1,579 matches
-
Gustav Weigand, J. Urban Jarnik, J. Ulrich, Henry Carnoy, acesta din urmă cerându-i, în 1897, pentru Dictionnaire international des folkloristes, biobibliografia. Am scris de mai multe ori despre S. Fl. Marian, însă nu-mi ascund satisfacția de a fi reeditat, după 1990, trilogia sa despre sărbători, aceea despre ciclul vieții și volumul de legende populare bucovinene. La un secol de la moartea lui Marian, principalele sale lucrări (le-am amintit la începutul acestor însemnări) sunt "documente de absolută certitudine pentru că faptele
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
și coduri sociale. Aceasta este problema mea când încerc să scriu literatură: e o luptă cu limitele pe care mi le-am impus, râvnind la rigoarea criticului literar și la sobrietatea jurnalistului politic. - Spuneați într-un comentariu din 2001 că, reeditând - simbolic - perioada Junimii (întrucât succedau unui pașoptism reiterat), tinerii intelectuali basarabeni sunt chemați să răspundă la două tipuri de provocări: crearea unei literaturi sincrone cu cea românească și integrată ",experienței universale a literelor", și promovarea unei politici diferite de cea
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
că mă deosebesc prea mult în ce privește "modelele formative": Kafka, Proust, Borges, Robert Musil, Thomas Mann, Faulkner, Buzzati, Cortázar, Dostoievski, Gombrowicz. Sau, în literatura română: Monica Lovinescu, Andrei Pleșu, Mircea Ciobanu, Gellu Naum, Augustin Buzura, Sorin Titel (păcat că nu este reeditat!), Radu Petrescu, Gheorghe Crăciun... - Când lepădați ",roba analistului politic", vă (mai) întoarceți la literatură cu aceeași frenezie cu care, în postura de scrib-adolescent, obișnuiați să vă retrageți ",în grădina fermecată" din preajma casei părintești, pentru a îndeplini un impresionant ritual al
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
ambiguităților și contradicțiilor etice), pînă la Bleak House/Casa umbrelor (parabola sofisticată nu doar a unui sistem juridico-social supus corupției, ci a unui întreg mentalism pernicios ce se hrănește, morbid, din propria sa maladie). Între ele, Great Expectations/ Marile speranțe (reeditat constant și în versiune românească*) ocupă un loc special, deschizînd, după cum voi încerca să demonstrez mai jos, un segment fundamental din istoria romanului european. Apărut între 1860 și 1861, în formă de roman-foileton, Marile speranțe nu lasă, la prima vedere
Cronica unui paricid epic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7718_a_9043]
-
1952 în închisoare), pentru a alcătui o triadă puternică de contrapondere. Alături de ei sunt mulți alții, ignorați de regim, dar - atenție la acest aspect! - ignorând ei înșiși regimul, fie că au mai scris, fie că nu, fie că au fost reeditați în timpul vieții lor, fie că au murit total uitați: Ion Barbu (1961), Ion Vinea (1964), Adrian Maniu (1968), Hortensia Papadat-Bengescu (1955), Ionel Teodoreanu (1954), Dan Botta (1958), Ion Marin Sadoveanu (1964), Radu Stanca (1962), Emil Botta (1977). Dintre criticii vechi
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
1917-1946; a doua, mai încoace, la disputele românești din anii 1948-1960. Bibliografia subiectului e imensă, dar ea are la noi buni cunoscători. Alături de Sanda Cordoș, s-au ocupat de această perioadă Ana Selejan (într-o serie de șase volume, acum reeditate la "Cartea românească"), iar anterior M. Nițescu, în volumul Sub zodia proletcultismului (ed. Humanitas, 1995). În volumul Literatura în totalitarism, 1949-1951. Întemeietori și capodopere, ediția din 2007, Ana Selejan adaugă trei texte teoretice, privitoare tocmai la cele două noțiuni în
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
e de ajuns dacă respectă un principiu unanim acceptat, fără a mai decide pe cont propriu dacă e și adecvat, adică pe deplin justificat. Să luăm în discuție, pe domenii de creație, cazul lui G. Călinescu. Dacă o editură care reeditează o carte de G. Călinescu nu vrea să-și facă nici un fel de probleme, ia pentru sine decizia simplă că va prelua textul ultimei ediții supravegheate de autor sau (ceea ce e totuna) textul din ediția de Opere începută în 1965
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
mult sau mai puțin evident, din toate cărțile sale apărute înainte de 1945, cu excepția Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, apărută inițial în 1941; pregătită pentru o nouă apariție, cu numeroase intervenții manuscrise în text, Istoria... nu a putut fi reeditată decât postum, în 1982, în îngrijirea lui Al. Piru. Adăugirile provin din completări documentare și din nuanțarea unor interpretări critice; influențele contextului ideologiei comuniste sunt nesemnificative, deci nu putem vorbi de o viciere ideologică profundă și gravă a viziunii istoricului
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
