731 matches
-
Toma Ionescu în tratatul de anatomie al lui Poirier și Charpy (17, 57). Fascia proprie a rectului înconjoară rectul, țesut adipos, nervi, vase sanguine și limfatice. Țesutul adipos cuprins în acest manșon fascial este mai abundent în porțiunea posterioară a rectului, unde are aspect de “lipom bilobat” (2, 44). Fascia este mai evidentă în părțile laterale și posterioare ale rectului extraperitoneal și mai groasă în apropiere de planșeul pelvin (44). Fascia presacrată este o porțiune mai groasă a fasciei endopelvine care
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
țesut adipos, nervi, vase sanguine și limfatice. Țesutul adipos cuprins în acest manșon fascial este mai abundent în porțiunea posterioară a rectului, unde are aspect de “lipom bilobat” (2, 44). Fascia este mai evidentă în părțile laterale și posterioare ale rectului extraperitoneal și mai groasă în apropiere de planșeul pelvin (44). Fascia presacrată este o porțiune mai groasă a fasciei endopelvine care acoperă concavitatea sacrului și coccigelui, nervi, artera sacrată medie și venele presacrate. Fascia recto-sacrată se întinde de la fascia presacrată
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
nivelul vertebrei S4 și se unește cu fascia perirectală la 3-5 cm deasupra inelului anorectal (38, 44). După Sato și Sato (45) conține mici vene și ramuri nervoase provenind din ganglionii sacrați. Septul rectogenital (rectoprostatic la bărbat, respectiv rectovaginal) separă rectul și fascia proprie a rectului de veziculele seminale și prostată, respectiv de vagin. În sens strict termenul de fascie Denonvilliers se referă la fascia rectoprostatică, dar a fost extins și la septul similar de la femeie. Fascia Dennonvilliers este o structură
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
unește cu fascia perirectală la 3-5 cm deasupra inelului anorectal (38, 44). După Sato și Sato (45) conține mici vene și ramuri nervoase provenind din ganglionii sacrați. Septul rectogenital (rectoprostatic la bărbat, respectiv rectovaginal) separă rectul și fascia proprie a rectului de veziculele seminale și prostată, respectiv de vagin. În sens strict termenul de fascie Denonvilliers se referă la fascia rectoprostatică, dar a fost extins și la septul similar de la femeie. Fascia Dennonvilliers este o structură fibroasă mai evidentă și mai
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
evidentă și mai consistentă decât fascia rectală proprie; este mai proeminentă la pacienții tineri și se subțiază cu vârsta (59). Urologii descriu fascia ca fiind atașată de prostată și veziculele seminale, în timp ce chirurgii colo-rectali consideră că este mai aderentă de rect decât de aceste organe genitale (60). Histologic fascia este constituită din fibre de colagen dens, fibre musculare netede și fibre de elastină. Formarea fasciei Denonvilliers a fost explicată în două moduri: prin fuziunea celor două foițe ale fundului de sac
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
nivelul septului rectogenital (59), totuși aceste straturi nu sunt identificabile prin disecție chirurgicală (60). Nervii cavernoși sunt situați de o parte și de alta ale fasciei Denonvilliers împreună cu vase sanguine cu care formează câte un mănunchi vasculo-nervos. Ligamentele laterale (“aripioarele rectului”) sunt descrise în tratatele clasice de anatomie drept condensări fibroase de formă triunghiulară cu baza spre peretele lateral al pelvisului și vârful spre rect, formate în jurul arterelor rectale mijlocii. Constituie însă un subiect disputat întrucât ar putea fi artefacte de
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
ale fasciei Denonvilliers împreună cu vase sanguine cu care formează câte un mănunchi vasculo-nervos. Ligamentele laterale (“aripioarele rectului”) sunt descrise în tratatele clasice de anatomie drept condensări fibroase de formă triunghiulară cu baza spre peretele lateral al pelvisului și vârful spre rect, formate în jurul arterelor rectale mijlocii. Constituie însă un subiect disputat întrucât ar putea fi artefacte de disecție. Oricum vase rectale mijlocii de calibru de peste 1 mm apar inconstant și nici măcar la aceste cazuri artera nu e constant bilaterală. Jones și
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
dezvoltă din cele trei porțiuni ale tubului digestiv embrionar: din intestinul anterior se dezvoltă gura, esofagul, stomacul, duodenul și aparatul biliar; din intestinal mijlociu se dezvoltă intestinul subțire și gros (până la jumătatea distală a transvesului. Colonul descendent, colonul sigmoid și rectul se dezvoltă din intestinul embrionar posterior. Partea distală a acestuia se termină într-un fund de sac (cloaca); alantoida se deschide în partea anterioară a acestui fund de sac; acest fund de sac de natură endodermică este închis de o
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
anală - originea canalului anal anatomic); în săptămâna a 8-a membrana anală dispare; locul în care a fost inserată membrana anală este considerat linia pectineată, deși nu există nici argumente, nici contraargumente consistente (40). Urmare a acestui mod de formare rectul și canalul anal superior sunt de origine endodermală și au vascularizație provenită din artera mezenterică inferioară, în timp ce canalul anal inferior (anatomic) este de origine ectodermică și vascularizat de ramuri din artera iliacă internă. Din mezodermul somatic se dezvoltă de o
