793 matches
-
care sunt toxici pentru organismul ingerat, dar și pentru țintele extracelulare. Stimularea poate fi fizică (aderența la substrat) sau chimică, cu agenți solubili(esterii de forbol, formil-metionil-leucil-fenilalanina produsă de bacterii, C5a, Con A, LPS, LTB4, TNF-alfa) sau agenți particulați. Sursa reducătoare pentru producerea intermediarilor reducerii O2 pare a fi o oxidază complexată cu FAD, legată de membrana PMNN. Oxidaza se reduce prin preluarea electronilor de la o piridin-nucleotidă redusă (NADPH sau NADH) și se oxidează prin transferul electronilor la molecula de O2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
împotriva procesului de oxidare.. La potențiale mai mari decât cel corespunzător punctului B are loc degajarea oxigenului. 151 În figurile e și f sunt prezentate cazurile unui metal sau aliaj care suferă coroziune generalizată ( uniform-pe toată suprafața probei) in conditii reducătoare, devine pasiv peste potențialul de pasivare (Epas) (corespunzător punctului P) și suferă coroziunea prin puncte peste potențialul de străpungere Es. Dimensiunile punctelor de coroziune cresc la potențiale mai mari decât Es, iar în timpul polarizării catodice re-pasivarea are de asemenea loc
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
condensarea ADP-ului cu Pi, de aceea fiind denumită și „factor de cuplare 1”. Fosforilarea oxidativă definește procesul de sinteză de ATP din ADP (reacție endergonică) pe baza energiei furnizate de oxidarea în lanțul respirator mitocondrial (reacție exergonică) a substratelor reducătoare provenite din ciclul Krebs. Deoarece energia eliberată în reacția exergonică se utilizează direct pentru fosforilarea unui substrat (în acest caz, ADP), deci pentru sinteza ATP - fosforilarea oxidativă este o fosforilare la nivel de substrat. Mecanismul cuplării oxidare-fosforilare în lanțul respirator
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92250_a_92745]
-
și din punct de vedere redox, a lumii animale și a celei vegetale. Anume, dacă ne-am imagina o scară de niveluri ale caracterului redox al mediului, să le cuantificăm prin potentialul redox, vom vedea că valorile mici, numite și reducătoare, sunt ocupate de animale, iar cele mari, numite și oxidante, de către plante. Mai mult, organismele au nu numai preferințe, dar și potențiale redox proprii, mici În cazul animalelor, respectiv mari În cazul plantelor. Cu alte cuvinte, niciodată un animal nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de epuizarea substratului nutritiv mineral și de acumularea excesivă a biomasei. Temperatura ridicată, care ar trebui, la o primă analiză, să stimuleze proliferarea algelor este, paradoxal, un alt factor limitativ; ca orice plantă, la creșterea temperaturii, algele necesită medii mai reducătoare decât le oferea până atunci mediul, care devine astfel inhibitor. Numai că În lacuri se află o biocenoză, iar aceasta conține și descompunători, adică organisme care transformă organismele moarte În substrat mineral, hrana plantelor. Și, din acest punct de vedere
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de ani. Dar, știm că tot spre roșu lumina capătă proprietăți oxidante. Este evident că În ultimele două miliarde de ani luați În discuție, Soarele nu și-a modificat sensibil calitatea luminii. A variat Însă compoziția atmosferei Pământului, de la aceea reducătoare a Începutului, la cea oxidantă de astăzi. Și atunci, devine firesc ca din lumina care o traversează, atmosfera să fi absorbit atunci lumina roșie, oxidantă, lăsând-o pe cea galbenă, reducătoare, după care să absoarbă tot mai mult tipurile reducătoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
luminii. A variat Însă compoziția atmosferei Pământului, de la aceea reducătoare a Începutului, la cea oxidantă de astăzi. Și atunci, devine firesc ca din lumina care o traversează, atmosfera să fi absorbit atunci lumina roșie, oxidantă, lăsând-o pe cea galbenă, reducătoare, după care să absoarbă tot mai mult tipurile reducătoare, Într’un fel de neutralizare, lăsând plantelor, pe măsura trecerii timpului, o lumină tot mai oxidantă, adică tot mai roșie. Se mai remarcă că, pe măsura progresului filogenetic abia amintit, numărul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reducătoare a Începutului, la cea oxidantă de astăzi. Și atunci, devine firesc ca din lumina care o traversează, atmosfera să fi absorbit atunci lumina roșie, oxidantă, lăsând-o pe cea galbenă, reducătoare, după care să absoarbă tot mai mult tipurile reducătoare, Într’un fel de neutralizare, lăsând plantelor, pe măsura trecerii timpului, o lumină tot mai oxidantă, adică tot mai roșie. Se mai remarcă că, pe măsura progresului filogenetic abia amintit, numărul și cantitatea pigmenților auxiliari din plante scade În favoarea clorofilei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai direct, tot ceea ce este viu aparține la una dintre cele