1945, în mod special situațiile celor mai cunoscute, reeditate frecvent și pentru scop didactic: biografia Viața lui Mihai Eminescu, romanele Enigma Otiliei și Bietul Ioanide. Să le explic pe scurt. Biografia eminesciană a apărut prima dată în 1932, a fost reeditată în 1933 cu adăogiri bibliografice de izvoare noi, a fost republicată cu completări de natură documentară demne de luat în seamă în 1938 (ediția a III-a), iar în 1964 apare a patra ediție, în care autorul operează numeroase modificări
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
toate aceste prefaceri, care produc stupefacție, în prima ediție integrală după manuscrise a poeziei călinesciene, Lauda lucrurilor. Poezii 1927-1965, Editura "Grai și Suflet - Cultura Națională", 1992. Concluzia vine de la sine în privința ultimei voințe a autorului. Romanele lui G. Călinescu trebuie reeditate de acum încolo după textul ediției critice din 2004 a lui Nicolae Mecu, realizată cu maximum de profesionalism. În nota asupra ediției și în corpusul de note, comentarii și variante se găsesc toate argumentele pentru această opțiune. În cazul lui
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
1977, deci la numai trei ani de la "Revoluția garoafelor", nemaiputându-se scrie ca înainte. Printr-o "fericită coincidență", cum se obișnuiește să se spună, atât ultima mea traducere din Lobo Antunes, Bună seara lucrurilor de pe aici, cât și versiunea integrală (reeditată fără mutilările cenzurii comuniste din 1981) a romanului Ce spune Molero, au apărut în 2006 la Editura Humanitas, în colecțiile "Raftul Denisei" și, respectiv, "Cartea de pe noptieră". Pe cei doi autori i-a legat de altfel o strânsă prietenie, primul
Un centenar și o inaugurare by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9763_a_11088]
-
și Armenia, fapt ce mi se pare incontestabil generator de satisfacții spirituale, artistice. în pofida amânărilor, șicanelor cenzoriale, soții Anton înregistrează o serie de succese, deloc neglijabile. Romanul Seri albastre (1960) de Costache Anton a primit mai multe premii, s-a reeditat în câteva rânduri, tradus în Cehoslovacia, romanul Caruselul (1974) al diaristei a fost elogiat de către un critic de talia lui Valeriu Cristea, iar Prețul singurătății, poate cel mai bun roman al ei, va fi încununat ceva mai târziu cu premiul
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
urăsc sunt mulți, și, din păcate, în posturi de răspundere." E.T.A., evident exagerează. Oare nu erau prea tineri la 30 de ani, spre a atrage atâtea "uri" și "invidii"? Se plâng de "zidul indiferenței" (deși unele cărți, spuneam, erau reeditate), se consideră antipatizați, prigoniți, înconjurați, pur și simplu de "niște fiare". Autoarea Jurnalului devine, cum vedem, apocaliptică, înclinând bine spre pesimism și mizantropie. O cronică negativă a lui Cornel Regman, critic având reputația într-adevăr de critic rău la romanul
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
bătălie cu o viață în care lipsa suportului moral și material ar fi trebuit să-i dea de gândit înainte de a face primul pas pe un drum plin de povârnișuri. Acum toate acestea trebuiau iertate. Ce rost mai avea să reediteze implicațiile întregii povești, când sfârșitul rămânea irevocabil același. Totuși, de undeva dintr-un izvor necunoscut, se iveau ape tulburi a căror limpezire era greu de presupus ca durată în timp. Uitarea se afla undeva, unde anume și cât de departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
a mă duce la spital, am să trec pe la Miliție, trebuie... Ina arăta prin întregul său comportament că neliniștea îi ajunsese la paroxism și pusese stăpânire pe inima, pe sufletul, pe întreaga ei ființă. Așa se explica și faptul că reedita mereu aceeași rugăminte fierbinte către soțul ei: Alex, dragule, în drumul tău către șantier, abată-te un pic și pe la Miliție și-l întreabă pe colonelul Priboi dacă n-a aflat ceva, dacă nu a găsit un fir, în fine
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
11 ani. Nicolae Cotlarciuc s-a manifestat în mai multe direcții : în domeniul teologiei, s-a ocupat de dreptul bisericesc, în domeniul filosofiei, de imaterialitatea sufletului, iar în plan social a abordat rolul bisericii în ocrotirea socială. A completat și reeditat „Liturgica Bisericii Ortodoxe”. În anii tinereții, a cochetat cu literatura, publicând poezii și proză scurtă pline de umor autentic și rafinat. Ca președinte al Academiei Ortodoxe din Cernăuți, își stimulează colegii în lupta pentru afirmarea spiritului nostru național, participând în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Un fotograf amator le propuse să le imortalizeze momentul. Ele tratară intenția acestuia la început fără interes, dar insistența lui le determină să accepte. Se cernea pe zare certitudinea că o asemenea clipă s-ar putea să nu mai fie reeditată în anii ce aveau să urmeze. Întreaga zi a curs veselă. Fetele se simțeau eliberate de griji și poveri, cel puțin deocamdată. În aceeași seară, trenul le duse printre dealuri dogorâte de podgorii, printre livezi cu pomii doldora de fructele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