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
în timp ce canalul anal inferior (anatomic) este de origine ectodermică și vascularizat de ramuri din artera iliacă internă. Din mezodermul somatic se dezvoltă de o parte și de alta a membranei anale câte un tubercul; tuberculii se unesc “în potcoavă” înapoia rectului și apoi se unesc cu corpul perineal; din această structură se formează sfincterul anal extern. Tubul intestinal primitiv (embrionar) este suspendat dorsal de un mezenter primitiv în care se dezvoltă și vasele sanguine și limfatice, precum și ganglionii limfatici. La nivelul
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
nivelul intestinului embrionar posterior se formează mezoul colonului distal și mezorectul (63). ul nu este un mezou propriu zis și din acest motiv termenul trebuie acceptat ca pe o convenție de limbaj. Prin mezorect se înțelege țesutul adipos care înconjoară rectul, circumscris de fascia proprie și care corespunde câmpului inițial de diseminare a cancerului rectal (64). Fascia care circumscrie rectul oferă în cursul disecției un plan relativ avascular (un strat foarte subțire de țesut lax dispus între stratul parietal și cel
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
și din acest motiv termenul trebuie acceptat ca pe o convenție de limbaj. Prin mezorect se înțelege țesutul adipos care înconjoară rectul, circumscris de fascia proprie și care corespunde câmpului inițial de diseminare a cancerului rectal (64). Fascia care circumscrie rectul oferă în cursul disecției un plan relativ avascular (un strat foarte subțire de țesut lax dispus între stratul parietal și cel visceral al fasciei pelvine); respectarea acestui plan reconciliază imperativul oncologic al operației cu păstrarea funcției genito-urinare; acest plan este
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
și om. Nu se poate trage o concluzie cu privire la momentul evolutiv al apariției acestor structuri, dar probabil că apariția lor este legată de stațiunea bipedă. Aceasta s-a însoțit de modificări anatomice și funcționale importante (transformarea unei mari părți a rectului într-un organ extraperitoneal, solicitările mecanice la care este supus rectul în această poziție, creșterea cantității de grăsime perirectală care să absoarbă șocurile mecanice. Spre interior învelișul adipos perirectal (mezorectul) ajunge până la adventiția rectului (64); aceasta nu este o structură
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
al apariției acestor structuri, dar probabil că apariția lor este legată de stațiunea bipedă. Aceasta s-a însoțit de modificări anatomice și funcționale importante (transformarea unei mari părți a rectului într-un organ extraperitoneal, solicitările mecanice la care este supus rectul în această poziție, creșterea cantității de grăsime perirectală care să absoarbă șocurile mecanice. Spre interior învelișul adipos perirectal (mezorectul) ajunge până la adventiția rectului (64); aceasta nu este o structură identificabilă macroscopic, dar înlocuiește peritoneul visceral în porțiunea extraperitoneală a rectului
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
importante (transformarea unei mari părți a rectului într-un organ extraperitoneal, solicitările mecanice la care este supus rectul în această poziție, creșterea cantității de grăsime perirectală care să absoarbă șocurile mecanice. Spre interior învelișul adipos perirectal (mezorectul) ajunge până la adventiția rectului (64); aceasta nu este o structură identificabilă macroscopic, dar înlocuiește peritoneul visceral în porțiunea extraperitoneală a rectului. Posterior mezorectul împreună cu fascia perirectală ajung până la fascia presacrată; un șanț median dă feței posterioare a mezorectului aspectul de “lipom bilobat” (2). Lateral
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
rectul în această poziție, creșterea cantității de grăsime perirectală care să absoarbă șocurile mecanice. Spre interior învelișul adipos perirectal (mezorectul) ajunge până la adventiția rectului (64); aceasta nu este o structură identificabilă macroscopic, dar înlocuiește peritoneul visceral în porțiunea extraperitoneală a rectului. Posterior mezorectul împreună cu fascia perirectală ajung până la fascia presacrată; un șanț median dă feței posterioare a mezorectului aspectul de “lipom bilobat” (2). Lateral fascia perirectală e perforată de câteva orificii prin care trec ramurile rectale din plexul hipogastric inferior și
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
mezorectului a fost studiată pe piese de rezecție și pe cadavre de către Topor și Galandiuk (66, 6). Împărțind mezorectul în patru cadrane (posterior, lateral drep, lateral stâng și anterior) și în trei porțiuni (corespunzătoare treimii superioare, medii și inferioare ale rectului) ajung la câteva concluzii: cea mai mare parte a ganglionilor limfatici (92%) sunt dispuși în cadranul posterior al mezorectului și în cele două treimi superioare; la nivelul treimii superioare a rectului nu există mezorect în cadranul anterior; majoritatea ganglionilor sunt
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
