau rectorii care primeau competențele și responsabilitățile unui comisar. Activitățile suplimentare caracteristice care puteau fi întreprinse în astfel de comisariate erau emiterea de documente de trecere, rechiziționarea de bunuri, precum și recrutarea de oameni pentru a servi că geniști (marraiuoli) și distrugători (guastatori) în campaniile militare. Un alt mod de a numi un comisar pentru apărarea unui teritoriu supus era de a trimite un florentin cu competența militară
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să comunizeze țara și să industrializeze satele; iar, pe plan extern, să oblige Moscova să recunoască China ca fiind noul pol revoluționar. Totuși, foarte curând, veștile proaste despre comune se tot înmulțesc: acestea sunt prea mari și sunt prost conduse; rechiziționările de cereale sunt prea importante pentru recolta mult mai slabă decât se scontase; dezordinea este generală; penuria, foametea* și epidemiile fac ravagii. Mao slăbește puțin controlul asupra gestionării comunelor populare. Cu un gest care pare unul de bunăvoință, el îi
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
zguduitoare tragedie umană. încă din 1929-1931, în Kazahstan, sedentarizarea impusă unei populații în mod tradițional normadă antrenează moartea prin înfometare a aproximativ 1300000 persoane și fuga altor 600000, adică aproape jumătate din populația republicii. Represiunea în masă și nivelul de rechiziționare a recoltelor provoacă, în iarna 1932-1933, o foamete care va face între 4 și 5 milioane de victime, mai ales în Ucraina, în Kuban și în regiunea Donului. Bilanțul demografic este atât de catastrofal încât, în 1937, Stalin va ordona
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vizează două obiective: ea răspunde imperativelor doctrinale ale marxismului* care condamnă proprietatea privată, și slăbește concret, prin ruinarea definitivă, grupurile sociale considerate ca „dușmani” - burghezi, aristocrați, oameni de afaceri, țărani, Biserici. Prin exproprieri arbitrare, prin anularea dreptului de proprietate, prin rechiziționarea produselor și interzicerea comerțului privat, bolșevicii* distrug economia de piață și vor s-o înlocuiască cu o economie planificată - zisă și „administrată” dau de „comandament” - dirijată de un organism centralizat, Gosplan. în loc să lase ca prețurile să rezulte din jocul ofertei
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
produsele agricole și de suprimare a piețelor țărănești tradiționale - orice piață liberă fiind considerată „capitalistă” -, și, în sfârșit, de colectivizarea pământurilor. Lenin și prima mare foamete în Rusia, încă din primăvara anului 1918, Lenin*, care a promis pământ țăranilor, impune rechiziționarea forțată a cerealelor pentru aprovizionarea prioritară a orașelor, unde se află partizanii săi, unde nemulțumirea muncitorilor crește și unde își are garnizoanele o Armată Roșie* devenită pletorică. Pe 13 mai 1918, el înființează Armata aprovizionării: zeci de mii de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
calea războiului civil, etapă indispensabilă a revoluției socialiste. Datorită Revoluției din Octombrie*, el stabilește condițiile acestui război civil: interzicerea presei și a partidelor, dizolvarea Adunării Constituante, tratatul de la Brest-Litovsk stipulând cedarea unei părți importante a teritoriului către Germania, naționalizarea industriilor, rechiziționarea forțată a produselor de la țărani. în primăvara anului 1918, considerându-i dușmani pe toți cei care protestează, Lenin declanșează conflictul: „Roșii” - și Armata Roșie* - luptă împotriva „Albilor” - ofițeri țariști care au constituit Armate voluntarilor, dar și împotriva „Verzilor” - armate țărănești
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