două mari categorii de organisme: autotrofele, care utilizează un substrat anorganic pe care-l transformă, cu ajutorul unei forme de energie primară, În cele din urmă solară, În substanță organică reducătoare, adică producătorii, și heterotrofele care, utilizând această substanță, generează energia de care au nevoie, adică consumatorii, eliberând produșii anorganici oxidați de care au nevoie autotrofele. Cititorul atent ar putea replica acum că am omis ceea ce Îndeobște se consideră ca un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a părului, dar și ultimul produs al evoluției, beneficiază de un aport În plus, pe lângă exfolierea pielii, comună cu alte animale, pentru menținerea homeostaziei sale. Planta nu are nevoie de așa ceva: prin Însăși faptul că e o producătoare de substanță reducătoare, planta opune direct ceva acțiunii oxidative a mediului. Poate de aceea, ea păstrează producția de celule a cambiului În interior. Dar acest ultim fapt ne oferă Încă un prilej de discuție, anume istoria evoluției mediului, evident cea din timpul vieții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evoluție are loc sub forma unor oscilații. Ce putem afla de aici În folosul temei propuse astăzi? Din nou trebuie să ajungem la biocenoză, amintind că Între condițiile optime oxidante caracteristice segmentului ei autotrof, În principal vegetal și condițiile optime reducătoare caracteristice segmentului heterotrof, În principal animal, nu poate Încăpea Înțelegere decât ca urmare a unor oscilații În cursul cărora, rând pe rând, cele două segmente ale biocenozei dețin supremația, dar În același timp pregătesc condițiile optime de mediu pentru celălalt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
radiație electromagnetică cu lungime mică de undă, adică În domeniul vizibil, ultraviolet, gamma și cosmic, dar emite În spațiu o radiație electromagnetică de lungime mare de undă, anume infraroșie. O primă analiză ar fi tentată a lua În discuție proprietățile reducătoare ale radiației solare incidente, caracteristice lungimilor de undă mici, respectiv proprietățile oxidante ale radiației emise de Pământ, caracteristice lungimilor de undă mari. Implicit, știind că forma reducătoare e mai bogată În energie decât cea oxidantă, Pământul ar fi supus unui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
anume infraroșie. O primă analiză ar fi tentată a lua În discuție proprietățile reducătoare ale radiației solare incidente, caracteristice lungimilor de undă mici, respectiv proprietățile oxidante ale radiației emise de Pământ, caracteristice lungimilor de undă mari. Implicit, știind că forma reducătoare e mai bogată În energie decât cea oxidantă, Pământul ar fi supus unui proces de acumulare de energie sau, În termenii noștri, de reducere, ceea ce nu se observă, pentru că În fapt, toate datele experimentale prezentate de mine până acum și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
chimice. Primul filtru e atmosfera, care e departe de a fi inertă. Aici are loc un fenomen care s’a dovedit a fi benefic pentru Viață: absorbția radiației de lungime de undă mică, adică gamma și ultravioletă În special, adică reducătoare. Efectul nu s’a lăsat mult așteptat. Atmosfera inițială a fost alcătuită exclusiv din forme reduse ale elementelor gazoase ori capabile a forma compuși gazoși. Astfel, carbonul era prezent ca metan, azotul ca amoniac, iar sulful ca hidrogen sulfurat. Oxigenul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Viața n’ar fi apărut, procesul reductiv s’ar fi blocat curând, iar atmosfera ar fi Încetat să mai fie absorbantă pentru radiația de lungime de undă mică, pentru că un mediu reducător nu poate interacționa cu o radiație de asemenea reducătoare. Ca și Jupiter, Pământul ar fi reflectat În totalitate lumina și nu, ca acum, doar 30%. Lumina sa ar fi fost, ca și cea a planetei Jupiter, albă și rece, pentru că puțina lumină roșie incidentă ar fi fost absorbită de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și Jupiter, Pământul ar fi reflectat În totalitate lumina și nu, ca acum, doar 30%. Lumina sa ar fi fost, ca și cea a planetei Jupiter, albă și rece, pentru că puțina lumină roșie incidentă ar fi fost absorbită de atmosfera reducătoare. Lipsită de orice suport energetic, litosfera n’ar fi cunoscut gradiente de temperatură, deci nici vânt și circuit al apei, implicit nici eroziunea. Relieful ar fi fost deosebit de accidentat. Într’un cuvânt, planeta ar fi fost un exemplu tipic de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În exteriorul lor, deci În mediu. Apariția Vieții a declanșat un proces oxidativ continuu; motivul e simplu: Viața are nevoie de energie, iar extragerea ei din mediu e indisolubil legată de oxidarea acestuia. Oxidarea a Îmbrăcat Întâi forma consumului substanței reducătoare formată până atunci, pe calea intermediară a aminoacizilor sintetizați abiotic din amoniac și metan. Atmosfera