2,690 matches
-
a) luarea de măsuri bazate pe riscuri pentru a identifica și a verifica identitatea inițiatorului sau a beneficiarului unui transfer efectuat către sau de la o adresă negăzduită sau a beneficiarului real al inițiatorului sau al beneficiarului respectiv, inclusiv prin recurgerea la terțe părți; ... b) solicitarea de informații suplimentare privind originea și destinația criptoactivelor transferate; ... c) efectuarea unei monitorizări continue sporite a tranzacțiilor respective; ... d) orice altă măsură de atenuare și gestionare a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 10 din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295399]
-
în vedere calitatea lor de judecători sau procurori, destinatarii acesteia pot determina înțelesul dispoziției normative. În sensul jurisprudenței Curții Europene, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație, interpretarea
DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295892]
-
Sud Fondi srl și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
a legii statuate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene mai sus invocată. În acest sens, Curtea a reținut în jurisprudența sa că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută, una dintre tehnicile standard de reglementare constând în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. S-a statuat, totodată, că oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară și că, deși certitudinea este
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. Asemenea aspecte nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. ... 37
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, în care s-a reținut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 447 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295881]
-
în cadrul instituției/autorității publice în care personalul este numit/încadrat, la momentul intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, justifică raportarea la aceasta pentru salarizarea personalului nou-încadrat, situație ce nu se asimilează cu înființarea unei noi funcții pentru care este necesară recurgerea la grila prevăzută în anexele legii, astfel cum dispune art. 39 alin. (2) din lege. ... 68. În raport cu cele reținute din textele de lege a căror interpretare se solicită, rezultă că acestea nu sunt lacunare, îndoielnice, nu au un
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296472]
-
de volum colectiv la o editură clasificată CNCS (lista A sau B) 40/n I6 Ediție critică la o operă fundamentală, cu n editori, la o editură clasificată CNCS (lista A sau B) 40/n I7 Ediție critică de documente (realizată prin recurgere la epigrafie sau paleografie) 40 (pentru fiecare editor) I8 Studii în reviste incluse în cel puțin una dintre bazele de date recunoscute de comisie sau clasificate CNCS (categoriile A sau B), ori publicate în volume colective la edituri clasificate CNCS
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294782]
-
este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea de la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
exclusă ipoteza ca activitatea infracțională să continue să se desfășoare în paralel cu curgerea termenului de prescripție a răspunderii penale, însă nici pentru situații de acest fel nu este permisă interpretarea legii penale prin analogie și în defavoarea acuzatului prin recurgerea la reguli aplicabile unei alte forme a unității naturale de infracțiune, respectiv infracțiunea continuă, remediul posibil fiind o modificare legislativă care să includă între formele unității de infracțiune cu durată în timp și infracțiunile de corupție. ... 131. De asemenea, în
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
costuri semnificative; ... (ii) Cazul de Forță Majoră a cauzat în mod direct necesitatea de a se recurge la măsurile de exonerare solicitate; ... (iii) exonerarea solicitată nu ar fi putut fi atenuată în mod rezonabil de către Partea Afectată, inclusiv prin recurgerea la surse alternative de servicii, echipamente și materiale și echipamente de construcție, fără a suporta costuri semnificative; și ... (iv) Partea Afectată depune toate eforturile rezonabile pentru a-și îndeplini obligațiile afectate în temeiul prezentului Contract. ... ... ... 38.2.3. Dacă Partea Afectată și-
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294935]
-
o reparație parțială, un „mijloc de despăgubire” a pierderii suferite, chipurile, de U.R.S.S., prin „ocuparea” Basarabiei de către România vreme de 22 de ani! În spiritul tradițional al politicii externe staliniste, prezentarea notei ultimative s-a făcut sub amenințarea cu recurgerea la forță în cazul neacceptării ei. Formula consacrată era cuprinsă în prevederea ce trimitea la situația existentă, marcată de faptul că „slăbiciunea militară a U.R.S.S. a trecut în domeniul trecutului”. 4. Nu este greu de închipuit care a fost
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