produselor de la țărani. în primăvara anului 1918, considerându-i dușmani pe toți cei care protestează, Lenin declanșează conflictul: „Roșii” - și Armata Roșie* - luptă împotriva „Albilor” - ofițeri țariști care au constituit Armate voluntarilor, dar și împotriva „Verzilor” - armate țărănești răsculate contra rechiziționării recoltelor și a înrolărilor forțate -, și chiar împotriva „Negrilor” - anarhiștii* lui Nestor Mahno și cei de la Kronstadt*. Acest război civil cu mai mulți „parteneri”, remarcabil descris de Boris Pasternak în Doctor Jivago, atinge culmi de sălbăticie. Astfel, din 1918 până în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
muncitorii din Petrograd și, pe 1 martie, sovietul insulei publică un manifest în care reclamă libertatea opiniei pentru curentele revoluționare, soviete alese în mod liber și pe bază de scrutin secret, încetarea încarcerărilor pe motive politice și a „comisarocrației”, încetarea rechiziționărilor forțate, dreptul țăranilor de a dispune după cum cred de cuviință de pământ și de surplusul recoltei lor. Guvernul bolșevic refuză orice negociere, susținând că este vorba de o contrarevoluție*. Pe 5 martie 1921, în ziua întrunirii celui de-al X
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
practică a proiectului: totalitarismul încă de la preluarea puterii, Lenin visează la instaurarea socialismului și promulgă decret după decret punând sub „control muncitoresc” uzinele apoi „naționalizând” rapid întreaga economie*, autorizând confiscarea depunerilor tuturor particularilor în bănci apoi, în primăvara anului 1918, rechiziționarea cerealelor, sarcină încredințată „armatei aprovizionării” care trece deja la acțiune cu strigăte de „Moarte chiaburilor!”. în vara anului 1918 revolta e generală, atât în rândurile țărănimii, cât și în ale muncitorilor: din ea se hrănește și războiul civil și teroarea
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
căiască și să împartă. NEP în mai 1918, voind să distrugă în mod radical economia* și societatea* ruse tradiționale, pentru a-și pune imediat în practică proiectul comunist, Lenin* suprimă moneda, interzice comerțul intern, naționalizează întreprinderile și le impune țăranilor rechiziționări forțate. Acest „comunism de război” duce la prăbușirea economiei, apoi la o foamete* și provoacă, în februarie-martie 1921, revolta muncitorilor de la Petrograd și a marinarilor din Kronstadt*. înțelegând că puterea îi este grav amenințată, Lenin ordonă înăbușirea revoltei, dar se
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
NEP), decretată la 21 martie 1921, proslăvește o reîntoarcere parțială la economia de piață: denaționalizarea și libertatea comerțului intern, deschiderea față de investitorii străini, denaționalizarea întreprinderilor industriale cu mai puțin de zece salariați etc. și, mai ales, pune capăt, la țară, rechiziționărilor forțate, înlocuite de un impozit în natură, apoi în bani. Țăranii pot din nou să-și vândă neîngrădiți surplusul și, prin urmare, au interes să producă mai mult. începând din 1922, țăranul are dreptul să dispună de propria-i fermă
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
august 1918, și mai ales odată cu decretul referitor la „Teroarea* Roșie”, din 5 septembrie 1918, care inaugurează lichidarea sistematică a opozanților; în câteva săptămâni, peste 50000 persoane sunt asasinate: muncitori în grevă, anarhiști*, menșevici, partizani ai țarismului, țărani care refuză rechiziționările. Teroarea va crește până în 1922 și va duce la distrugerea principalelor focare de rezistență. Numărând deja 15000 colaboratori în 1918, Ceka are 37000 în 1919 și 260000 în 1921. O asemenea inflație indică îndeajuns că personalul îi este recrutat după
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mesajele radiotelegrafiate trimise de la Moscova și care cer să se facă totul pentru a ajuta, oricât de puțin, „patria socialismului” aflată în primejdie. La 25 iunie, Fried primește ordinul de a organiza greve revendicative în mediile muncitorești și refuzuri de rechiziționare în cele țărănești. La 30 iunie, IC cere manifestații, greve și sabotaje. în aceeași zi, la ieșirea din ședința cu Molotov și Beria de la Kremlin, Dimitrov notează că „situația este nemaipomenit de tensionată” și că „cel mai important este să
