17,060 matches
-
vreun sens moral, înscriindu-se în categoria întâmplărilor naturale, inevitabile și firești, în universul unor ființe care sunt acționate exclusiv de instincte. Colina și Amiază de vară (aceasta inclusă numai în sumarul edițiilor târzii ale Întâlnirii din Pământuri) dislocă realismul, recurgând la fantastic și vis. Luăm act de angoasarea eroului din Colina, care într-o dimineață se trezește "cuprins de o spaimă grozavă", după ce "visase ceva rău". Vrea să se dezmeticească, se spală pe față, iese în ogradă, la treburi, dar
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
deceniu.Dar este greu azi să pricepi după ce criterii erau alese victimele campaniilor pedepsitoare, din moment ce nici G. Călinescu, aflat, s-ar fi zis, în grațiile regimului, nu a fost ocolit. Cu atât mai mult, alții care nu erau în grații. Recurgem din nou la mărturia lui Dinu Pillat, din aceleași scrisori către Pia, datând, aceasta, din martie 1948: "Printre-o stranie coincidență, abolirea monarhiei a coincis cu începerea campaniei de răsturnare a mitului Arghezi în poezie, campanie dusă chiar de "Scânteia
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
lui. De bună seama, un anticonservator. Acesta era Basil Munteanu. 3. Să trecem la Nae Ionescu. Lăsăm de o parte delicatețea preopinentului nostru când vorbește despre noi și descrie contextul din care ne-am "zgâriat" (bravo, domnule Platon!!) citatele - să recurgem la text. A scrie despre Nae Ionescu - de altfel, considerându-l "filosof creștin", cu o operă "qu'il dédaigne délivrer au public", dar despre care se zice că ar fi "très riche" (p. 179) - că exercita asupra celor tineri o
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
o astfel de traducere le ridică. Deși românii vorbesc destul de slobod, iar limbajul licențios este tolerat chiar și în medii profesionale, limba română literară a rămas mult în urmă la acest capitol. Pentru a respecta acest tabu absolut stupid, traducătorii recurg fie la termeni împrumutați din jargonul științific, fie la anacronisme sau regionalisme pe care nu le mai folosește nimeni. „A penetra”, „mădular”, „vulvă”, „penis”, „testicule”, „vagin”, „sămânță”, „a varia” și, desigur, „fofoloancă” și „ștromeleag” - Vreau să cred că nu. O
Dragoste în vremea fofoloancei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82358_a_83683]
-
Dragoș Bucurenci De niște ani buni de zile eu refuz să conduc dacă în mașină nu poartă toată lumea centura de siguranță. Mi se pare incredibil că oameni inteligenți recurg la tot felul de subterfugii ca să nu-și pună centura, dar să pară că o poartă, de parcă scopul ar fi evitarea amenzii, nu a vătămării corporale sau chiar a morții. Sincer asta ar fi fost mai bună ;)) http://video.rol
În sfârșit o campanie bine făcută de la Poliția Română by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82411_a_83736]
-
simptom, ca pe o sublimare a altor porniri, temeri, fracturi ale inconștientului. Yalom insistă, însă, că, “ascunsă și deghizată, curgând într-o varietate de simptome”, teama de moarte “este izvorul multora dintre grijile, tensiunile și conflictele noastre”. Pentru că nu poate recurge nici la ipoteza existenței unei ființe supranaturale, nici la ipoteza vieții veșnice, terapia existențialistă are puține instrumente la îndemână cu care poate combate teama de moarte. Dar tocmai aceste constrângeri fac acest eseu terapeutic mai seducător și mai captivant. Când
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
ale secolului al XVI-lea, romanul se prezintă drept o călătorie "realistă" a unui picaro andaluz, vagabondînd prin tot universul geografic cunoscut la vremea aceea. Pentru a realiza un efect de real (și probabil, mai mult, de superioară erudiție), autorul recurge la o pletoră de referințe istorice, geografice, onomastice, împănate cu toponime transcrise de-a valma după normele portughezei sau castilienei, chiar și atunci cînd pentru ele există o normă românească: Lisboa (și aberantul genitiv Lisboei), Portugal, Espańa, Moçambique, totul mimînd
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
Marius Tupan Noul cârmuitor al Complexului Marconia lăsă să se creadă că înțelege îndeletnicirea ei de gazetar, apt să recurgă la orice mijloace, pentru descoperirea adevărului care, deseori, scapă până și judecătorilor versați sau conduși de interese oculte. O primea chiar într-un salon al vasului personal, ancorat în mijlocul lacului de acumulare. Pe puntea acestuia erau invitați musafiri din afara țării
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
