311 matches
-
insuficient practicată și discutată la noi. Dar nu despre aceasta vreau să vorbesc, pentru că ar fi problema cronicarilor literari de imediată actualitate. Altceva mă preocupă în această cronică orientată spre biografie ca specie a istoriei literare și spre un efect reductiv al punerii simple în pagină, dacă nu chiar simpliste uneori: anume prea modesta glosare a documentelor și firava problematizare a situațiilor de viață socială, politică sau intimă a unui scriitor. Episoadele unei biografii nu se leagă, opera e suspendată în
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
de după el nu epuizaseră posibilitățile de a spune lucruri noi despre Creangă. Vom face pe marginea ei câteva însemnări. Titlul enunță tema principală a cercetării lui Simion (relația dintre cruzime și jovialitate la Creangă, la „moralistul” Creangă), deși este întrucâtva reductiv. Sunt multe alte teme și subteme aduse în discuție în carte, aspecte și subaspecte, spre a vorbi astfel, raportări nenumărate la personaje din epoca lui Creangă și la situațiile în care acestea s-au aflat, la împrejurările istorice și din
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
din care vine, si pe care face eforturi să o descopere și pentru alții, retoromana, cât și an ăntreaga Europa, ăn care călătorește mănat de curiozitatea de a vedea pur și simplu cum arata alte locuri, dar nu o curiozitate reductiva și asimilatoare, ci una sinceră, ca atare sursă inepuizabila de bucurii și minunări. Oricât de mult i-ar displăcea lui Iso Camartin cuvântul "identitate", pe care al consideră prea la modă, și prin urmare cumva pretențios, acest volum are an
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
pătrunsă în intimitatea creației, simpatetic iluminînd-o, efluvii ale unei comprehensiuni ce nu invadează nediscriminat, căci se voiește în slujba unor țeluri ziditoare, - solidaritatea pe care am ghicit-o operînd misterios, de-a lungul acestor rînduri, semnifică virtuți larg eficiente, nicicînd reductive. De la Tescanii, înscriind un capitol bine definit al ideației plastice românești, în ultimele decenii, pînă la peregrinarea lui Ilie Boca printr-o Italie de Quattrocento, se întinde arcul unui exorcism benefic, de care artistul e capabil. Savoarea etnografică a unora
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
află că ar putea avea un fiu de 19 ani și pleacă să viziteze virtualele mame ale acestui adolescent. Au existat critici care au considerat că Flori frânte reprezintă o comedie. Imposibil să fiu de acord, mi se pare extrem de reductiv, judecata referindu-se doar la o fracțiune a filmului. Or, zic eu, se poate comenta fără a mutila. Foarte provocatoare, apropo de "râsul" pe care se presupune că îl suscită o comedie, mi s-a părut reacția criticilor de film
Două de nota zece by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10851_a_12176]
-
nu a produs, cred, o "revoluție", ci e numai rezultatul unui joc de continuități și imperceptibile discontinuități, care, fără să scadă valoarea operelor, nu poate să le înscrie în excepționalitate. " A citi prin antecedențe" nu înseamnă neapărat a analiza textele reductiv, cum crede criticul, ci, dimpotrivă, dacă ele rezistă la o asemenea lectură, salutăm noutatea. Felul însă în care citește Al. Cistelecan reabilitează ideea că poezia trebuie revelată prin intermedierea critică așa cum e în structurile ei cele mai intime, urmărită în
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
Aurel Pantea În Imaginația simbolică 1, Gilbert Durand constată două tipuri de abordare hermeneutica a simbolului. Este vorba de hermeneuticile reductive și cele instaurative. Primele „nu descoperă imaginat ia simbolică decît pentru a încerca să o integreze în sistematizarea intelectualista curentă, prin reducerea actului simbolizării la un simbolizat fără mister”. Cele instaurative se edifica prin accentuarea „efectului de transcendență” al simbolului
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
1958. Deci, în 1935, Blaga nu avea de unde să cunoască producțiunea cu pricina. 11. C. G. Jung, op. cît., p. 82-105. 12. C. G. Jung, apud Durand, „Imaginația simbolică”. 13. Cassirer reprezintă pentru Durand un moment de echilibru între hermeneuticile reductive și cele instaurative. Omul că animal symbolicum din Filosofia formelor simbolice a lui Cassirer e determinat să nu poată „niciodată să intuiască obiectiv un lucru, ci să-l integreze imediat într-un sens”. Procesul acesta de semantizare a lumii prin
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
am raportat la Eliade ca la un mit. în genere, în lumea savantă, nu-i nevoie de mituri. Nu avem nevoie de idoli și de mituri. în Occident, Eliade nu este nici mit, nici anti-mit. Trebuie depășite aceste etichetări restrictive, reductive. Contează ce spui, cum spui, se discută pe text.ș...ț Lumea spre care ne îndreptăm este, prin firea ei, potrivnică mitizărilor. Este o lume mai înțelegătoare, relativistă, nu în sensul rău al cuvîntului. Există la noi un soi de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
mai larg pe care îl oferă și datele din Republica Moldova: utile pentru a confirma sau a infirma unele fenomene, pentru a aduce o lumină suplimentară asupra lor - și, în genere, tocmai pentru că sînt evoluții ale limbii române. Imaginea clișeizată și reductivă (conform căreia nu ne-ar interesa aspectele prea particulare ale unei limbi rusificate, arhaice sau doar regionale) nu e de folos nimănui.
