419 matches
-
Blok, Nikolai Gumiliov, Marina Țvetaeva, Andrei Belâi, Ivan Bunin, Vladimir Nabokov ș.a. Traduceri: Aleksandr Bek, Viața lui Berejkov, București, 1958 (în colaborare cu P. Melidoneanu); Frida Vigdorova, Strada iubirii, București, 1968; Evgheni Cirikov, Au venit studenții, București, 1974; Enn Vetemaa, Recviem pentru muzicuță, București, 1976; Iuri Trifonov, Un lung bun rămas, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1980; Visvaldis Lams, Traseul, București, 1982; Alberts Bels, Cușca. Poligonul, București, 1986; Zigmunds Skujins, Memoriile unui tânăr, București, 1988; Radi Pogodin, Durerea, în Radi Pogodin, Ușa
STANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289875_a_291204]
-
din însemnările unui licean) (1994). Impregnat de un lirism monoton, textul din Pauza de prânz (1996), a treia culegere de proză cu inserții autobiografice, încearcă să analizeze relațiile între economiștii unei întreprinderi și un șef capricios. Și versurile din placheta Recviem la crângul de salcâmi (1993) se definesc prin nota nostalgică (Vara pe când mama te trezea dis-de-dimineață) și prin cultivarea unor imagini ce conturează o lume absurdă, ușor patetică, aflată „cu nebunia mereu de-a călare”. În schimb, poezia din Spectacol
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
își citește cititorul (2001) sunt compuse în spiritul poeziei optzeciste, S. fiind considerat a-i aparține tocmai „pentru că recurge la acest joc al relației dintre autor și text, dintre text și cititor” (Alex. Ștefănescu). SCRIERI: Drumețind prin Argeș, București, 1987; Recviem la crângul de salcâmi, București, 1993; Căutând iubirea (din însemnările unui licean), București, 1994; Pauza de prânz, Pitești, 1996; Spectacol cu intrare liberă, București, 1999; Poemul care își citește cititorul, Pitești, 2001. Repere bibliografice: Dumitru Anghel, Un drumeț inspirat, ARG
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
își impune rigoarea sonetului, poetul retrăiește spaimele existențiale intensificate de boală și cultivă un blagianism à rebours, într-o încercare de dialog cu absolutul. E o lirică invocând mila Tatălui ceresc și iertarea. Ciclul care dă titlul volumului este un recviem, o suită de psalmi pentru „fiul Victoriei cel mare”, care se pregătește pentru lungul drum al despărțirii de cei apropiați: „Să vă-mbrăcați în alb și în albastru. Să nu vă irosiți lacrimile”. Cartea mai conține o selecție severă din
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
românesc în interviuri (I-IV, 1985-1991), Dramaturgia românească în interviuri (I-V, 1995-1997) și Bătălia pentru roman (1997). A mai scris libretul operei Lorelei (muzica de Valentin Timaru), reprezentată pe scena Operei Române din Cluj-Napoca în stagiunea 1993-1994, și piesa Recviem la ghișeu, jucată la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț în stagiunea 1996-1997 și tipărită în 1999. A fost căsătorită cu criticul Ion Vartic. Cele două studii cu care V. debutează în volumul colectiv De la N. Filimon la G. Călinescu sunt orientate
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
imaginară. SCRIERI: De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (în colaborare), București, 1982; Anton Holban și personajul ca actor, București, 1983; Dacoromania. Indice bibliografic comentat (în colaborare), București, 1983; O lume fără mine, București, 1991; Recviem la ghișeu, București, 1999; Prăpastia de hârtie, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Dominic Stanca, Timp scufundat, pref. Ion Vartic, București, 1981 (în colaborare cu Sorana Coroamă-Stanca); Sandra Cotovu, Vijelie, pref. edit., București, 1985; Emil Cioran, Revelațiile durerii, pref. Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