societate pe acțiuni, în care fiecare să dețină procente, ca nimeni să nu le mai poată râvni. îi tăiaseră, așadar, orice avânt. îi dezvăluiseră mijloacele de acaparare a puterii, iar acum, când încercase să dea în vileag metodele la care recurgea pentru a-și umfla și mai mult buzunarele, căzuse în propria-i capcană. Fiindcă se observa că ea refuză un dialog, Furgoteiu îi ridică bărbia, gata să i-o strivească în podul palmei lui butucănoase. - De fapt, ce vrei de la
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
privirea aceea cruntă (căpătată sub brutalitatea locotenenților lui) ci una amuzată, care-l scotea din sărite pe patron, rămas încă în expectativă. Cu toate precauțiile sale, nu hotărî s-o dezlege. Se temea că, lăsându-i brațele libere, ziarista putea recurge la noi forme de violență, fiindcă nu-i erau suficiente cele verbale. Niciodată nu o văzuse mai sigură pe ea ca acum. îl provoca, îl stimula să greșească. - De ce nu mă arunci la dublufundul vasului, până îți aranjezi toate ploile
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
unor păsări lipsite de aripiť. S-a renunțat și la soluția traducerii în proză ritmată, chiar dacă era Ťmai seducătoareť, fiindcă Ťîn limba noastră franceză proza ritmată nu va fi niciodată gustată decît de diletanțiť. Nici la adaptare nu s-a recurs, dintr-un scrupul depotrivă artistic și moral, autorii ar fi fost trădați, iar publicul înșelat. Din fericire, notează Septime Gorceix, Ťprozodia română este suficient de înrudită cu a noastrăť, el susține chiar că a avut deseori mulțumirea de a fi
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
urmare poemul în cauză nu poate fi folosit ca o probă împotriva autorului său. Instanța, intrigată, dezamăgită, a trebuit să țină seama totuși de acest verdict tehnic și poetul a fost achitat. Forma de apărare a literaturii la care a recurs Gabriel Dimisianu în timpul comunismului a fost acest profesionalism incoruptibil. În momentul de față, când literatura este prejudiciată de alte dictaturi (din fericire, ,dictaturi" în sensul figurat al termenului), și anume de dictatura prostului-gust, de dictatura vulgarității, de dictatura obrăzniciei (unor
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
ca zestre cu cel mai viu interes. Pentru că - în linii mari - a readus-o pe Nina Cassian printre noi așa cum era. Singurul lucru de care îmi pare rău este că nu mai pot încheia ce am de spus despre ea recurgînd la sintagma:"Atît de frumoasă și adio!", prin care mă impresionase cîndva.
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
eu cred că domnul nu e în regulă cu injecțiile! Am căutat să-mi procur cartea la care se referă Soricu (Tchechische Antologie, Inselbucherei, cu traduceri din Sova, Béezina etc.), dar în Germania mi se răspunde că antologia e epuizată. Recurg la tine, care desigur găsești cartea la Direcția Presei de la Praga. Dacă se poate, trimite-mi cinci exemplare. Vreau să le trimit unor critici, atrăgându-le atenția asupra mistificării". Atacul a stârnit desigur vâlvă în epocă, invidioșii au jubilat, prietenii
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
care n-are nici o vină că s-a născut cu un IQ mic, e înșelat de toată lumea. E drept că Ion Creangă îi dă o compensație - imorală și ea: fiindcă prostovanului naiv ,Nici nu-i pasă de Năstasă" (la 1876!), recurge la înșelătorii în draci și se îmbogățește ilicit. Se scapă deasupra nevoii" și ajunge să o ducă mult mai bine decît fratele lui ,harnic, grijuliv și chiabur". Născuți cu anomalii genetice sînt și Spînul, dar și Gerilă, Flămînzilă, Setilă, Ochilă
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
redeșteptarea după 1989 a unor "războaie intelectuale" ce par lovite de obsolescență, neinteresante și chiar irelevante, o orientare spre trecut mai curînd decît spre viitor. Iată unul din motivele pentru care mie unuia mi se pare incomparabil mai logic să recurgem la un alt nivel referențial, la un alt punct din care să începem examinarea și judecarea întregii culturi (poate chiar, într-un sens, a întregii istorii) românești moderne. Acest punct mai convenabil și producător de viziune mai bună cred că
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
ignoranță și ostilitate cînd vine vorba de alte "seri literare" anterioare lor, cu viziuni fie centriste (1947!), fie hibride (1967!). Nici literatura ce se scrie nu pare prea simpatică la prima vedere. Proza pare dominată de anarhism și pornografie, poezia recurge la un limbaj dur și bolovănos, drama nu se prea observă. Impresiile acestea sunt însă numai parțial juste. Pe lîngă amintiții corifei există și un bun număr de critici tineri interesanți și cultivați. Literatura scrisă exprimă (dincolo de forma ei) bucuria
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
