265 matches
-
ci mai degrabă pentru a afișa un dezgust general pentru știință. Mai mult, acești adversari adesea folosesc aceste cuvinte într-un mod alunecos, pentru a face referire la orice nu le place din cadrul științei. Dennett sugerează că acești critici ai reducționismului caută un mod de a salva un fel de sens superior al vieții, sub forma unei intervenții supranaturale/nonmateriale. După cum afirmă Pinker, Mai recent, dezvoltarea gândirii sistemice a oferit metode de a aborda problemele de o manieră mai degrabă holistă
Reducționism științific () [Corola-website/Science/299821_a_301150]
-
a devenit un focus în operele de maturitate ale lui Searle. Argumentul împotriva a ceea ce el numește " AI puternic" este parte a unei poziții ceva mai largi, ce cuprinde relația dintre minte și corp. Searle se opune deopotrivă dualismului și reducționismului în favorea unei poziții pe care o numește " naturalism biologic." Punctul său de vedere caracterizează conștiința drept un fenomen emergent al organismului care are doar proprietăți fizice (analog modului în care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor
John R. Searle () [Corola-website/Science/298877_a_300206]
-
spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">arată </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Cosmina </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Tănăsoiu, de un </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><b>reducționism etic. </b></spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">Acest discurs amenință</spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> dogmatic că negocierea și compromisul sunt acte </spân></spân><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">care
Realism socialist și gen - Despre dreptul de a privi și interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectivă feministă locală () [Corola-website/Science/296130_a_297459]
-
EI să ÎȘI poată depăși condiția în care i-a dus vârtejul vieții - accentul cade pe responsabilizarea celor care au ajuns în situația asta. Conceptul de „cultură a sărăciei”, apărut în anii 1960 și amplu combătut ulterior, în principal pentru reducționismul psihologic și explicațiile esențialiste (http://bit.ly/2dGVCXK</i></spân><spân style="font-size: medium;">), este menționat efectiv chiar în „Cluj Metropolitan - Strategia Integrată 2014-2020” (p. 127), disponibilă la: </spân><a class="western" href="http://bit.ly/2dg2at3"><spân style="font-size
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
reversul său, la năzuința de a fi superior, cu consecințe la fel de nocive. A reliefat dinamica puterii pornind de la voința de putere concepută de Nietzsche. Adler a argumentat în favoarea holismului, analizând individul mai degrabă din perspectiva întregului vieții psihice decât reducționist - reducționismul fiind pe atunci felul dominant de a vedea lucrurile. S-a numărat printre primii care au susținut psihologic feminismul, considerând că dinamica puterii între bărbați și femei este crucială pentru înțelegerea psihologiei omului. Adler este considerat, alături de Freud și Jung
Alfred Adler () [Corola-website/Science/308326_a_309655]
-
comprehensibile. Analiza este esențială pentru știință. Ar fi imposibil, de exemplu, să descriem matematic mișcarea unui proiectil fără a distinge între forța gravității, unghiul și viteza inițială. Doar în urma acestei analize este posibil să formulăm o teorie adecvată a mișcării. Reducționismul poate avea mai multe înțelesuri în știință. Un tip de reducționism este convingerea conform căreia toate domeniile de cercetare sunt, în ultimă instanță, explicabile științific (deci nu există nimic metafizic). Poate că un eveniment istoric poate fi explicat în termeni
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
să descriem matematic mișcarea unui proiectil fără a distinge între forța gravității, unghiul și viteza inițială. Doar în urma acestei analize este posibil să formulăm o teorie adecvată a mișcării. Reducționismul poate avea mai multe înțelesuri în știință. Un tip de reducționism este convingerea conform căreia toate domeniile de cercetare sunt, în ultimă instanță, explicabile științific (deci nu există nimic metafizic). Poate că un eveniment istoric poate fi explicat în termeni sociologici sau istorici, care la rândul lor pot fi descriși în
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
