109,370 matches
-
rând din cele 20 mănăstiri cu statut de lavre mari. Vin astfel la rând grecii, rușii, sârbii, bulgarii. Românii nu vin niciodată la conducere din cauza delăsării românilor: nimeni nu s-a interesat ca cel puțin unul din schituri să fie recunoscut ca mare lavră cu toate că atât moldovenii, cât și muntenii, e foarte bine cunoscut, au contribuit cu mare dărnicie de-a lungul timpului la înzestrarea așezămintelor de la Athos încă din secolul XV; avem numai schituri, cel mai cunoscut fiind schitul Prodromu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
tablou”al stării creației artistice contemporane, dar și din toate timpurile. Valoarea propriilor sale scrieri nu poate fi revelată și relevată, dacă nu ne aplecăm cu minuție asupra scrisului său. Îmi asum, retoric, întrebarea: de ce critica literară întârzie să-i recunoască locul pe care valoarea Operei literare i-l conferă?! Theodor RĂPAN (născut la 4 iulie 1954, în comuna Balaci, județul Teleorman)este poetul contemporan cu o activitate literară îndelungată. A debutat publicistic în 1970, în ziarul Teleormanul literar, cu poezia
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
poreclit „Despotul!”// Topesc cu lava neîncăpătoare/ Tăria gândului - pelinu-i dulce:/ De n-ar fi el, Iubirea sigur moare!// Așa e, Tată, din căderi avântul/ Își trage setea, somnul vrea să-l culce:/ Necunoscutul schivnic e Cuvântul!” (CCCLXXXIV) Citindu-l, vom recunoaște în Theodor Răpan Pygmalion-ul îndrăgostit, asemenea lui Dumnezeu, care a făcut Creația din Iubire. Astfel, Poetul își propulsează starea în universalitate, pentru că îi află determinații valorice. Iubirea este pentru el o dezirabilă terapie a sufletului, calea de rezistență a ființei
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
secundele universului mi te-ai dăruit mie pentru că nu m-ai deszidit când te duream cât pentru două inimi pentru că tu chiar dacă ai măsluit cărțile jocului de-a iubirea nu mi-ai cerut înapoi inelul de logodnă cu visul pentru că recunoști cea mai frumoasă poezie ai fost tu inima mea de fiecare dată când m-ai scris așa ca de la primăvară la primăvară Referință Bibliografică: între noi pe viață / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul V, 01
ÎNTRE NOI PE VIAŢĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1425220027.html [Corola-blog/BlogPost/373021_a_374350]
-
Cornelia Ghisoi - prima Lady Chef a României și a Europei de Sud-Est; Crina Coco Popescu - alpinista și maestru emerit al sportului la 16 ani; Marian Tita - consultant relatiii publice și fondator al unicei Școli de Navigație cu vele din România recunoscută de Internațional Yacht Training; Ionuț Costin - lector Ayurveda și fost Director de Comunicare & PR la Dacia Plant; Azota Popescu - co-fondator al Asociației Catharsis; Mihai Sturzu - din trupa HiQ, dar și alte persoane cu experiențe de viață excepționale. Pentru a vedea
Speakeri exceptionali la conferinta 11even Brasov by http://www.zilesinopti.ro/articole/2450/speakeri-exceptionali-la-conferinta-11even-brasov [Corola-blog/BlogPost/99460_a_100752]
-
rău, dar nu pot să vând arsenic pentru acest motiv criminal, spune farmacistul. Doamna, furioasă, îi arată o fotografie cu soțul, care făcea dragoste cu soția farmacistului. - Ah, scuzați-mă, dar n-am știut că aveți rețetă!... LA TRIBUNAL - Inculpat, recunoști cuțitul? - Da. - Înseamnă că recunoști crima făcută! - Nu recunosc nimic, dar e a cincea oară când îmi arătați cuțitul... LA SOMATOLOG - Cum? 300 de lei pentru extracția unei măsele? Doar pentru 5 minute de muncă? - Dacă doriți, la cererea clientului
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1377986137.html [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