1995, 1-2; George Vulturescu, La Nord de... Nord, VTRA, 1995, 3; Cornel Moraru, Alte poeme ale Nordului, VTRA, 1995, 3; Aurel Pantea, „Elegiile din Regensburg”, APF, 1995, 5-7; Ion Mureșan, O instanță melancolică și necruțătoare, TR, 1996, 10; Aurel Pantea, Recviem pentru omul european, F, 1996, 6; Al. Pintescu, Andrei Zanca sau Modelul cultural european, PSS, 1996, 8; Perian, Scriitori, 144-147; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 69-70; Pop, Pagini, 254-259; Vasile Baghiu, Andrei Zanca și pluralul liric, PSS, 1998, 3
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
apare în 1967. În „Scânteia tineretului” publică eseuri la rubrica „Scrisori natale”, altă serie, intitulată „Reflex”, fiind susținută în „Viața Buzăului” și în „Luceafărul”. Salutată, în egală măsură, de poeți și de critici, lirica lui Z. gravitează inițial - Zeii neatenți, Recviem într-un cimitir de mașini (1969), În zale albe (1971) - în jurul unei tematici tradiționaliste, actualizată de o generație dornică să reînnoade legăturile cu marea creație interbelică. Originar bucolic, registrul motivelor - apartenența la un spațiu matrice rustic, proiectarea în mit a
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
surprinzător, încă de descoperit, după cum a semnalat o parte a criticii. A mai lăsat, pentru copii, cărți de versuri fluente, cantabile - E un copac frumos pământul țării (1977), La bunici cu toți cei mici (2002). SCRIERI: Zeii neatenți, București, 1967; Recviem într-un cimitir de mașini, București, 1969; În zale albe, București, 1971; Tinerii, București, 1971; Grădinile ascunse, București, 1974; Legea viei, București, 1976; E un copac frumos pământul țării, București, 1977; Abatoarele de greieri, București, 1984; Poeme, București, 1985; Abatoarele
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
poeme, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 2001; La bunici cu toți cei mici, București, 2002. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Zeii neatenți”, AFT, 1967, 20; Mircea Martin, „Zeii neatenți”, R, 1967, 9; Dragoș Vrânceanu, „Zeii neatenți”, LCF, 1968, 1; Florin Manolescu, „Recviem într-un cimitir de mașini”, RL, 1970, 18; Doinaș, Diogene, 124-125; Dinu Flămând, „În zale albe”, LCF, 1971, 16; Constantin, Despre poeți, 202-204; Stănescu, Poeți, 85-89; [A. I. Zăinescu], LCF, 1974, 27 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Valeriu Cristea, Marian Popa, Mircea
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
ce aduc senzații provocate de contactul cu elementele: „Ploaia sapă în aer prăpăstii - / până la os te pătrunde delirul rece al peisajului. / Picură a galben clipele astea. Vântul aprinde mari focuri în câmpie / deconspirând tristețea calmă a miriștilor”. Pe alocuri, în Recviem pentru potcovari, bunăoară, fondul de modernism al sensibilității poetului se declară franc: „Nu mai există potcovari. Nu mai există nici cai care să-i caute pe potrcovari. Copiii nu mai descoperă în praf / potcoave de fulgerătură dură / pe care să
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
se lasă atins acum de o răscolitoare tristețe, poemele vorbind tot mai insistent de o „pământeană trecere”, de acea „înaltă destrămare” pe care i-o inculcă presentimentul unei prea timpurii risipiri în neant. Versul se încheie elegiac, în acorduri de recviem, făcând să se audă - remarca unul din interpreții lui -„muzica stelară” a unui suflet năzuind la o „supremă împăcare” a vieții și a morții. Cum premonitoriu vestea, „Poetul a plecat în primăvară,/ Cu tristețea toată-nchisă-n el”, împotrivindu-se
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]
-