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
material documentar, - interviul real poate fi și el consultat -, încercând să ne ofere o perspectivă asupra lui Nixon-omul, cum sună rizibil unul dintre panel-urile interviului. Unul dintre consilierii lui David Frost, James Reston (Sam Rockwell) apreciază în final puterea reductivă a unui prim-plan, dar și capacitatea de a transmite în timp ceva inefabil atunci când printr-o scăpare este atins acel nerv care revelează o personalitate precum cea a lui Richard Nixon. Nu știu dacă Nixon s-a ridicat vreodată
Nixon vs Nixon by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7670_a_8995]
-
ca personaj care își înfruntă destinul, este supus unei cumplite dezbateri morale, pe care o va verifica și plăti cu propria viață. A reduce acest roman și acest personaj la problema dobândirii pământului de către un țăran sărac este o interpretare reductivă, profund păgubitoare. Adevărata temă majoră a romanului Ion este aceea dacă un individ, aflat într-o situație nefastă, își poate schimba destinul. Dezbaterea morală pe această temă este verosimilizată de motivațiile și îndemnurile contextualizate social pe care le oferă, într-
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
recapitulează relația sa cu Radu (nu Eliade), somat de Ravelstein (nu Bloom) și Rosamunda (nu Janis Bellow). Oricâte asemănări am descoperi Între albumul biografic și distribuția de măști ale romanului nu avem de-a face, se Înțelege, cu o simplă, reductivă translare-transcriere a realității. „Un roman, chiar când este autobiografic, nu este autobiografie. Cititorul este eliberat de jocul corespondențelor. Ficțiunea este subterană, nu terestră. Modelele dispar, simulacrele durează...” În conversațiile cu Ravelstein sau Rosamunda despre Radu Grielescu, Chick oscilează Între autojustificare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
întregului acesteia. Să fie la mijloc și o "fobie" la "scrisul frumos", de tip Marino? O greutate de a-l contacta din pricina unui deficit de sensibilitate dată? În unele situații, se pare că alt răspuns nu există. Spiritul geometric raționalizant, reductiv se impune pentru acest soi de comentator în locul celui de finețe, cu vibrații îndreptate spre infinit. Am simțământul că repertoriul literaturii române e aproape complet Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
drept constituenți ai altor preparate, în concentrații mai mari de 1%: ● la prelucrarea metalelor; ● în pielărie în soluțiile de tratare a grăsimilor din piele. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanțe, grupuri de substanțe și preparate periculoase 43.1. Coloranții azoici, care pot elibera, prin scindarea reductiva a uneia sau mai multor grupări azoice, una sau mai multe amine aromatice, precum cele listate în tabelul 43.4 «Lista aminelor aromatice», aflate în concentrații detectabile prin metode de încercare prevăzute în tabelul 43.6, adică peste 30 ppm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148951_a_150280]
-
favorite ale polemicilor lui Vinea este E. Lovinescu, împotriva căruia se dezlănțuie în diatribe violente; aparent contrariant (ambii comentatori sînt adversari ai sămănătorismului, ambii se vor manifesta ca exponenți ai sincronismului modernist), faptul se deovedește a fi elocvent. Ar fi reductiv să punem aceste excese doar pe seama influenței pamfletare a lui Arghezi și a lui N.D. Cocea, a apropierii de socialiști și a aversiunii față de liberali; după cum ar fi naiv să le considerăm doar drept o expresie a tinereții iubitoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al lui D’Annunzio, futurismul militarist al lui Marinetti ș.a.), Revoluția (cu mișcările avangardiste și activiste de stînga - inclusiv constructivismele și Suprarealismul) și Carnavalul (ilustrat, între altele, de relativismul hedonist, antipolitic al Dadaismului zürichez). Privită prin prisma acestei tipologii inevitabil reductive, dar stimulative, acțiunea grupării Contimporanul se dovedește a fi însă mai curînd un „hibrid” între revoluționarismul constructivist și „carnavalescul” sincretic al spectacolelor Dada. La 10 ani după debutul mișcării dadaiste, acțiunile grupării Contimporanul vor face apel la un nou sincretism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