vând arsenic pentru acest motiv criminal, spune farmacistul. Doamna, furioasă, îi arată o fotografie cu soțul, care făcea dragoste cu soția farmacistului. - Ah, scuzați-mă, dar n-am știut că aveți rețetă!... LA TRIBUNAL - Inculpat, recunoști cuțitul? - Da. - Înseamnă că recunoști crima făcută! - Nu recunosc nimic, dar e a cincea oară când îmi arătați cuțitul... LA SOMATOLOG - Cum? 300 de lei pentru extracția unei măsele? Doar pentru 5 minute de muncă? - Dacă doriți, la cererea clientului, o extrag într-o oră
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1377986137.html [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
motiv criminal, spune farmacistul. Doamna, furioasă, îi arată o fotografie cu soțul, care făcea dragoste cu soția farmacistului. - Ah, scuzați-mă, dar n-am știut că aveți rețetă!... LA TRIBUNAL - Inculpat, recunoști cuțitul? - Da. - Înseamnă că recunoști crima făcută! - Nu recunosc nimic, dar e a cincea oară când îmi arătați cuțitul... LA SOMATOLOG - Cum? 300 de lei pentru extracția unei măsele? Doar pentru 5 minute de muncă? - Dacă doriți, la cererea clientului, o extrag într-o oră! * Toate bune!?! Ai nevoie
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1377986137.html [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
sau Țigan: "N.G.:Daca o să mor, daca dialoghez cu moartea constant, AȘ VREA SĂ MOR, CA OM, SAU CA ȚIGAN, dar n-o să pot să mor că rom. "(Rom sau Țigan, pag 328) Iată alineatul în care PĂRINTELE ONGISTICII "RRRROME" recunoaște că au reușit țiganii kahstale, nu romii autentici, precum și ideea principală a oricărui ONG rrrrrrom, aceea de a schimba numele de țigan: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm că romi, nu
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1473515203.html [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului 6. CARE ESTE ORIGINEA CUVINTELOR ROMÂNEȘTI? În zilele noastre, Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), editat de Academia Română, și-a asumat și responsabilitatea „explicării” originii cuvintelor românești. Trebuie să recunoaștem că această lucrare monumentală a reușit să prezinte explicații clare, concise și pertinente pentru cuvintele limbii române. În privința etimologiei cuvintelor, există, însă, multe rezerve și discuții care reflectă controversele din teoria latinistă a limbii române. De altfel, în prefața la
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
cu jind drumul care urcă șerpuind ... ” În fiecare gând, în fiecare vers se conturează nevoia acerbă de lumină și sublim: „nu mai simt greutatea amurgului/ lumina îmi pune aripi/ mă voi prelungi/ peste strigătul fluturilor/ ca într-o strălucire/ te recunosc!” (te recunosc!). Poeta apelează adesea la memorie, la trecutul plin de amintiri și oameni dragi (bunica...) „Sunt paranoică oare/ că pe bunica o așez mereu în vârful ei?/ Ce să fac dacă ea are cel mai mult alb!/ Deschid ochii
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
drumul care urcă șerpuind ... ” În fiecare gând, în fiecare vers se conturează nevoia acerbă de lumină și sublim: „nu mai simt greutatea amurgului/ lumina îmi pune aripi/ mă voi prelungi/ peste strigătul fluturilor/ ca într-o strălucire/ te recunosc!” (te recunosc!). Poeta apelează adesea la memorie, la trecutul plin de amintiri și oameni dragi (bunica...) „Sunt paranoică oare/ că pe bunica o așez mereu în vârful ei?/ Ce să fac dacă ea are cel mai mult alb!/ Deschid ochii larg să
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
