2,188 matches
-
Anca Murgoci Dosarul în care Traian Băsescu a fost acuzat de spălare de bani ar putea fi redeschis de către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Președintele Grupului de Investigații Politice, Mugur Ciuvică, a depus o sesizare în această dimineață, la Oficiu. În octombrie 2002, Traian Băsescu a cumpărat o vilă în Otopeni cu 280 de
Traian Băsescu, spălare de bani. Sesizare făcută pe numele președintelui by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77494_a_78819]
-
Courtois - Elveția, prof. S. Glixelli - Polonia, prof. I. Petrovici din Belgrad etc. Cu unele intermitențe, Universitatea de Vară "N. Iorga" de la Vălenii de Munte a fost activă până în 1946 când s-a impus desființarea ei. în iulie 1968 a fost redeschisă sub auspiciile Societății Științifice Istorice, dar în 1978 a fost din nou închisă. Cursurile vor fi reluate cu mult fast după 1990 și continuate și astăzi ca un act de cultură și civilizație. în august anul acesta avem bucuria și
"Lumina de la Vălenii de Munte" by Ion Ivănescu () [Corola-journal/Journalistic/8177_a_9502]
-
religioasă are o mare însemnătate, iar tradițiile și obicieurile de Sfânta Marie Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie). Dintr-o sămânță, aparent moartă, se va naște un nou spic de grâu plin cu boabe, pentru a adeveri că din moarte va fi înviere.
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
tiradele talentatului Iancovescu". Dar nu doar atât. Necunoscutul lăsase și "un plic cu o carte de vizită pe care Puiu Iancovescu a citit înmărmurit: Fiodor Ivanovici Șaliapin". Așadar, în anii '60, marele cântăreț rus la București, la Continental, hotelul "abia redeschis de comuniști". Dar nu murise Șaliapin în 1938? Ba murise, dar tocmai de aceea, pesemne, înmărmurise Iancovescu citind cartea de vizită. Cel care plătise consumația la "Continental" era o fantomă, o generoasă fantomă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
mă găsească moartea. Claude zâmbește, dar Roman n-are cum să-l vadă. Lasă chepengul și-l blochează cu un drug transversal. Ia toți banii din sertarul casei de marcat și iese în curte. Se duce la roțile vanelor și redeschide alimentarea cu apă. Își face o cruce mare - ca un bun creștin ce este -, se suie în mașină și pleacă să-l ia pe Clovis: oricum, e destul de târziu pentru o partidă de pescuit la crap. Roman se pregătește de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
găleată? își pierde cumpătul Gustave. Lionel închide lista de vinuri: consideră că a întins coarda suficient. — Un Château Margaux. — Domnul este modest, răsuflă ușurat sommelier -ul. V-aș recomanda un Château Pétrus, recolta 1990. Mai avem doar patru sticle. Lionel redeschide lista de vinuri ca să caute respectivul produs, să vadă cât costă. Gustave îi întrerupe căutările: — Nu e pe listă. Costă două mii de euro sticla. Foarte puțini clienți își mai permit să-l comande. Dumneavoastră îmi face impresia că vă numărați
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
același timp, foarte modern. Totuși, ceva îl neliniștește. Pune în apa fierbinte un pliculeț cu ceai de tei, cunoscut pentru efectul lui liniștitor. Bea ceaiul cu înghițituri mici. Deplin liniștit, știe ce-i lipsește din începutul memoriilor ca să fie perfect. Redeschide caietul, transformă punctul de după Gorj în virgulă și adaugă: România. Așa da: toți cititorii francezi vor înțelege despre ce e vorba. Stinge lumina și se bagă în pat. Adoarme. Capitolul 5 în care Lionel dă de pomană așa cum cere datina
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fost gata au pornit spre casă... Ședeau pe capra căruței unul lângă altul, tăcuți. Fiecare cu gândurile lui. De pe culmea dealului, la ieșirea din târg, armăsarul s-a întins la trap sprinten, fără nici un îndemn. După o vreme, agronomul a redeschis vorba. Din câte știu eu, în 1917 ai fost pe front ca voluntar și te-ai întors cu fruntea sus... Am fost, domnule inginer. Am fost. Și dacă neamul ista al nostru ar fi din nou în primejdie, aș pune
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
recunoscut... La sfârșit - după o scurtă privire spre noi - a plecat... Cei din jurul mesei au răsuflat a ușurare... Pentru a marca momentul, au pus mâna pe ulcele și au băut în tăcere... Strașnică poveste și strașnic povestitor îi Petrache - a redeschis vorba inginerul Cicoare. Așa-i mutul ista de Petrache. Bun de gură, dar nu și de treabă - a glumit Costăchel. Nu-l luați în seamă, domnule inginer. Așa-i el. Rău de gură, dar cu o inimă ca pâinea caldă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