sărăcea În aceste substanțe; reformarea lor pe seama energiei solare devenea tot mai nesemnificativă În raport cu creșterea continuă a consumului de către protoorganisme. Viața a rezolvat, Însă tot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidant, În care se confruntă două forțe: Viața, care În ansamblul ei induce o anumită oxidare a mediului și procesul de reducere datorat radiației electromagnetice incidente, valabil și astăzi, dar care nu mai reușește decât neutralizarea efectului Vieții. Atmosfera, nemaifiind reducătoare, e transparentă pentru lumina vizibilă, deci scoarța terestră a devenit sediul gradientelor de temperatură, cauza dinamismului atmosferei și litosferei. Și, cum toată energia mecanică se transformă până la urmă În căldură, Pământul radiază În spațiu În infraroșu. Aș putea spune că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reziduurilor rezultate de la ei. În cazul concret de la Spondon, acest aspect este foarte important, apa râului fiind folosită și ca sursă de apă potabilă. În schimb, segmentul autotrof al biocenozei, adică plantele, necesită, odată cu creșterea temperaturii, condiții de mediu mai reducătoare. Cum, așa cum am menționat mai Înainte, apa e În general relativ oxidantă, plantele se vor dezvolta mai Încet; plantele au Însă la dispoziție, În aceste condiții, o cantitate mai mare de nutrienți, anume substanțele minerale rezultate din activitatea, stimulată, a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
repartizat oarecum egal În zona ecuatorială și temperată; el s’a fragmentat, Începând de vreo 200 milioane de ani, concomitent cu Împrăștierea, pe latitudine și longitudine, a fragmentelor. Fără această Împrăștiere, desigur că plantele mai vechi, apărute În condiții mai reducătoare de mediu, ar fi avut probleme de viață și de moarte odată cu oxidarea mediului, cu care ar fi devenit incompatibile. Dar așa, ele au avut posibilitatea de a ajunge În zone cu temperaturi ambiante mai mici, unde cerințele lor, devenite
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În taiga, arborii sunt reprezentați În special de gimnosperme, precum coniferele, iar ierboasele sunt fie ferigi, fie mușchi, adică plante inferioare. În sfârșit, nordul Îndepărtat, tundra, este dominat de mușchi și licheni, cele mai vechi pluricelulare care, apărute În condiții reducătoare, devin compatibile cu mediul actual, oxidant, numai la temperaturi scăzute. Dependența de temperatură a condițiilor de mediu cerute de plante este evidentă și, mai ales, se repetă an de an, la alge. În lacuri predomină primăvara, deci la temperaturi mici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
este evidentă și, mai ales, se repetă an de an, la alge. În lacuri predomină primăvara, deci la temperaturi mici, algele albastre, iar vara, la temperaturi mari, algele verzi. Or, algele albastre sunt cele mai vechi, apărute În condiții mai reducătoare, deci compatibile cu mediul oxidant din prezent doar la temperaturi scăzute. Am putea spune chiar că latitudinile mari sunt un fel de azil pentru speciile de plante vechi, În vreme ce latitudinile mici creuzetul evoluției și, la scara timpului geologic, plantele migrează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
toporași În curtea casei. Acum, Copoul e plin de ei, fără intervenția cuiva. În schimb, au dispărut gălbenelele”. Or, din punct de vedere sistematic, toporașii sunt plasați Înaintea gălbenelelor. Adică ei, toporașii, au nevoie de condiții de mediu puțin mai reducătoare decât gălbenelele. Adică, Încă, În cei vreo 30 de ani scurși Între evenimentele amintite, mediul s’a redus puțin, devenind favorabil toporașilor. E, desigur, o excepție, pe placul locuitorilor Copoului, ce confirmă regula oxidării generale a mediului, datorată poate apariției
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atât de evidentă În cazul nucului, mai mult, despre suportul chimic al acestei acțiuni, am deschis un nou teren de discuție. Anume, al limitelor acestei acțiuni. Necesitatea unei limitări a acțiunii plantei, adică a secreției În sol a unor substanțe reducătoare precum juglona În cazul nucului, este de la sine Înțeleasă și am amintito deja: acumularea an de an a substanței reducătoare În sol l’ar face În curând de neacceptat pentru plante și chiar pentru aceea care a produs-o. Și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
discuție. Anume, al limitelor acestei acțiuni. Necesitatea unei limitări a acțiunii plantei, adică a secreției În sol a unor substanțe reducătoare precum juglona În cazul nucului, este de la sine Înțeleasă și am amintito deja: acumularea an de an a substanței reducătoare În sol l’ar face În curând de neacceptat pentru plante și chiar pentru aceea care a produs-o. Și, În principiu, e vorba de substanțe stabile, evident dacă am lua În discuție un mediu lipsit de viață. Din fericire
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]