-n aduceri aminte,/ ascunzându-mă în miezul muntelui/ unde ochii ce privesc,/ nu pot pătrunde! “ ( Ceea ce nu știai...). Vrea să facă din noi ființe apte să-și asume suferința și disoerarea și mai ales dureroasa dar exaltanta unicitate, fără să recurgem la fel de fel de balsamuri și surogate. În fine poezia din acest florilegiu ne vrea pe deplin umani. Ne salvează de vid, căci ne constrânge să-l înfruntăm chiar înlăuntrul nostru. Dar toate acestea nu constituie o terapie psihică, ci una
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
conștiinței/ și pipăind terenul cer/ închiderea rănilor lumii,/ vindecarea rănilor existenței.” Poate desigur paradoxal acest ecou al ființei ajunse dincolo de limitele sale, ne deschide până în cele din urmă porți pe care le credeam ferecate pentru că astfel trebuie. Fără a se recurge neapărat la vreun gest definitoriu, totuși are loc reîntregirea celui care oricât de încețoșat între impropriu și complex fărâmițat ar fi în esența sa, neîndoielnic este „Omul”: „Covârșitoarea durere/ alunecă pe întunecatul cer/ și firul alb voalat/ străpunge marea resemnării
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
eu de vină,/ Că ei sunt lupi, iar eu sunt alceva.” (Noaptea din noi) Dar poeta nu insistă asupra aspectelor aflate în umbra vieții, le privește cu înțelepciune, cu calm și speranță, ia viața așa cum este și tot la poezie recurge pentru a-i aduce tămăduirea sufletului, ca o vindecare de sine: ”Mai joc roata lumii, norocul să-l întorc/ În cuibul între stele pustiu și-atât de-nalt”. (La cumpăna de veacuri) Adesea, versurile sale sunt o adevărată rostogolire de
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
și banal, pe un derizoriu cenușiu, ca un antifrumos estetic, ca florile de mucigai argheziene. De altfel, Gheorghe Andrei Neagu folosește procedee oarecum atipice în creionarea personajelor sale, deoarece renunță la descriere sau narațiune pentru protretul fizic sau moral și recurge la structuri lingvistice lexicale cu valențe tipologice definitorii. De pildă, șarjează cu un fel de neaoșism pentru lumea satului românesc de prin anii ’50-’60, din perioada asaltului politicii comuniste asupra stabilității tradiționale rurale, când țăranul a fost forțat. Oprimat
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
alte cuvinte, scriitorul își nuanțează stilistic lexicul, ca element definitoriu caracterologic, după specificul, după încadrarea socio-culturală a personajelor sale, a locului și a timpului desfășurării faptelor, după arealul socio-uman pe care-l descrie. Apasă insistent pe tușe de efect, îngroașă, recurge la efecte epatante, cu un vocabular, cu un limbaj neaoș rural pentru categoria socială reprezentativă, în ciuda unei simpatii abia stăpânite, ironic respectuoase; îl modifică grațios și ușor ireverențios, când o pune să vorbească, să gândească și să se exprime pe
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
Rodica Zafiu Relatările jurnalistice din ultimele zile - despre o revoltă a deținuților din penitenciarul din Baia Mare - atrag atenția asupra unui cîmp lexico-semantic în care sinonimia este extrem de bogată și de diferențiată stilistic. Textele publicistice au recurs în cea mai mare parte la termenii oficiali, juridici - penitenciar și deținut - (,Protest în penitenciar; S-a ajuns la înțelegere cu deținuții", Realitatea TV, 16.09. 2006); s-au folosit totuși, din nevoia de variație, cîteva sinonime: " Aproape în fiecare
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
care atunci când orgoliul său și ambițiile nemăsurate nu sunt împlinite, complotează. în ciuda cererilor "revoluția" antineroniană n-a produs o Lege Ticu. Dar domnia lui Vespasian nu s-a mai sprijinit pe delatori. în schimb Domițian, scurtă vreme după înscăunare, a recurs la practicile neroniene, favorizând reapariția unei categorii care, în opinia lui Tacit, este dezastruoasă pentru stat. Cenzura imperială renaște: din ordinul împăratului sunt arse în forul roman biografia lui Paetus Thrasea și a ginerelui său Helvidius Priscus. A scrie despre
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
propagandă chiar generală și, În special, lipsa traducerilor credibile. Prin ce ne facem cunoscuți? Poate că este complexul de inferioritate al unei culturi mici ( În sensul de „cultura culta'), apărută târziu și exprimată Într-o limbă „folclorică', din care cauza recurgem mereu la un pat a lui Procust, valorile noastre indiscutabile fiind În permanență judecate prin prisma acceptabilității lor de către străini. Adică, un argument mercantil de ce se caută, care s-a pervertit În ceea ce trebuie făcut: noi, românii, ca să fim băgați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]