1,238 matches
-
însă, discuție nu încape, o depășește infinit. Toate elementele „decorului” și climatului de sensibilitate (nevroze, claviruri, parcuri solitare, ploaie, margini de cale ferată, fum de uzine, violet, cloroze etc.) la Bacovia își anulează artificiul tocmai prin epuizarea lui și prin reducția la substanța cea mai rezistentă și mai opacă, anume plumbul bacovian. Despre acesta, Svetlana Matta, autoarea celei dintâi cărți despre Bacovia, face următoarea observație: „Plumbul lui Bacovia este prototipul, expresia cea mai completă a ponderii, a celui de al patrulea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ar aborda nuclee de fascinație rămase neexploatate (cel puțin În cercetarea academică). O abordare participativă ar urma să analizeze latențele unui asemenea mesaj, ar Încerca să-i pătrundă sinapsele și mecanismele fantasmatice printr-o amplificare imaginară, și nu printr-o reducție conceptuală. Acestea ar fi câteva idei, pe care le-am juxtapus și vi le-am prezentat În stadiul acesta mai degrabă de șantier, În ideea că ele pot reprezenta un punct de plecare Într-o dezbatere, fără să am deloc
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conștiinței teoretice și a conștiinței ficționale, metaforice, sursă imaginală ce ar constitui punctul de adâncime la care se articulează modelele cosmologice. „Un nou gnosticism” anunță Culianu În analiza sa fantasmologică neterminată din Iocari serio, care face din imaginarul modern o reducție imaginală, o castrare a posibilităților de figurare renascentiste. Preocupat de modul „cum ar trebui să arate subiectul cunoscător pentru ca magia să nu fie o superstiție?”2, Culianu imaginează o modalitate de presupunere ontologică prin care să se epuizeze toate posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceva autentic, real, anterior existent. Aici Îl aprob pe Horea: ceea ce apără el este fenomenologia transcendentală la originile ei, adică la Husserl, neîntinată și necomentată de Derrida și de alți oameni. Fiindcă Husserl Își Începe fenomenologia spunând: procedura fundamentală e reducția transcendentală, care ne aduce În fața unei experiențe a lui „ca și cum”. Punem Între paranteze nu realitatea lumii, ci Întrebarea Însăși dacă lumea este reală sau ficțională. Nu ne interesează acest lucru, asumăm experiența fără să ne punem problema dacă „s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
creat/imaginat, până la momentul respectiv, În mediul limbajului. Poeticitatea și ficționalul nu mai reprezintă, astfel, abateri de la caracterul cotidian, comunicativ sau acțional, al limbajului; din contra, ele reprezintă plenitudinea funcțională a acestuia, În raport cu care orice utilizare apofantică sau practică reprezintă reducții (e drept, Întemeiate, cel mai adesea, de cea de-a doua trăsătură originară a limbajului uman, pe lângă creativitate - și anume de alteritate). Esența limbajului este așadar desfășurarea sa În actul individual de vorbire/gândire; este, dacă vrem, acea survenire irepetabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
privim dinspre artist/poet) și sursă (privind dinspre receptor) a imaginației productive, este, În ciuda (de)plinătății sale ca act liber, depășită. E vorba despre o depășire paradoxală, una pe care am fi Înclinați mai degrabă să o considerăm, teoretic, o reducție, o Înfrânare voită a creativității. Ea apare În limbaj, unde interlocutorul nu mai trebuie să fie vorbitor „Într-un oarecare sens” (cum se Întâmpla, să zicem, cu receptorul poeziei, obligatoriu poet la momentul lecturii, dar care nu avea a răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anatomiști și epidemologi... Vrăjit, aflat sub puterea unei femei, nebun de legat, lucid doar pe timpul cât și-a scris poemul, dar chiar și atunci marcat de tarele maladiei sale, Lucrețiu pare absolut nefrecventabil pentru un creștin. Evident, se ocolește esențialul: reducția atomistă a oricărui adevăr, demontarea forțelor care însuflețesc lumea, absența unei creări datate a universului, sfârșitul său anunțat, recumpunerile lui succesive într-un ciclu mecanicist orb și fără providență divină, tot atâtea teze anticreștine intempestive care pot servi în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
operei. Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu, este de-ajuns să-l citești, nu-l rezervă numai bărbaților... - și să ne aplecăm asupra reducției psihologizante. Un doctor al cărui nume nu contează - este important mai ales ca simptom al bolilor pe care vrea să le depisteze la alții - îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv îcum stabilește el
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un an și cu 20% la 40 de luni post-TR. Totuși, complianța ventriculară a rămas anormală (ca și distensibilitatea arterială), iar normalizarea masei VS s-a obținut doar la 25% dintre pacienții care au avut HVS la examinarea inițială. Gradul reducției HVS s-a corelat negativ cu durata dializei, cu creșterea hematocritului și a indicelui de masă corporală și pozitiv cu reducerea TA diastolice. Transplantul renal ameliorează cert parametrii ecocardiografici (masa ventriculului stâng, volumul ventricular, funcția sistolică), atât la diabetici, cât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