incinta stațiunii, s-a plimbat seară de seară prin parc, pe alei, în împrejurimi și a fost la un spectacol extraordinar de muzică pop. Ce mai, o adevărată vacanță pe care, dacă ar fi posibil, ar fi vrut s-o reediteze. * Când se întâlniră cele două prietene și încercară să-și depene filmul tuturor poveștilor întâmplate în această primă vacanță, Ina și-a pus impresiile la păstrare, fiindcă Olga a vorbit tot timpul. Olga ocoli cu discreție voită unele secvențe din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
care nu corespondea nici pe departe cu fizionomia lui Alex, le aduse oarecare liniște, le spulberaseră suspiciunile. Sperau că își pot îngădui să nu pună stavilă unor vise hazardante. Până când, rămâne de văzut... Își propuseră, fiecare în sinea sa, să reediteze discuția considerată abia începută, mai ales că și una și alta mai aveau multe Întrebări rămase suspendate undeva, Într-o zonă unde investigațiile stăteau deocamdată sub semnul nedoritului tabu. Discuțiile purtate anterior le făcură pe cele două fete ca în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
sau spinii unor îndoieli. Această stare de neliniște le măcina fiecare clipă a existenței. Voiau cu tot dinadinsul să deschidă toate ușile zăvorâte, mai ales că, în ultima perioadă, întâlnirile lor fuseseră sporadice. * Își propuseră, fiecare în sinea sa, să reediteze acea discuție marcată de atâtea incertitudini. Plutea în aer dorința semnalată de un clopoțel de alarmă ce solicita imperios ca fiecare dintre ele să afle cine era acel cavaler zugrăvit, pe cât se pare, din linii și tușe neconcludente!? Tot Olga
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
neputând lipsi niciuna din sistemul de norme ale Dreptului, atât În sistemul Constituției unui stat, cât și În ansamblul „legilor organice”. Un moment deosebit de important - În fond, indispensabil! - este acela al Relațiilor dintre Stat și Drept În care filosoful italian reedita axul Codului de legi al lui Napoleon (1806), adică „Dreptul primează Statului”. Autoarea cărții asumă cu echilibru și tact juridic, tezele operei lui Giorgio del Vecchio, eșalonând capitolele VI și VIII, prin temele luate În analiză: Imperativul dreptății și fundamentul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
politic devine cadru pentru o problemă mai puțin importantă: cea a educației. Reținem faptul semnificativ că Paulsen este și autorul unei serii de lucrări În domeniul pedagogiei și istoriei Învățământului public din Germania (de ex. Geschichte des gelehrten Unterrichts, 1885, reeditat 1919-1921). Aristotel afirmase, la timpul său, necesitatea legiferării normelor morale, deci a intervenției statului pentru obținerea unui comportament conform virtuții din partea cetățenilor (a se vedea Etica Nicomahică, cartea VII, nota 98, despre rolul omului politic În educarea cetățenilor). Paulsen socotește
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
găină. Și cum natura meseriei îl punea în contact cu o sumă de oameni cu greutate, care știau bine că o mână spală pe alta, în câteva luni scriitorul și-a văzut visul cu ochii: cărțile sale vechi au fost reeditate, premiate și puse în raftul de cinste al literaturii autohtone. Dar mitologia evadării nu se oprește la astfel de povești. Se spune că mulți oameni nici n-au fost nevoiți să părăsească zona. Lor le-a venit ideea cuiburilor paralele
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
toate apărute la Editura Polirom. A doua victorie o reprezintă finalizarea tetralogiei epice dedicate temei puterii, pusă într-un context actualizat postdecembrist și situată în mediul ardelean al Clujului: Ziua și noaptea (1998), Voința de putere (2001), Puterea nevăzută (2004, reeditat în 2007) și un al patrulea volum, ce se va intitula probabil Jicquidi, după numele unuia dintre personaje, volum încheiat, în curs de apariție până la sfârșitul acestui an. Ficțiune și autobiografie sunt, în creația epică brebaniană, două direcții distincte, cu
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
Alex. Ștefănescu Este uimitor ce poate face un om care crede în ceva. Constantin Th. Ciobanu, cucerit în tinerețe de personalitatea lui G. Călinescu, a vrut să reediteze ceva din fervoarea spiritului călinescian într-un mic oraș de provincie, Onești, de la confluența din Cașin și Trotuș. Și, cu o strădanie permanentă, cu un eroism discret, cu o capacitate rar întâlnită de a nu se descuraja, a reușit. A
Amintiri frumoase by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9222_a_10547]