și poiene, În urmărirea cârdului de ciute, Prin ierbrile-naltele perene. Să ascultăm cum firele de iarbă Se-nalță din secundă cu secundă; În forfotă izvoarele să fiarbă În acalmia muntelui profundă. Să rătăcim așa la întâmplare, Călăuziți de semen iluzorii, Recunoscând în sine fiecare Că suntem niște visători notorii. Nu întâlnirăm nici un card de ciute - Or fi schimbat întâmplător cărarea; Dar pe cărări de nimenea știute Ne-o încerca de mâine iar răbdarea. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Cărări / George Nicolae Podișor
CĂRĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Carari.html [Corola-blog/BlogPost/356467_a_357796]
-
de buburuze și ferestrele cu perdeluțe dantelate ale păianjenilor. Of, of, ce mai prăpăd era în calea lor! Nu îndrăzneau să îi înfrunte nici furnicuțele, nici albinuțele, nici lăcustele, preferând să fugă din calea șirului distrugător de melci. Viorel îl recunoscu în fruntea melcilor pe grasul Limax și tresări de spaimă. - Dacă Limax i-a făcut vreun rău lui Hărnicel... - Cine e Hărnicel, întrebă un glas firav lângă el?â Viorel privi nedumerit spre păianjenul cel mic și verde, care îi
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
inclusiv ale parlamentarilor. Chiar cred că indemnizațiile mai mari descurajează furtul, încurajează profesionalismul și poate duce la creșterea calității. Însă experiența ultimilor ani în Parlament, parol, că nu mă face să zâmbesc deloc când vine vorba de activitatea aleșilor. O recunosc chiar ei. Evident, nu generalizez. Din nefericire, majoritatea a pus deja o etichetă proastă Parlamentului. Un exemplu chiar din ziua votului: la dezbaterile pe buget, în sală erau doar aproximativ 100 de deputați și senatori, mulți ocupați cu Facebook, cu
Depresia post-parlamentară se tratează cu o pensie specială by https://republica.ro/depresia-post-parlamentara-se-trateaza-cu-o-pensie-speciala [Corola-blog/BlogPost/339056_a_340385]
-
am început să spun despre toată viața mea, pornind de la zero. Pe parcursul rugăciunii, începeam să simt regret și-mi părea rău de ce făcusem. Am început să mă simt mizerabil și să-mi fie scârbă de mine. Prin urmare, mi-am recunoscut falimentul, am început să plâng, să cer iertare și să implor mila Sa. De vreme ce mă tot rugam, lumina din Cer îmi deschise mintea și mă făcu să înțeleg semnificația visului. În timp ce mă rugam, visul ce-l avusesem îmi apăru în
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_mea_schimbata_de_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
luminate, iluminate. Și acum câteva rânduri despre acest obicei. Sărbătoarea și ceremonia sunt de origine catolică. Sărbătoarea catolică “Ziua Tuturor Sfinților” s-a transformat, în Transilvania, în “Ziua Morților”, fiind numită în unele zone și “Luminația”. Deși Biserică Ortodoxă nu recunoaște existența Purgatoriului, cei mai mulți dintre enoriașii săi din Transilvania, care provin din rândul foștilor credincioși greco-catolici, au păstrat sărbătoarea. Chiar dacă este o sărbătoare catolică, “Ziua morților” este celebrata și de preoții ortodocși care, la cererea familiilor, vin la cimitir pentru a
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-luminatia/ [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
arse cu totul, încât erau numai de cîte una sau două urme lungime. Nu e posibil a ajunge în etajurile de sus, unde sunt mulți înmormântați. Ca la 160 cadavre s-a transportat până acum. Până acum s-a putut recunoaște numai cadavrul avocatului Jacques Groag, și soția sa e moartă. Ei au fost însoțiți de profesorul Löw cu soția sa. Aceștia de asemenea sunt morți. Apoi se anunță moartea arhitectului Melic din Viena. El însoțise la teatru pe oaspeții săi
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