să înștiințeze în cursul zilei, la ora 11,00, partea sovietică în privința acceptului României de-a evacua teritoriul dintre Prut și Nistru. Decizia se explica prin voința guvernului român de a evita „gravele urmări pe care le-ar fi avut recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei”, acțiuni care, evident, cădeau în responsabilitatea U.R.S.S., ceea ce putea constitui un blam al comunității internaționale ori pentru judecata istoriei, ceea ce, totuși, era prea puțin în raport cu răul deja admis de către
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
de actant în „an intercultural bargaining situation” (Gudykunst G. W., Stewart L. P., Ting-Toomey S., 1985, p. 100). În volumul coordonat de Charles R. Berger și Steven H. Chafee (1987), Gerald R. Miller utilizează conceptul de „transactant”, „transactants”, în contextul recurgerii la coduri: „the verbal and nonverbal code systems employed by the transactants” (Miller G. R., 1987, p. 451). Acum, pe latura „ființelor comunicative”, se consolidează utilizarea conceptului de „transactant”. Transactant este comunicatorul specific Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3. Transactantul este agentul
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
reținut și sonetele neregulate ale lui Shakespeare. La noi, sonete valoroase au scris M. Eminescu și M. Codreanu. „Sonetele rănite”, prin articulare, se arată orientate finalist către completarea seriei deschise a acestei specii lirice. Dincolo de acest aspect formal de înregimentare, recurgerea la sonet este un gest voluntar de eliberare. După cum știm, în general, textul poetic nu trebuie să se conformeze unor constrângeri în ce privește numărul de versuri. O poezie se poate încheia oricând: în ce privește mărimea textului, spiritul creator trăiește în paralel cu
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative, fără ca prin aceasta să se substituie legiuitorului, al cărui rol este edictarea normelor juridice, și nu interpretarea acestora. ... 19. În consecință, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarilor revine instanței judecătorești, care, cu
DECIZIA nr. 13 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284055]
-
printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei (…)“. ... 71. Tot în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a reținut că, pentru a ne afla în prezența unei veritabile chestiuni de drept, care să justifice în mod real recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, este necesar să se constate „caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și a dificultății completului în a-și însuși o anumită interpretare“ (Decizia nr.
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
a fost recunoscut de lege, și nu cu scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei- credințe. ... 77. În schimb, ceea ce se solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție prin recurgerea la mecanismul hotărârii preliminare este de a stabili dacă instanța poate reduce costul orei de manoperă utilizat în cadrul documentului emis de unitatea reparatoare auto în condițiile legii, în situația în care valoarea excesivă a acestuia, apreciată ca atare de
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. Punctul de vedere al instanței de trimitere ar rezuma rolul instanțelor de drept comun la o simplă și
DECIZIA nr. 233 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301182]
-
Regimului de la Vichy, în special legile sale rasiale, și a organizat tabere paramilitare de instruire în scopul îndoctrinării tinerilor militanți. În opinia Curții, prin amenințarea procesului democratic și prin instigarea la ură și discriminare din motive rasiale, inclusiv prin recurgerea la violență, asociația reclamantă nu putea invoca protecția art. 11 din Convenție. În conformitate cu art. 17 din actul internațional anterior referit, capătul de cerere formulat de asociație a fost respins ca fiind incompatibil cu dispozițiile Convenției. ... 75. Cu toate
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
srl și alții împotriva Italiei, precitată, paragraful 109). ... 120. S-a reținut, totodată, că, având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută și că una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, s-a reținut că numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică, și că oricât de clar
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
asupra problemei sesizate. ... 72. Admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere
DECIZIA nr. 100 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293724]
-
Fondi srl și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 374 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292028]
-
srl și alții împotriva Italiei, paragraful 109). ... 15. Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică
DECIZIA nr. 6 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284837]
-
al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010). ... 67. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, datorită principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de
DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298114]