264 matches
-
ale autorului - coerența explicativă a discursului -, cartea stă sub semnul unei metafore gnoseologice sensibilizante: distanța. Doi piloni solizi susțin edificiul proiectiv al sintezei: tendința de a stăpâni, prin modelare, eterogenitatea materialului studiat - fenomenologia spiritului clasic -, fără a cădea în capcanele reducționismului facil, și tendința de situare constantă a imaginației clasice în dinamismul cultural al epocii, fără a deborda limitele acestuia din urmă și a încălca domeniul socialului. Ipoteza, evident polemică, este că proiecțiile imaginative de orice fel beneficiază de o autonomie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
pe care le are literatura în aceeași perioadă și apoi și din greșeli se poate învăța. Dacă în sec. XVIII-XIX literatura furniza modele, corespundea unui interes metafizic, acum lucrurile s-au schimbat. Cu secolul XX intrăm în era radicalizării și reducționismului, a dogmatizării și inevitabil a unei pulverizări. În același timp literatura e tratată ca text și textualitate, operă literară, literaturitate sau discurs, producție de semne. Literatura nu mai interesează pentru ea însăși, în literatură este ceva de investigat. Pe de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
chemată să-și definească în mod riguros obiectul: literatura. Se constată existența celor două sensuri ale literaturii (larg - totalitatea scrierilor și îngust - estetico-poetic). Legată indisolubil de conștiința istorică este și cea socială. Epoca se caracterizează printr-o tendință accentuată de reducționism istorico sociologic. Romanticii germani vorbesc de literarische Welt, Balzac de vie littéraire. Din punctul de vedere al scriitorului apare acum o dilemă, adesea irezolvabilă, aceea de a scrie pentru public sau pentru sine, artă, posteritate. Despre relația necesară dintre literatură
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
crearea unei legislații corespunzătoare. În 1858 are loc la Bruxelles primul congres consacrat „proprietății intelectuale și literare”. Heterogenia literaturii atinge astfel punctul său maxim și cel mai caracteristic dintre toate. Secolul XIX, scientist și pozitivist până la exces, deschide era marilor reducționisme și definiții unilaterale ale literaturii. Capitolul. III A PIERDE III.1. Reducționism și pulverizare Sub presiunea unor filosofii și ideologii, mai vechi sau mai noi, devenite adevărate modele culturale, ideea de literatură își va schimba radical înfățișarea. Limbajul critic și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
consacrat „proprietății intelectuale și literare”. Heterogenia literaturii atinge astfel punctul său maxim și cel mai caracteristic dintre toate. Secolul XIX, scientist și pozitivist până la exces, deschide era marilor reducționisme și definiții unilaterale ale literaturii. Capitolul. III A PIERDE III.1. Reducționism și pulverizare Sub presiunea unor filosofii și ideologii, mai vechi sau mai noi, devenite adevărate modele culturale, ideea de literatură își va schimba radical înfățișarea. Limbajul critic și teoretic-literar se modifică fundamental. Noi teorii și concepte ca scriitură, text, comunicare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
elații” etc. Analiza structurală devine o adevărată modă. Vogii structuraliste îi urmează, în mod inevitabil, voga semiotică, derivată direct din cea precedentă. Noul limbaj de tip semiotic schimbă în mod radical definițiile literaturii. Limbajul scientist, foarte tehnic, al semioticii ilustrează reducționismul terminologic și conceptual al epocii: „limba este un sistem de semne (semiotic), iar caracterele semnului lingvistic sunt integral transferabile semnului literar și deci literaturii”. Un semiolog de mare succes este Umberto Eco. Pe de o parte, putem sesiza o descompunerea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
modifică substanțial în acest secol, remodelarea sa este pusă în evidență, deopotrivă, de teoriile literare (de la estetica receptării și pragmatică, până la istoria mentalităților și a imaginarului), de literatura propriu-zisă (prin dezvoltarea metaliteraturii) și de critica literară. Un nou și ultim reducționism al epocii îl constituie asimilarea literaturii în critică. Secolul XX se distinge prin enorma proliferare a criticii și teoriei literare, care tind să „înghită” și să se substituie tot mai mult literaturii, în special din deceniul al șaselea. Literatura ajunge
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o admirare necondiționată pentru că lectura canonică riscă să devină o simplă actualizare a unor presupoziții de lectură sub presiunea stereotipilor interpretativi. III.4. Idei și ideologie Secolul XX poate fi considerat dintr-un anumit punct de vedere și epoca marilor reducționisme: sociologice, economice, ideologice etc. Reprezintă un moment de maximă ideologizare a ideii de literatură și a tuturor conexiunilor sale. Ideologizarea secolului XX are cauze și urmări profund politice. Este un secol agitat, puternic „angajat” într-un sens sau altul. Este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
autori ai devenirii urbane durabile. Orice demers în acest sens cere analiza spațiului, întocmirea de planuri, proiecte, determinarea de tendințe și inerții. De aceea este necesară intervenția sociologilor, care nu se limitează la viziuni abstracte ale spațiului urban, care evită reducționismul logicilor economice, dar și al "geopoliticilor" detașate de contingențe istorice și sociale... Analiza, diagnoza, prognoza cer istorie, sociologie, antropologie, demografie etc., pe această cale fiind angajate instituții de cercetare, departamente universitare, programe de finanțare etc. De exemplu, Centrul Pierre Naville
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să-i vorbească limba, și Patria va exista (Delavrancea, 192-, p. 8). Referința la discursul lui Renan și reproducerea argumentului cu privire la centralitatea limbii în determinarea națiunii poartă toate însemnele precarității memoriei. În fapt, Renan se lansează în discursul său împotriva reducționismului lingvistic, argumentând persuasiv că limba, ca de altfel rasa, dinastia, religia, interesul material colectiv și geografia, nu poate fi niciunul elementul decisiv al națiunii. Gânditorul francez chiar atenționează asupra confundării națiunii cu grupul lingvistic ca ducând către "o eroare dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au reușit să asigure ca Unirea să se facă mai ales de sus prin înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952, p. 373). Dincolo de exagerările presupuse de reducționismul economic al analizei marxiste, nu poate fi trecut cu vederea faptul că problema agrară a continuat să rămână aporia socio-politică a societății românești, care și-a găsit o soluționare aproximativă abia în 1921 prin reformele inițiate de guvernul Averescu. Unirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în istoria românilor de M. Kogălniceanu a fost exorcizat de M. Roller cu intrumentele analizei marxiste. Pe de altă parte, meritele analitice care derivă din demistificarea naționalistă sunt compromise de dogmatismul cu care este aplicată paradigma marxistă (în special de reducționismul economic total), dar mai ales de bias-ul sovieto-centric, care nu de puține ori ia forma rusolatriei. Lovitura de ciocan percutată de manualul lui Roller viziunii tradițional naționaliste a trecutului românesc constituie o revoluție mnemonică prin care modul de raportare la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
integrantă a câmpului general definit de semantica trecutului românesc secretată de literatura didactică națională. Ca și celelalte dimensiuni ale memoriei pe care le-am detaliat, cu excepția celei textuale, și aceasta a fost lăsată deliberat în afara cuprinderii demersului nostru analitic. În ciuda reducționismului textual ce stă la temelia cercetării de față, acesta nu este unul prea distorsionant, întrucât între toate dimensiunile enumerate mai sus există corelații puternice. Componente ale aceleiași "ordini mnemonice", piese interconectat înăuntrul aceleiași "matrici a memoriei", aceste dimensiuni diferite sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]