9,545 matches
-
lui N. Drăganu, Românii în veacurile IX-XIV (...); ultimele două recenzii sînt semnate de Al. Graur. În primul număr din Revue de linguistique romane, 1925, publicau articole ample Iorgu Iordan (Un catéchisme étymologique) și A. Rosetti (Chronque roumaine). Cea mai bogată recoltă de documente în română e, totuși, cea de acasă. Site-ul Universității din București conține, în afara unor cărți publicate la editura universitară, colecția Classica. Gîndită, se pare, pentru cercetările istoricilor, ea este de mare folos și filologilor. Se găsesc aici
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
să schimb canalul și să mă rup de hipnoza agramată și ilogică la care erau supuși ochii mei. Fire mai pragmatică, Radu Paraschivescu a pus mâna pe un pix și a notat cele mai haioase perle ale tranziției. O primă recoltă a devenit substanța volumului Fie-ne tranziția ușoară. Culegere de perle românești, tipărit de Humanitas și vândut în câteva zeci de mii de exemplare. Cum schingiuitorii limbii române nu trag chiulul, antologatorul a revenit, după numai câteva luni, cu o
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
ungherele corpului care, civilizîndu-se, a alungat-o, încheie aproape fiecare cîntec: "Pînă la ziua albă/ Îmi răsar stelele între barbă și iarbă." Pe ei, cei care nu fac nici o diferență între acasă și afară, nu-i așteaptă împliniri. Despre Sărbătoarea Recoltei nu se vorbește nicăieri. Tot ce-și doresc - vor avea, nu vor avea? - este o iarnă amenințătoare ca o iluzie, o poezie blîndă, în vers alb, a intrării în pămînt și în ape.
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
peste 150 ari 70 56 43 33 b) Struguri de vită hibrizi producători direcți: Articolul 4 Încheierea, de către toate categoriile de producători, a contractelor anuale de livrare a legumelor de cîmp, cartofilor, fructelor și strugurilor, inclusiv pentru culturile succesive și recolta a doua, se face, în mod obligatoriu, pîna al 1 martie. Articolul 5 Unitățile comerciale de stat și cooperatiste se vor aprovizionă cu produse horticole numai de la întreprinderile pentru legume și fructe. Toate unitățile care organizează consumuri colective - restaurante, cantine
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
acest fel pot fi căutate mult în urmă. Acum 300 de ani (în 1714), D. Cantemir scria în Descrierea Moldovei: Eu i-aș socoti, desigur, pe țăranii moldoveni că sunt cei mai nenorociți țărani din lume, dacă belșugul pământului și recoltele bogate nu i-ar scoate din sărăcie aproape fără voia lor. La muncă sunt foarte leneși și trândavi; ară puțin, seamănă puțin și totuși culeg mult. Nu se îngrijesc să dobândească prin muncă ceea ce ar putea să aibă, ci se
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
la comanda conducătorului care strigă o echipă sau alta, până când toți jucătorii sunt luați prizonieri. Trebuie să se strige de un număr egal de ori echipele. Conducătorul poate pronunța numai primele silabe iar copiii trebuie să fie atenți. 10.Strângerea recoltei Jucătorii sunt în cerc cu fața la centru, la intervale de două brațe între ei. Fiecare elev își marchează în jurul său un cerc cu diametrul de 35-40 centimetri. În centrul cercului sunt așezate pietricele. La semnalul conducătorului, fiecare jucător aleargă spre centrul
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
cea din România. În ambele regiuni cerealele au fost cultivate pe o suprafață de 58% a terenurilor arabile. În Dél-Alföld pe o suprafață de 587 de mii de hectare, cu 15% mai mic decât în 2008, s-a obținut o recoltă de cereale mai mică cu 21%. Cea mai mică scădere (16%) a producției de cereale din regiune se înregistra în județul Bács-Kiskun, iar cea mai mare (32%) în județul Csongrád. În Regiunea Vest se cultivau cereale pe o suprafață de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
se înregistra în județul Bács-Kiskun, iar cea mai mare (32%) în județul Csongrád. În Regiunea Vest se cultivau cereale pe o suprafață de 634 de mii de hectare, cu 9,5% mai mare decât în 2008; s-a obținut o recoltă de cereale mai mare cu 34%. În regiunea Vest cu puțin peste jumătate din suprafața destinată cultivării de cereale se găsea în județul Timiș, un procent de 36% era în județul Arad, prin urmare celelalte două județe au o pondere
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
o suprafață mai mică, iar porumbul de pe o suprafață mai mare, producțiile medii însă au depășit în mod semnificativ cele obținute în urmă cu trei ani. În 2011 în regiunea din Ungaria a fost obținut un procent de 22% din recolta de grâu a țării, și 20% din cantitatea de porumb recoltat în țară; Regiunea Vest a asigurat un procent de 12% din recolta de grâu a țării, și 13,4% din cantitatea de porumb recoltată în România. Cultivarea orzului are