aceea, nici nu știa dacă avea un tren potrivit să se întoarcă în orașul bucuriilor și pătimirilor ei. Și Răducu era extrem de obosit. Nana Floarea o primi cu brațele deschise. Știa întreaga poveste, așa că Simona n-a fost nevoită să redeschidă o rană care și așa sângera. Au stat de vorbă până târziu, către miezul nopții, despre câte se întâmplaseră în lipsa ei, despre dorința nestăvilită a mamei ei de a o revedea și despre mânia cătrănită a tatălui care nu găsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
afle cine era acel cavaler zugrăvit, pe cât se pare, din linii și tușe neconcludente!? Tot Olga, mai abilă în multe privințe decât Ina, găsi momentul propice. Într-una din zile, la finele programului, când se îndrepta spre casă, hotărî să redeschidă acel dialog, socotit cândva neterminat. Și Ina ar fi dorit limpezirea situației create, dar unele nedeslușiri obturau această discuție înmugurită în inima ei de o cortină invizibilă, oprind Încercarea de a fi abordată. Cariul, acel vierme cunoscut ce roade până
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
un fel de balsam peste îndoielile Olgăi. Un timp își continuară drumul zăvorând cuvintele, doar privindu-se din când în când întrebătoare, căutând a citi una în ochii celeilalte replici rămase nerostite, care însă se lăsau îndelung așteptate. Cea care redeschise dialogul fu Olga. - Știi, tu, ce mă preocupă în aceste momente!? - De unde să bănuiesc ce gânduri te frământă!? replică Ina. - Ei bine, ce culoare și ce croială să aibă rochia mea de mireasă. - Păi n-o vrei albă? - Nu aia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
și ce mai viață de huzur a dus, Mobulu Moni, după gratii! Trai de mare restaurant de lux. Apoi au venit alegerile. Au ieșit învingători ai lui. Roata istoriei și-a modificat direcția de mers. Dosarul Mobulului Moni a fost redeschis. Rejudecat. Reformulate concluziile. Mobulu repus în toate drepturile, de care anterior fusese deposedat. Reașezat în rândurile păsărilor măiastre de pe crengile politice. A pretins postul de șef al jandarmeriei române. L-a obținut. Nu s-a mai mutat din casa din
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nenorocită. Curistul merita să primească și el aceeași lecție, fără îndoială. Pînă la urmă o să găsească răspuns la toate întrebările care le zumzăiau de ani de zile în cap. Mai avea oare rost să se gîndească la trecut? Să-și redeschidă vechile răni? Dacă le făcea bine, de ce nu? Odată și-odată trebuiau să-și facă ordine în cap înainte să treacă la fapte, să ajungă la o concluzie limpede asupra a ce-a fost rău și ce a fost bun
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nostru. El și partenerii săi (Teddie Levin, Mendel Gold, Karl Seidl și Încă unii) ofereau pensiunilor din zonă clienți pentru camere, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Grija lor era ca tocilăriile, fierăriile și băcăniile să se Închidă și să se redeschidă câteva luni mai târziu, ca saloane de masaj cu „diplome În Îngrijire corporală“. Controlau tot ce mișca prin parcuri, sub poduri și În veceurile publice. Au transformat cel puțin trei cluburi În baruri de noapte care ofereau program muzical și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
vine. Trebuia să-și anunțe la Belgrad prezența și scopul venirii Înainte ca ei să știe că-i acolo, pentru că atunci nu avea cum să se petreacă asasinatul fulgerător al unui străin neidentificat. Nu vor putea face altceva decât să redeschidă procesul. Își deschise geamantanul și scoase ghidul Baedeker. Apoi aprinse un chibrit și Îl apropie de colțul hărții. Hârtia lucioasă ardea Încet. Calea ferată se ridică și se descompuse sub limba mică a unei flăcări, iar el văzu turnul pătrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
eu sunt tutorele ei. Stăteau unul În dreptul celuilalt, având masa Între ei. Pe aceasta zăcea contractul semnat de domnul Eckman. Nu se referiră la el. Afacerile păreau lăsate la o parte, dar Stein și Myatt știau că toată discuția fusese redeschisă. Fiecare era conștient de gândurile pe care le avea celălalt În minte, dar vorbeau pe ocolite. — Sora dumneavoastră trebuie să fi fost o femeie Încântătoare, spuse Myatt. — A moștenit frumusețea de la tatăl ei, răspunse domnul Stein. Nici unul dintre ei n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