cunoaștea nimic și m- am mirat văzându-l învelit într-un voal cu fire de argint, cu totul neatins, poate era o damă din cor sau balet. Într-un colț zăcea cadavre arse al căror sex cu greu se putea recunoaște. Doi medici, Zillner și Zeemann, lucrau neîncetat la trista lor operă. Victimele cele mai multe aveau cîte un braț sau picior frânt, picioarele erau sucite în mod nenatural. Mirosul în aceste localuri era nesuferit. Soldații și servitorii sanitari, al căror organ e
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
o împărți între cei prezenți. Oare să plângi mai mult pe acești nenorociți care și-au pierdut viața sau pe nenorociții cari veneau să-și caute pe cineva dintre scumpii lor? Scenele ce se petreceau erau sfâșiitoare . Aci un ofițer recunoscu pe tatăl său și cazu leșinat. Dincolo unul [î]și căuta soția; mințile lui erau pierdute, căci, recunoscându-și soția, nu zise nimic, nu plânse, nu strigă: era apatic; dar răsuflarea sa cea grea, mișcarea pieptului, privirea pierdută, mâna tremurând
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
sau pe nenorociții cari veneau să-și caute pe cineva dintre scumpii lor? Scenele ce se petreceau erau sfâșiitoare . Aci un ofițer recunoscu pe tatăl său și cazu leșinat. Dincolo unul [î]și căuta soția; mințile lui erau pierdute, căci, recunoscându-și soția, nu zise nimic, nu plânse, nu strigă: era apatic; dar răsuflarea sa cea grea, mișcarea pieptului, privirea pierdută, mâna tremurând și piciorul șovăitor spuneau destul despre ce se petrecea în sufletul său. Altul își căta fratele și-l
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
un soldat căută prin buzunarele mortului găsi o carte de vizită pe care era scris numele lămurit. Am văzut pe profesorul Ludwig cum conducea prin acest locaș al morței pe un om desperat, cu fiică-sa de mână. Tatăl nu recunoscu pe soția sa, dar fiica cunoscu pe buna sa mamă și după fața cea desfigurată. Ea plângea; era o fericire pentru dânsa că mai avea lacrămi. Numărul morților tot creștea; când părăsii casa pe la 1 oră erau poate 140 victime
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
părăsii casa pe la 1 oră erau poate 140 victime. Astăzi m-am dus în spitalul garnizoanei no. 1; și aci am văzut o scenă tot așa de teribilă. În sala de disecție zăceau 50 cadavre carbonizate cu totul, imposibil de recunoscut. La mulți craniul era spart, creierii fripți, în față nici o urmă de expresiune fizionomică, din mușchi mai erau numai fibrele cele tari. Ici colea se mai găseau bucăți de haine; pe cîte un deget lucea un inel. Li se puseseră
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
forma în căldură.Unul avea o citație, altul o carte de membru al societăței comersanților, altul iarăși avea un ceasornic, care arăta 7 și jumătate, ora morței sale. Cadavrele, sau mai bine grămezile de cărbuni din acest spital, se vor recunoaște cu greu. Părăsind și acest locaș de mizeria cea mai mare, mi-am adus aminte de cuvintele puse de Lessing în gura Rechei din Nathan : ,,De cîte ori am tremurat pentru voi de când focul se apropiase așa mult de mine
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
interior șerpuia deasupra unor canale unde băltea apă Dunării. Îmi amintesc de case dărăpănate și fără curți, sau cu fragmente de garduri. Geamia am găsit-o închisă ,dar ea totuși domină insula și cu minaretul ei înalt era ușor de recunoscut chiar și de pe mal .,de departe . Atenția mi-a fost atrasă de un grup de bătrâni la care am recunoscut fesul ,singurul element de port tradițional .Bătrânii erau aflați lângă o masă cu zaharicale pentru turiști ,apoi mi-a mai
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]