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
cu trei ani. În 2011 în regiunea din Ungaria a fost obținut un procent de 22% din recolta de grâu a țării, și 20% din cantitatea de porumb recoltat în țară; Regiunea Vest a asigurat un procent de 12% din recolta de grâu a țării, și 13,4% din cantitatea de porumb recoltată în România. Cultivarea orzului are o pondere mai mare în regiunea din Ungaria, însă producția medie a fost inferioară celei din 2008 în cazul ambelor regiuni. Cultivarea cartofilor
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
exploatau terenurile. Defrișările și desțelenirile erau făcute după principiile caracteristice regimului devălmășiei absolute. Astfel, fiecare avea dreptul să taie pădure în funcție de nevoile sale gospodărești. După defrișare, terenul era lucrat de membrii unei familii și devenea proprietatea acesteia până în momentul strângerii recoltei. Exploatarea terenurilor agricole depinde de nivelul dezvoltării economice și de modul de organizare socială a satului devălmaș. Tehnicile agricole specifice fazei inițiale satului devălmaș nu permiteau exploatarea de lungă durată a unui teren agricol, prin urmare erau necesare defrișări și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
termen mai lung a terenurilor datorită îngrășării cu bălegar (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276). Tehnica pârjolului: ca și în cazul defrișării prin incendiere, se urmărea îngrășarea și fertilitatea mai îndelungată a solului. Tehnica pârjolului putea deveni o amenințare pentru recolte, ceea ce a dus la o încercare de reglementare a acesteia la nivel constituțional. În 1785, M. Șutzu a încercat să limiteze aplicarea acestei tehnici la primăvară și toamnă; la rândul său, Divanul a cerut oprirea unei astfel de practici. Aceste
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nu au avut însă niciun rezultat; ca urmare, interacțiunile de la nivel operațional au avut câștig de cauză în fața regulilor de la nivel constituțional (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște: orice câmp agricol, după culegerea recoltei, devenea izlaz devălmaș, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală. Izlăjirea reprezintă o regulă de exploatare adoptată la nivel operațional și este delimitată clar în timp. „După vinerea mare, după 14 octombrie și primăvara, ține izlăjitul până la Sf. Gheorghe.” (Stahl
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
colective. Obștea deține controlul asupra interacțiunilor de la nivelul operațional și poate interveni pentru stabilirea, mutarea sau desființarea stăpânirilor locurești (Stahl, 1998, vol. II, p. 59). Caracterul temporar al stăpânirii locurești ține de caracterul devălmaș al proprietății asupra pămîntului. După strângerea recoltei, se revenea la sistemul devălmaș în care terenul devenea de uz comun prin procesul de izlăjire. Regula după care erau exploatate terenurile cerea ca acestea, odată ce înceta obiectul stăpânirii locurești, să fie deschise folosului comun devenind pășuni devălmașe. Odată cu evoluția
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
fost prevăzute elementele care permit stabilirea lucrului chiar în momentul contractului. Lucrul determinabil este când în contract se prevăd numai elementele care pot determina în viitor lucrul care face obiectul contractului. Un caz clasic de lucru determinabil o constituie o recolta ce se poate obŃine de pe pământul vânzătorului. Lucrul să fie proprietatea vânzătorului — condiție care derivă din caracterul translativ de proprietate al contractului fiind deci necesar că vânzătorul să fie proprietar. Dacă lucrul vândut este un bun determinat generic contractul este
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
se va putea realiza doar atunci când bunurile sunt individualizate deci în momentul predării lor Pentru bunurile viitoare dreptul de proprietate nu se poate transmite în momentul încheierii contractului deoarece aceste bunuri nu există la acel moment. Ele se vor fabrică (recolta) iar transferul dreptului de proprietate și al riscurilor va avea loc în momentul în care bunul va dobândi existenŃă și va putea fi individualizat sau determinat generic Pentru contractul cu termen sau condiŃie transmiterea dreptului de proprietate este amânată până la
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