trei porțiuni (corespunzătoare treimii superioare, medii și inferioare ale rectului) ajung la câteva concluzii: cea mai mare parte a ganglionilor limfatici (92%) sunt dispuși în cadranul posterior al mezorectului și în cele două treimi superioare; la nivelul treimii superioare a rectului nu există mezorect în cadranul anterior; majoritatea ganglionilor sunt de mici dimensiuni (0,5-3 mm); având în vedere dimensiunile mici ale ganglionilor e posibil ca (în lipsa unui solvent pentru grăsime) o parte din cancerele de rect să fie de fapt
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
nivelul treimii superioare a rectului nu există mezorect în cadranul anterior; majoritatea ganglionilor sunt de mici dimensiuni (0,5-3 mm); având în vedere dimensiunile mici ale ganglionilor e posibil ca (în lipsa unui solvent pentru grăsime) o parte din cancerele de rect să fie de fapt substadializate. Referitor la acest ultim aspect Andreola și colab. (67) au arătat că 45% dintre ganglionii mezorectali metastatici au sub 5 mm diametru; 14% dintre pacienții cu metastaze ganglionare aveau metastaze numai în astfel de ganglioni
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
de o jumătate de milimetru; metastaze ganglionare oculte au fost găsite la 29% dintre pacienții investigați. Pentru explorarea imagistică a mezorectului se apelează la computer-tomografie, ecografie endorectală și rezonanța magnetică nucleară. Computer-tomografia precizează cu acuratețe profunzimea invaziei tumorale în pereții rectului, raporturile tumorii cu organele adiacente (în special când tușeul rectal pledează pentru o invazie de vecinătate), precum și prezența adenopatiilor peritumorale. Este însă adevărat că în mod curent computer-tomografia este utilizată mai degrabă pentru diagnosticarea și evaluarea recidivelor tumorale decât pentru
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
eficiență, non-invazivitate, posibilitatea repetării fără riscuri) ecografia endorectală are însă rezerva că acuratețea sa este stâns legată de experiența examinatorului (70); este adevărat însă că în practica clinică este metoda utilizată cel mai adesea pentru stadializarea preoperatorie a cancerului de rect. Rezonanța magnetică nucleară pare însă metoda cea mai sensibilă pentru examinarea mezorectului. Planurile fasciale precum și spațiile perirectale se evidențiază cu acuratețe prin această metodă (39) Mezorectul apare ca o structură cu semnal de intensitate mare, în timp ce fascia mezorectului (fascia rectală
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
intensitate mare) și musculara proprie sub forma a două straturi (stratul intern - regulat - corespunde musculaturii circulare, iar stratul extern - neregulat - corespunde musculaturii logitudinale); adeventiția nu poate fi precizată, dar grăsimea perirectală (mezorectul) apare ca o structură de intensitate mare înconjurând rectul. Ganglionii limfatici apar ca structuri ovoide cu semnal de intensitate mare (71). Tratamentul cancerului de rect are un obiectiv oncologic (îndepărtarea în totalitatea a tumorii primare și a teritoriului limfatic) și două obiective funcționale (păstrarea funcției sfincteriene anale și a
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
iar stratul extern - neregulat - corespunde musculaturii logitudinale); adeventiția nu poate fi precizată, dar grăsimea perirectală (mezorectul) apare ca o structură de intensitate mare înconjurând rectul. Ganglionii limfatici apar ca structuri ovoide cu semnal de intensitate mare (71). Tratamentul cancerului de rect are un obiectiv oncologic (îndepărtarea în totalitatea a tumorii primare și a teritoriului limfatic) și două obiective funcționale (păstrarea funcției sfincteriene anale și a funcțiilor urogenitale). Dacă păstrarea aparatului sfincterian este dependentă de localizarea tumorii, îndepărtarea totală a compartimentului tumoral
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
are un obiectiv oncologic (îndepărtarea în totalitatea a tumorii primare și a teritoriului limfatic) și două obiective funcționale (păstrarea funcției sfincteriene anale și a funcțiilor urogenitale). Dacă păstrarea aparatului sfincterian este dependentă de localizarea tumorii, îndepărtarea totală a compartimentului tumoral (rectul și mezorectul) și prevenirea unor complicații / sechele uro-genitale ține de respectarea unui plan de disecție. Acest plan este predefinit ca urmare a dezvoltării embrionare a rectului și mezorectului. Heald (2) atrage atenția atât asupra disecției în interiorul acestui plan (cauza recidivei
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
Dacă păstrarea aparatului sfincterian este dependentă de localizarea tumorii, îndepărtarea totală a compartimentului tumoral (rectul și mezorectul) și prevenirea unor complicații / sechele uro-genitale ține de respectarea unui plan de disecție. Acest plan este predefinit ca urmare a dezvoltării embrionare a rectului și mezorectului. Heald (2) atrage atenția atât asupra disecției în interiorul acestui plan (cauza recidivei locale prin insuficienta îndepărtare a depozitelor tumorale perirectale), cât și asupra disecției în afara acestui plan (ceea ce duce la lezarea plexurilor nervoase pelvine). Un alt element asupra
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]