un rol foarte important în procesul de decodare a semnificației secvenței lingvistice respective 5. Ne vom opri asupra conversiunii adjectivului prin elipsă cu tot ceea ce implică aceasta (focus, emfază, constrastivitate, recuperarea suportului inițial). Denumit elipsă nominală, "distorsiune categorială"6 sau "reducție discursivă" (Creissels 2004), procedeul este subiacent acestui tip de recategorizare: o construcție nominală în care se lasă implicită o noțiune estimată ca recuperabilă din context, care participă într-un grad mai ridicat sau mai scăzut la interpretarea grupului. Fenomenul elipsei
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
modalitate de a se raporta la moarte prin chiar intermediul ființei care este. Personajul lui Blecher stabilește o relație existențială cu posibilitatea de a muri, are certitudinea morții, dar gravitatea ei este atenuată de amânare. În cele din urmă, prin ,,reducție fenomenologică", prin punerea în paranteze a tot ceea ce este nesemnificativ (aici se poate observa influența lui Husserl), naratorul-personaj din operele lui Blecher învață arta de a muri. Drama personajului este dată de faptul că acesta conștientizează finitudinea universului său. În
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
structural"98. Autenticitatea extrage esența, cristalizează tipuri, ridică particularul la general. Altfel spus, autenticitatea este în același timp clasică și realistă cu tendința transmiterii acestor calități artei în genere. Esența unui personaj, autor, epoci, nu poate fi decât autentică. Orice reducție la esențial, la semnificația ultimă devine autentică. Jean-Paul Sartre face și el referiri la autenticitate, pe care o interpretează în același sens al adevărului esențial sau limită: ,, Autenticitatea raport adevărat cu alții, cu sine însuși, cu moartea"99 iar Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
vid, e ilustrată în minunatul pasaj în care Aristotel e confruntat cu "A bi bi și A bo bo", care e, fără îndoială, în materie de autenticitate, documentul cel mai direct și revelant al literaturii românești contemporane. Sub influența fenomenologiei, reducția la esențial apare și la Camil Petrescu, grație acestei metode se intuiește ,,substanța", sensurile ei, complexul său de semnificații, izolate și esențializate, una câte una. De altfel, Camil Petrescu afirmase că acesta reprezintă un stadiu în care, autenticitatea fiind "prevăzută
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de mers. Romanul Srigătul de Laurent Graff, inspirat de celebra pictură a lui Edvard Munch, prezintă o astfel de lume în care personajele aflate sub influența tabloului decupează din realitate numai evenimentele insuportabile, dureroase. Avem în termenii lui Husserl ,,o reducție fenomenologică", dar inversată. Personajele lui Blecher, sub tirania identității date, ,,pun între paranteze", nu tot ceea ce este rău, ci ceea ce este bun. Salvarea lui Blecher, ca și în cazul lui Munch care va ține Jurnalul unui poet nebun, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Întocmai ca firele invizibile care mențin funcționarea tuturor sistemelor energetice sub forma unuia singur, Împletitura celtică Își creează rețele care trec prin corp și Îl Înconjoara În modele spiralate sub forma numărului opt. Este un sistem viu care Împletește mereu reducții și care se extinde și se contractă tot timpul. Arcul spiral al AND-ului este un model al microcosmosului. Emisfera stîngă controlează partea dreaptă a corpului și cea dreaptă controlează partea stîngă iar acest lucru este un model cunoscut. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
incertă a interdiscursivității literare, Cornel Munteanu consideră manifestul "o altă formă a pamfletului, născut în zona polemicii", alături de eseu, critica literară și scrisoarea deschisă. Totuși, o astfel de situare devine vulnerabilă în momentul în care, apelând la un "raționament prin reducție", același autor stabilește că "nu orice polemică sfârșește într-un pamflet", în timp ce "aspectul polemic (...) este implicat în orice pamflet"167, pentru că manifestul este un discurs polemic explicit prin însăși natura și funcțiile lui, nefiind obligatoriu să îmbrace forma pamfletului. Așadar
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
model de text polemic, antologic pentru violența limbajului, este "Pârțotina boșoroagă", semnat cu pseudonimul Danfil Fleicaru, pe care, de data aceasta îl vom re-invoca pentru a-i evidenția dimensiunea comică. Aici, ilaritatea dublează violența, mai întâi, prin denominarea descalificantă, o reducție a victimei la biologicul degradant. Numai titlul este purtător al unei triple semnificații devalorizante (demasculinizarea, vidul și senilitatea), care transformă victima într-un adversar insignifiant, într-un învins, încă dinaintea luptei. Apoi, acumularea de performative ale agresiunii fizice extreme (să