boem și rebel „ca un vagabond într-o flanelă roșie”, M. rămâne, în multe privințe, „modelul totemic al generației ’80” (Marcel Tolcea). SCRIERI: Locus periucundus, Timișoara, 1994; Ca un vagabond într-o flanelă roșie, Timișoara, 1996. Repere bibliografice: Maria Nițu, Recviem pentru un poet, T, 1993, 12; Marcel Tolcea, Mono heracliticul, O, 1994, 1; Rodica Bărbat, „Locus periucundus”, O, 1994, 2; Mircea Bârsilă, Avea 3 idoli..., O, 1994, 2; Nina Ceranu, Un tânăr cu plete voievodale, O, 1994, 2; Adrian Derlea
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
Memoria cuvintelor (1990) și piesa Loc de iernat (pusă în scenă în 1992 la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani), în timp ce a doua secțiune alătură volumele de poezie publicate la București: Vorbirea care vede (1999), Puncte de sprijin pentru suflet (1999), Recviem pentru inimă de zeu (1999), Cartea Babilonului (1999), Coenaesthesicon (2000), Aionios. Armonii ale paradisului spiritual (2001), Eudaimonia (2001). La început poetul abordează într-o manieră ludică degajată diverse aspecte ale existenței, fără a reuși să le transfigureze expresiv, după cum nici
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
SCRIERI: Poteci răzlețe, Chișinău, 1987; Mireasa Domnului sau Schimbarea la față, Chișinău, 1989; Memoria cuvintelor, Chișinău, 1990; Vorbirea care vede, București, 1999; Cartea Babilonului, pref. Nicolae Țone, București, 1999; Puncte de sprijin pentru suflet, pref. Radu G. Țeposu, București, 1999; Recviem pentru inimă de zeu, București, 1999; Coenaesthesicon, pref. Octavian Soviany, București, 2000; Aionios. Armonii ale paradisului spiritual, București, 2001; Eudaimonia, pref. Alexandru Balaci, București, 2001; Ochiul luminos, București, 2002; În căutarea împărăției, București, 2003. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
2000 (în colaborare cu Carmen Huluță); Versuri din flori, București, 2000. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., III, 113; Luminița Marcu, Irina Nicolau, scriitoarea, RL, 2002, 7; Otilia Hedeșan, Irina, O, 2002, 8; Șerban Anghelescu, Anca Manolescu, Ecaterina Șafarica, Mihaela Șchiopu, Recviem în petice, „Dilema”, 2002, 535; Marie-France Ionescu, Radu Bercea, Șerban Anghelescu, In memoriam. Irina Nicolau, „22”, 2002, 28; Ștefan Cazimir, Irina Nicolau. In memoriam, ALA, 2002, 627. I.D.
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
Florea); Francis Scott Fitzgerald, Marele Gatsby, pref. trad., București, 1967, Blândețea nopții, București, 1974; Henri Perruchot, Viața lui Gauguin, București, 1968; William Faulkner, Zgomotul și furia, București, 1971, Absalom! Absalom!, București, 1974, Sartoris, București, 1980, Pogoară-te, Moise!, București, 1991, Recviem pentru o călugăriță, București, 1995, Sanctuar, pref. Dan Grigorescu, București, 1996, Hoțomanii - o reminescență, pref. Mircea Mihăieș, București, 1998, Steaguri în țărână, București, 1999, O parabolă, postfață Mircea Mihăieș, București, 2000; Truman Capote, Alte glasuri, alte încăperi, București, 1977; Peter
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
mot ljus [Lumină din lumină], Stockholm, 1993; Jurământul de sărăcie, castitate și supunere, îngr. Ileana Mălăncioiu, cu serigrafii originale după desenele autoarei, București, 1993; Poezii, București, 1997; Ruggningar [Schimbarea penelor], Stockholm, 1998; 33 de revelații, îngr. Matei Gavril, București, 1998; Recviem pentru neodihna catargelor, Iași, 1999; Jurnal suedez, I, București, 2000, II, Iași, 2002; Ființele abstracte și alte poezii & Bobinocarii, îngr. Matei Gavril, București, 2001; Cuvinte nou născute, București, 2002. Traduceri: Emanuel Swedenborg, Cartea de vise, București, 1995; Alexandru Lungu, Zariștea