primii". Dușmanii sunt deopotrivă traficanții de droguri, trupele de gherilă, guvernanții. În micul sat există oameni care nu au, de-a lungul întregii vieți, noțiunea banului, aici kilogramul de zahăr costă atâtea grame de coca, pâinea, atâtea grame etc. Strânsul recoltei de cocaină, fiind ilegal, se desfășoară într-un adevărat dans al pădurii, sunt copaci mișcători, deplasați strict pentru a putea acoperi această activitate. Oamenii când mor nu sunt îngropați, ci aruncați în mare, respectând anumite tradiții, în cadrul unui adevărat ritual
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
politicii, ci și în centrul lumii artistice și intelectuale, sau pur și simplu în viața de toate zilele. Și, cu toate acestea, ar trebui să ne întoarcem mult de tot pe fluviul timpului, pentru a găsi un secol cu o recoltă a urii atît de bogată precum ne-a oferit-o cel recent încheiat, în prelungirea morală a căruia ne mai aflăm și acum. Pe vremuri cam pe la începutul secolului de care vorbeam, oricum, înainte de utilizarea pînă la banalizare a formei
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
și familiei sale, precum și obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de același fel; ... b) alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de două luni, iar, daca debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recolta, animalele destinate obținerii mijloacelor de existență și furajele necesare pentru aceste animale până la noua recolta; ... c) combustibilul necesar debitorului și familiei sale socotit pentru 3 luni de iarnă; ... d) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispoziții legale.*) ... ---------- *) Art. 406 este reprodus
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
lor și distribuția prețului lor potrivit cu cele arătate la secțiunile III și IV ale acestui capitol. Cel de al treilea ce le ține va fi custodele lor, daca judecată nu ordona altfel." Capitolul III Urmărirea silită a fructelor neculese și recoltelor prinse de rădăcini*) ---------- *) Capitolul III este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 201 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, Capitolul III avea
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, Capitolul III avea următoarea denumire: "Capitolul III. Executarea silită asupra veniturilor nemișcătoare" Secțiunea I Urmărirea fructelor prinse de rădăcini Articolul 463 Fructele neculese și recoltele prinse de rădăcini, care sunt ale debitorului, nu se pot urmări decât pe bază de titluri executorii; ele se pot însă sechestra potrivit art. 591 și următoarele.*) ---------- *) Art. 463 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct.
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 202 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 463 avea următorul conținut: "Art. 463. Fructele și recoltele neculese și încă prinse de rădăcini, ce sunt ale datornicului, nu se pot urmări decît pe bază de titluri executorii, ele se pot însă sechestra potrivit art. 591 și următoarele din acest cod." Articolul 464 Urmărirea acestor fructe nu se
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
1) O copie a procesului-verbal al executorului judecătoresc se va lăsa la primarul comunei. (2) Originalul se va depune la judecătorie. ... (3) Copia se va inmina și datornicului." ... Articolul 469 Executorul judecătoresc va hotărî, după caz, vânzarea fructelor sau a recoltelor așa cum sunt prinse de rădăcini sau după ce vor fi culese.*) ---------- *) Art. 469 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 205 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
împrejurări, el va putea îndatora pe datornic să se strămute din imobilul în care va fi locuind. Art. 516. Conservatorul va fi, până ce ordonanță va rămîne definitivă, însărcinat: - cu pază imobilului urmărit; - cu adunarea chiriilor, arendelor și altor venituri; - cu recolta și cu vinzarea fructelor care se va face potrivit art. 470. Art. 517. Conservatorul va fi dator să dea socoteală judecătoriei, fata cu părțile chemate în regulă, despre venituri și cheltuieli, în zece zile după adjudecare, sau la termenul fixat
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
uzul grădinii. În ceea ce privește lotul de vie din afara localității, cât și pomii fructiferi din grădina casei, administratorul este ținut să culeagă anual fructele și să le valorifice, dacă este posibil, achitând proprietarului contravaloarea unei pătrimi din vinul vândut și jumătate din recolta de fructe, fie în bani, fie în natură. În acest caz, potrivit art. 799 Cod civil, proprietarul l-a autorizat pe administrator să facă acte de dispoziție, constând în vânzarea producției de vin și achitarea sumei încasate prin această operațiune
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]