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
-i transformă pe comuniști în martiri - PCF se va autointitula încă din 1944 „partidul împușcaților”. Comuniștii au mai mult succes cu formarea de maquis-uri în unele zone rurale, mai ales atunci când tineretul este împins în mod masiv în Rezistență prin rechiziționarea forțată a mâinii de lucru juvenile pentru muncă în Germania - odată cu Serviciul muncii obligatorii impus în Franța în februarie 1943 - și prin instaurarea conscripției de către Republica socială italiană a lui Mussolini. Totuși, această dezvoltare a maquis-urilor are legătură cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
exercitată împotriva „dușmanilor” săi. Mai întâi e vorba de dușmanii lui politici: „albii” - toți partizanii țarului - și liberalii (KD), apoi anarhiștii* și, în fine, socialiștii revoluționari și menșevicii. Urmează apoi clasele sociale inamice: aristocrați, burghezi, ofițeri, chiaburi - țărani care refuză rechiziționările și care sunt calificați drept „bogătași” -, căzăcime, cler. Sunt apoi elementele rele din clasa cea bună: muncitorii care resping dictatura bolșevică (Kronstadt*). și, în sfârșit, națiunile recalcitrante față de sovietizare*: Finlanda, Ucraina, apoi popoarele din Caucaz, în special Georgia. Metodele care
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care a reușit să ia în arendă pămînt și a obținut de la senior o reducere a arendei și a obligațiilor. Foarte legată de drepturile obținute, ea intenționează să le apere contra modificărilor al căror obiect acestea îl constituie: noi taxe, rechiziționări și mai ales încercarea orașelor, a puterii regale, chiar a nobilimii serios discreditate, de a stabili un control asupra acestei clase. Tocmai această clasă mijlocie formează trupele marilor revolte țărănești din secolele XIV și XV. Într-adevăr, revoltele izbucnesc în
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
coaliției. Revoluția trebuie să înfrunte întreaga Europă. Ea întîmpină deja greutăți în teritoriile anexate, în Belgia, în Renania și în Savoia, "patrioții" sînt izolați, iar armata franceză procedează ca o armată de ocupație: îndoctrinează populația prin intermediul cluburilor, ruinează țara prin rechiziționări și persecută Biserica. Neputînd să se bazeze pe țările ocupate, generalii francezi suportă o înfrîngere după alta. Girondinii, care se află la putere, refuză să ia măsurile extreme cerute de montagnarzi și de Robespierre. Revoluția se confruntă dintr-o dată cu toate
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
comportarea” trupelor române și nici nu era informată despre unele fapte ale aliaților noștri (sovieticii), pentru a-i judeca mai nuanțat pe combatanții români. De cele mai multe ori, dacă nu întotdeauna, comandamentele Armatei Roșii, ce-și arogau statutul de ocupante, ordonau rechiziționarea garniturilor de tren cu aprovizionările pentru hrană, îmbrăcăminte, muniții, armament, direcționate spre trupele române din țară, făcând ca marile unități române să fie private de cele strict necesare pe câmpul de luptă. Același interes îl prezintă rapoartele informativ/contrainformative ale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe unde. o. Emil Racoviță Pe atunci, satul se numea Șurănești și era reședința comunei cu același nume. Pe aceste locuri a poposit o parte a Regimentului 63/79 Infanterie Călărași Slobozia care și-a constituit și o infirmerie, prin rechiziționarea casei unui localnic. Regimentul citat a pierdut, datorită molimelor, 28 de oameni care au fost înmormântați în cimitirul sătesc. Media de vârstă a acestora a fost de 29,6 ani. Decesele s-au datorat exclusiv bolilor și anume: febră recurentă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]