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
culegerea Welcome December!-Bun venit, Decembrie! (1994) evocă evenimentele din 1989, apoteozând pe cei care s-au jertfit, dar arpegiind și multe din întrebările rămase fără răspuns. M. nu este un justițiar, și arma ei e metafora. Poemele sunt un recviem și, ca în Miorița, bocetul se răsfrânge într-o dramatică alegorie. Volumul Izbânda furată (1995) se înscrie în aceeași sferă, numai că acum se vorbește de „glonțul stelar”, de „tristețea rănită”, de singurătate. Piese lirice precum Burnița zilei, Soliloc, Vrabia
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
figuri comice) asigură maximă veridicitate textului. O alegere bună a făcut M. și prin completarea jurnalului de front cu scrisorile mamei, ce servesc ca pandant și cutie de rezonanță propriului text, dar și cu episodul ce încheie cartea, Țugui, un recviem pentru cel care i-a fost ordonanță de-a lungul întregului război și, mai departe, pentru soldatul de rând. Fata Moartă rămâne astfel una dintre reușitele literaturii de război românești, iar autorul ei - un scriitor ce își descoperă târziu talentul
MISSIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
1991, 32; Alex. Ștefănescu, O femeie ca oricare alta, FLC, 1991, 46; Ion Buzera, „Jocurile” lucidității, R, 1991, 12; Ioana Bot, Jurnalul unei ființe care a învins, TR, 1992, 20; Ovid S. Crohmălniceanu, Pedeapsa lucidității, CC, 1992, 1-2; Arșavir Acterian, Recviem pentru Jeni, ECD, 1992, 10-11; Acterian, Privilegiați, 156-170; Marta Petreu, Jeni Acterian, APF, 1993, 6; Lovinescu, Unde scurte, VI, 263-268; Eugen Simion, Jurnalul unei fete exaltate, L, 1996, 3; Dicț. analitic, II, 313-315; Faifer, Faldurile, 48-50, 58-64; Simion, Ficțiunea, III
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
Andrei Makine RECVIEM PENTRU EST ROMAN Traducere din limba franceză de Ileana CANTUNIARI Cei răi nu au cântece. Cum se face că rușii au cântece? FRIEDRICH NIETZSCHE, Amurgul idolilor Nu mai există decât două popoare. Rusia e încă barbară, dar mare... Cealaltă tinerețe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
halucinogenă. Prescurtare care desemnează agitația-propagandă, activitate militantă practicată de unele organizații revoluționare, îndeosebi la locul de muncă (n.t.). Port în S.U.A.— Florida (n.t.). Amestec și asimilare de elemente demografice diverse în Satele-Unite (n.t.). FILENAME \p D:\POLIROM\recviem pentru est.doc PAGE 145
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de-al doilea roman a fost catalogat, de o parte a presei, drept pornografie. Autorul, chemat în fața justiției, este condamnat la trei luni de închisoare pentru atentat la pudoarea publică. B. continuă să scrie: două volume de poezie, Brom și Recviem, i se tipăresc în 1939 și 1945. Romanele anunțate în 1945, Șarpele cu ochelari și Parada elefanților, nu au mai apărut; manuscrisul culegerii de poeme Concert la contrabas s-a pierdut. Excentric, teribilist, cu ocupații care îl îndepărtau de literatură
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
în forță asupra răului care îl roade, psalmodiindu-și spaimele în fața golului și nimicniciei (Bleah) ori dând (în Sonetele lui Sigismund Absurdul) mostre excelente ale „umorului de spânzurătoare”: sarcasm, grimase, stridențe, joc cu absurdul (Adio, Gongul cel pedestru). Ultimul volum, Recviem (1945), scris la moartea soției sale, glorifică iubirea limpezită, intrată în absolut, a cuplului, dar nici acum B. nu se poate opri să nu observe fondul obscur, ambivalent, al patimii, încât balansul continuu fascinație-blasfemie, adorație-insultă formează esența și a acestor
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]