independență și singularizare”: „Formula modernității lui Arghezi se impune în sensul evadării din formule”. „Stăpînitorul unui pascalism permanent și universal, apropiat foarte de tradiția ocultă a marii arte: cea numenală și deasupra valorilor estetice” este scos, astfel, de sub incidența interpretărilor reductive, fie ele „tradiționaliste” sau „moderniste”, și așezat sub zodia unei vizionarism integrator: „A face din Arghezi un poet al decadenții, pervers adorator al hidosului, dovedește o desăvîrșită neînțelegere a mesagiului poetic al dlui Arghezi, care constă în anexarea tuturor domeniilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a marxismului diferită de programele socialist-revoluționare ale lui Althusser, de exemplu, care reproduce, în ultimă instanță, politica partidelor marxiste de tip vechi. Prin contrast, programul neo-gramscian nu oferă nici garanții, nici teleologii, nici o epopee a emancipării, nici discursuri totalizatoare sau reductive, nici privilegierea unei clase sau unor grupuri sociale, nici vreun fundament de la care să pornească o luptă, dar încă mai împărtășește speranța că vor apărea noi atitudini de solidaritate, de luptă; el vede nevoia de a încuraja speranța de a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai puternică dintre cultura majoră și cea minoră și modelul culturii de masă, divizare constînd în nimic altceva decît ideologie și moduri de manipulare care încorporează indivizii în societatea și cultura existente. În general, modelul Școlii de la Frankfurt este extrem de reductiv și monolitic, necesitînd astfel o reconstrucție radicală ceea ce am încercat eu să fac în ultimele două decade. 21 Cîmpul comunicării era inițial divizat (descris de Lazarsfeld 1941, într-un studiu publicat de către Școala de la Frankfurt) între școala critică asociată cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
narațiunile încearcă să redea această ideologie. O mișcare mai recentă în studiile culturale, influențată de anumite remarci neoficiale ale lui Foucault și argumente ale lui Deleuze și Guattari, ar respinge conceptul de ideologie în totalitate pe baza faptului că este reductiv, legat mai degrabă de economic și de mai puțină importanță decît aparatul de dominare și control care, se concluzionează, este adevărata țintă a criticii radicale; Fiske (1993) preia acest argument. Deși, cu siguranță, analiza unor asemenea instituții și practici care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de tehnologie; în același timp, Baudrillard traversează în viteză peisajele din vest și se angajează în reflecții banale asupra deșertului, golului marilor orașe și a sfîrșitului lumii. În concluzie, teoreticianul francez se dovedește, în cartea sa de călătorie, a fi reductiv, reacționar, învechit și foarte european. Bătrînul Baudrillard îi ironizează pe intelectualii care lucrează la calculatoarele personale, neștiind că astfel ei se conectează la cyberspațiu, accesînd cantități incredibile de date cu o viteză nemaiatinsă pînă acum, angajîndu-se în noi forme de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fixe a omului și a psihicului său. Dar este ființa umană tributară unei forme corporale fixe? Îndepărtarea de forma aceasta înseamnă oare îndepărtarea de umanitate? Un răspuns pozitiv la această întrebare ar justifica toate atitudinile rasiste, colonialismul, xenofobia. Dacă definim reductiv esența omului, privilegiind anumite trăsături fizice (precum culoarea pielii), etice (anumite comportamente) sau chiar anumite preferințe sociale, ajungem la inventarea unor monștri. Dar, la fel de bine, putem considera că omul se definește printr-un anumit număr de caracteristici fizice, din care
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
imaginile au capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]