depune taxa de divorț, după care va pleca la mama ei, să stea împreună cu copilul și să lucreze la dispensarul din comună. Radu aruncă prosopul pe cuier, își îmbracă bluza și pleacă spre cabinet. Să nu fii supărat c-am redeschis-o eu, îi spune doctorul Runca, ajungîndu-l pe culoar -, dar nu credeam că mai vii azi... Altfel, nu mă amestecam. Chirurgul șef, bătrînul Tudoriu, care stă băgat într-un fișet, răscolind hîrtii și cărți, aude ultimele cuvinte spuse de Runca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
că e bine s-o ia, nici gând s-o arunce. O depune pe raft, spunându-și c-o vor citi și înțelege copiii lui. Sau chiar dacă citește, înțelege și îi place, o pune în bibliotecă cu gândul s-o redeschidă, s-o aibă la îndemână. De cele mai multe ori, asta nu se mai întâmplă niciodată. O carte e un fel de sarcofag al cuvintelor, îngropat în bibliotecă. Un ziar poate fi aruncat la coș fără regrete, imediat după lectură. Asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
polițiste! exclamă Johns. — Mă simt cam obosit, zise Digby. Cum fac un mic efort mintal, mă cuprinde o oboseală grozavă - Îmi vine să mă Întind și să dorm. Chiar aș face bine să mă culc. Digby Închise ochii, dar Îi redeschise peste cîteva clipe, spunînd: Ar trebui, cred, să se reconstituie În amănunt primul caz... cel care a dat greș... Ca să se găsească motivul eșecului... Și spunînd acestea, adormi. 5 Vremea fiind frumoasă În după-amiaza aceea, Digby se duse În grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
hotel implicată într-o coliziune laterală în parcarea hotelului la care lucra. Apoi, mai târziu, continuă să-și rupă crustele formate peste rănile de la încheieturile degetelor. Cicatricele de la genunchi, vindecate acum de mai bine de-un an, începeau să se redeschidă. Picăturile de sânge se infiltrau prin materialul uzat al jeanșilor. Pete roșii apărură pe curbura de jos a spațiului de depozitare din bord, pe marginea inferioară a consolei radio, și însemnară vinilinul negru al portierelor. Vaughan mă îndemna să conduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ce porc sunt! mi-am zis. Dacă mor în clipa asta, o să apar în fața Creatorului cu chiloții plini de spermă. Deși, aiurea, ce Creator, mai probabil o să am de-a face cu Prințul Întunericului. Am închis ochii. Când i-am redeschis după câteva minute, mijeau zorii. Și tot nu muream. Ba chiar mă simțeam ceva mai bine, ceea ce era imposibil. Dar durerea devenise suportabilă. Mi-am privit cămașa. Era plină de sânge. Am mișcat din picioare. Funcționau. Am apăsat ambreiajul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
al durerii. Sunt suficienți acești ochi puțin greoi și apoși să mă facă să-nțeleg că drama dintre ei nu s-a încheiat încă: el continuă să vină în fiecare seară în această cafenea ca s-o vadă, ca să-și redeschidă vechea rană, poate pentru a afla cine o însoțește acasă în seara asta; iar ea vine în fiece seară în această cafenea tocmai pentru a-l face să sufere, sau poate sperând că obiceiul de a suferi va deveni pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pentru scopurile lor, se înșeală!“ Abia aștept să fac marșarier, aducând înapoi lucrurile din lume, unul câte unul, sau toate împreună, contrapunând substanța lor pestriță și tangibilă, ca un zid compact, intențiilor lor de dispariție generală. Închid ochii și-i redeschid, sigur că mă voi afla în mijlocul forfotei Bulevardului, cu felinarele care la ora asta ar trebui să fie aprinse, iar ultima ediție a ziarelor să apară pe tejghelele chioșcurilor. Dar: nimic; în jur, golul e tot mai gol, silueta Franziskăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
promis asta și nu-mi calc cuvântul. O să-i spun, însă, mamei ce s-a întâmplat, cu condiția să-mi promită că nu se duce la poliție. Cred că o să-și dea acordul. Nu văd motivul pentru care polițiștii ar redeschide cazul. Doctorului Ranta i se luase o piatră de pe inimă, se vedea clar. Expresia ostilă i se ștersese de pe chip și încerca să-i smulgă un soi de asigurare. — Și fetele acelea, întrebă el, n-o să mai am necazuri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]