pot explica în termeni fizici și chimici. Evenimentul istoric va fi redus la un eveniment fizic. Se poate considera că evenimentul istoric nu a fost decât, un eveniment fizic, respingând existența unor fenomene emergente. Daniel Dennett a inventat termenul de "reducționism lacom" pentru a descrie presupunerea conform căreia un asemenea reducționism a fost posibil. El pretinde că este doar vorba despre "știință proastă", atunci când urmărim să găsim explicații care sunt atractive sau elocvente, mai degrabă decât cele care sunt utile în
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
fi redus la un eveniment fizic. Se poate considera că evenimentul istoric nu a fost decât, un eveniment fizic, respingând existența unor fenomene emergente. Daniel Dennett a inventat termenul de "reducționism lacom" pentru a descrie presupunerea conform căreia un asemenea reducționism a fost posibil. El pretinde că este doar vorba despre "știință proastă", atunci când urmărim să găsim explicații care sunt atractive sau elocvente, mai degrabă decât cele care sunt utile în prognoza fenomenelor naturii. De asemenea afirmă că: Argumentele care au
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
pretinde că este doar vorba despre "știință proastă", atunci când urmărim să găsim explicații care sunt atractive sau elocvente, mai degrabă decât cele care sunt utile în prognoza fenomenelor naturii. De asemenea afirmă că: Argumentele care au fost aduse împotriva teoriei reducționismului lacom, prin referință la fenomene emergente, se bazează pe faptul că sistemele auto-referențiale se presupun că conțin mai multă informație decât ceea ce poate fi descris prin intermediul analizei individuale a părților lor componente. Câteva exemple dim matematică: Analiza unor asemenea sisteme
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
a devenit un focus în operele de maturitate ale lui Searle. Argumentul împotriva a ceea ce el numește " AI puternic" este parte a unei poziții ceva mai largi, ce cuprinde relația dintre minte și corp. Searle se opune deopotrivă dualismului și reducționismului în favorea unei poziții pe care o numește " naturalism biologic." Punctul său de vedere caracterizează conștiința drept un fenomen emergent al organismului care are doar proprietăți fizice (analog modului în care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
cele sintetice. Teoria verificaționistă a sensului: „sensul unui enunț este constituit de metoda de confirmare sau infirmare empirică a lui. Un enunț analitic este acel caz limită care este confirmat de orice stare de lucruri.” Această teorie ar salva analiticitatea. Reducționismul radical: „Orice enunț cu sens se consideră că este traductibil într-un enunț (adevărat sau fals) asupra experienței imediate.” Locke și Hume: „orice idee trebuie sau să se originize direct în experiența sensibilă sau să fie compusă din idei având
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
experiența sensibilă sau să fie compusă din idei având o astfel de origine.” O formulare mai adecvată (posibilă prin Bentham și Frege) este aceea ca enunțurile în întregul lor, și nu termenii, să fie traductibile în limbajul datelor sensibile. „Dogma reducționismului supravețuiește prin supoziția că fiecare enunț, luat izolat față de partenerii lui, poate admite în general o confirmare sau o infirmare.” „Sugestia mea opusă [...] este că enunțurile noastre asupra lumii esterne înfruntă tribunalul experienței sensibile nu în mod individual, ci numai
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
două nivele nu s-ar putea stabili o legătură strânsă, întru cât fiecare nivel se manifestă în domenii diferite ale realității. Majoritatea filosofilor contemporani se situează pe poziții metafizice moniste și resping ideea existenței a două realități diferite. Ei reduc ("reducționism") problema la o soluție simplă: nivelul personal are o realitate proprie care se explică prin nivelul biologic subpersonal, ambele cu aceeași semnificație valorică, totul depinzând de perspectiva din care este analizată problema. Impresia existenței unui conflict între nivelul moral (personl
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
ca o disciplină autonomă, se dorește astăzi de către filosofi și biologi deopotrivă, ca filosofia biologiei să devină un domeniu de sine stătător asemeni filosofiei limbajului, filosofiei științei, or altor ramuri ale filosofiei. Una dintre problemele filosofiei biologiei este relația dintre reducționismul științific și holism. Putem distinge trei direcții de cercetare în filosofia biologiei. Mai întâi, abordarea tezelor generale din filosofia științei în contextual biologiei. Un exemplu în acest sens ar fi dezbaterea generată de încercarea lui Kenneth F. Schaffner de a
Filozofia biologiei () [Corola-website/Science/314240_a_315569]