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la o imagine caricaturală, concentrată într-un paragraf, sau la un portret de dimensiunile unui text întreg, caricatura argheziană are aspectul unei parade a negativului, care suscită deopotrivă ilaritatea și dezgustul. Prin tehnicile compoziționale (deformarea anatomică, combinații sau accesorii absurde, reducția la funcția de bază, animalizare, hiperbolizare grotescă etc.), pamfletarul comunică, în planul emoțional, ideea unei dominații totale și, implicit, a unei poziții ireconciliabile, în raport cu victima sa. Iar râsul nu survine neapărat în momentul prim al metamorfozei, ci, mai degrabă, atunci când
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cinema). Iar Godard, jurnalist în sufletul lui, ar fi putut foarte bine să înnobileze televiziunea fără s-o trădeze. Să precizăm așadar. Prin cinema, vom înțelege aici "filmul de autor", iar prin "televiziune", informația în direct sau emisiunea de platou. Reducție, fără îndoială, dar la miezul lucrurilor, la conceptul specific fiecărui gen, care este totodată punctul lui de excelență. Contrapunct mai degrabă al privirilor decât al produselor, străin de orice condamnare a unui "jos" în numele unui "înalt", a unei "culturi de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fluidizarea catasemiotică. (C3') Implicit, cataverbalizarea creează și nașterea unor noi semnificații, deci o structură catasemantică. (C4) Aceste turbulențe lingvistice reprezintă vortexuri morfogenetice autoregenerative, prin care funcționează mimetismul centrat pe economia limbii, dar care, prin fenomene de condensare, constrângere, atrofie sau reducție provoacă noi fractali, adică nimic altceva decât noi limbaje, ca structuri autorepetitive, la nivel de: consonantism; avocalism; atenuare a distincției limbaj nonverbal paraverbal verbal; atenuare a distincțiilor semn semnificație sens semnificant. (C4') Perpetratorii semiotici devin și purtători de semnificație, deci
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
crește. Rezistența periferică crescută, neadaptată la debitul cardiac este elementul hemodinamic esențial în patogeneza HTA din IRC avansată [Covic et al., 1997]. Mecanisme fiziopatologice 1) Retenția hidrosalină Retenția hidrosalină reprezintă mecanismul cel mai important în patogenia HTA. în IRC, din cauza reducției nefronice, există o diminuare a funcțiilor excretoare ale rinichilor și deci o incapacitate a acestora de a crește excreția apei și a sodiului, ca răspuns la încărcarea sodată, hidrică ori la creșterea TA. De aceea, o dietă prea bogată în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
pe internet, Îndemnând la unitatea tinerilor din Moldova. Am găsit aici disperarea unor tineri care nu-și pot construi o identitate, Într-un stat blocat total de o gândire socială enclavizată, separatismul conducând la falsificarea conștiinței publice, reificarea culturii și reducția instituțiilor la o atitudine de servilism față de o clasă politică coruptă și incapabilă de inovare. Inițiatorii acestui apel Îndeamnă la solidarizare, la unirea tuturor tinerilor, indiferent de partid, culoare, etnie, la un protest masiv prin care să se ceară interzicerea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
comportamentelor umane" și care povestește "istorii adevărate, referindu-se la lucruri reale"84. Acest tip de homo religiosus este rezultatul viziunii unui savant care "pune între paranteze judecățile vizînd realitatea ontologică sau metapsihică a figurilor arhetipale și încearcă, printr-o reducție eidetică, să deducă modelul paradigmatic al imaginarului religios"85. Mitul este instituit de arhetip (prototip, pattern)86, este povestea exemplară a arhetipului (personaje, teme, situații, imagini/simboluri arhetipale) care obligă la repetiție (act fundamental pentru conștiința omului arhaic, care abolește
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dintre memoria colectivă familială și o realitate non-familială, și anume lumea adulților. Gene-ralizînd, el susține că tot ceea ce este în afara copilăriei și a memoriei colective infantile familiale este asemenea unui imens rezervor conținînd posibila infinitate a altor memorii colective. Această reducție fusese deja operată în Cadrele sociale, cînd Halbwachs expusese mitul lecturii unei cărți pentru copii, recitită de adult cu o mare decepție; el explica faptul că lectura copilului însemna procesarea de către acesta a cadrelor infantile tratate cumpătat de un bun
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
to-o-kyo-o) sau Osaka (o-o-sa-ka). Astfel de clasificări sînt totuși relative, tipologiile ritmice putîndu-se schimba în timp sau în funcție de spațiul în care se vorbește o limbă. De pildă, portugheză din Portugalia e o limbă accentuala, cu un mai mare număr de reducții vocalice în silaba neaccentuata față de portugheză braziliană, care e mai degrabă o limbă silabica. Accentele și tonurile sînt unități discrete de același nivel cu fonemul, dar nu sînt segmentabile că acesta. Unitatea accentuala sau unitatea tonala nu pot fi percepute
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]