907 matches
-
de cercetări de lingvistică textuală și analiză a discursului de la Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema; titlurile textelor publicistice sunt menite să capteze atenția; - secvența inițială - tema + rema: precizarea explicită a subiectului/a temei, urmată de prezentarea succintă a modului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
semnificative din existența sa. Spre deosebire de roman, nuvela are un singur plan narativ, deci un singur fir epic, dinamizat însă de conflicte puternice. Acestea sunt conduse riguros spre un punct de culminație și spre deznodământ. Acțiunea este, așadar, concentrată, întregul sistem referențial al nuve lei fiind focalizat asupra personajelor. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare nuvelă existente în opera literară studiată Caracteristicile acestei specii sunt ilustrate riguros de nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici. Primul mare scriitor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
funcției poetice („Opera poetică trebuie în realitate să fie definită ca mesaj verbal în care funcția estetică este dominantă“), esențială pentru delimitarea între literar și nonliterar, în general, între liric și nonliric, în particular. Acestei funcții i se asociază funcția referențială în cazul poeziei epice și funcția emotivă pentru poezia lirică. Astfel, creația lirică se definește ca tip de discurs și comunicare ce nu mai asumă realitatea decât ca pe un vector pentru un mesaj în sine și despre sine. Cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
persoana întâi plural, devenind astfel „voce“ poetică a cuplului de îndrăgostiți sau a umanității, comunicând o experiență generalumană (în registrul stilistic gnomic): Tot astfel când al nostru dor / Pieri în noapteadâncă, / Lumina stinsului amor / Ne urmărește încă. (M. Eminescu) Tuul referențial, textualizat prin indici ai persoanei a IIa, prin formule de adresare directă, prin mărci stilistice ale invocației retorice, poate viza: - un alterego al eului poetic (Arthur Rimbaud: „Eu este un altul“ - eul scindat/dedublat/multiplicat: tu treceai mânjit pe aripi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
viziune și de expresie, determinând ruptura definitivă de epigonismul eminescian. În tonalitatea gravă a unei elegii existențiale, Bacovia își focalizează viziunea despre lume pe un simbol multisemnificativ, ilustrând astfel o caracteristică a poeticii simboliste. Metalul saturnian, plumbul, impune un simbol referențial, prin excelență antimetafizic. „Cel mai moale și cel mai urât dintre metale“, cu greutatea lui specifică mare, cu o culoare deprimantă, metalul alchimiștilor - niciodată transformat în aur - devine în textul bacovian metaforă absolută a existenței apăsătoare, cenușii, mediocre, a unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de bază ale limbii De-a lungul timpului, s-au atribuit limbii mai multe funcții determinate de scopul folosirii ei, numărul lor variind după diferite teorii lingvistice. În general, s-a acceptat ca fiind de primă importanță funcția denominativă, denotativă, referențială sau cognitivă. Manifestarea intersubiectivă a limbii presupune comunicarea sau funcția comunicativă, considerată deseori ca fiind funcția esențială a limbii. Prin funcția expresivă, locutorul transmite nu numai informații, ci și sentimente și atitudini, iar prin funcția metalingvistică se asigură explicarea și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
existența unui destinator, a unui destinatar, a unui context în care se emite mesajul, a unui cod, a unui contact (canal fizic și conexiune psihologică între destinator și destinatar)94. Ca atare, acest lingvist a identificat șase funcții ale limbii: referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică și poetică; prin urmare a dublat numărul funcțiilor pe care le stabilise anterior Karl B ü h l e r (emotivă, conativă și referențială), prin conceperea unui model triunghiular ce avea în vîrfuri locutorul (persoana întîi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
destinatar)94. Ca atare, acest lingvist a identificat șase funcții ale limbii: referențială, emotivă, conativă, fatică, metalingvistică și poetică; prin urmare a dublat numărul funcțiilor pe care le stabilise anterior Karl B ü h l e r (emotivă, conativă și referențială), prin conceperea unui model triunghiular ce avea în vîrfuri locutorul (persoana întîi), interlocutorul (persoana a doua) și obiectul (persoana a treia). Deoarece unele dintre funcțiile limbii stabilite de Roman Jakobson au fost contestate de cercetările ulterioare sau au fost parțial
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
scop posibilitatea de a da informații despre realitatea înconjurătoare și de a comunica aceste informații. Această funcție este numită și cognitivă, fiindcă este legată de realizarea cunoștințelor (limba se prezintă nu numai pe sine, ci și ceva în afară de ea), sau referențială, deoarece vizează relațiile cuvintelor cu referenții lor, cu obiectele denumite. În sfîrșit, această funcție este și constructivă, căci prin ea se realizează logosul semantic și se alcătuiește sistemul semnelor lingvistice noționale care permite denotarea în procesul vorbirii. Nominația reprezintă forma
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acceptabilitate din punct de vedere lingvistic, implică mai multe tipuri de competențe, corelate între ele și subordonate acelorași obiective comunicative: a) competența lingvistică, care presupune selecția corectă a unităților discursive ale limbii și înlănțuirea lor potrivit anumitor rigori, b) competența referențială, adică aplicarea corectă a limbii la domeniul de realități la care se referă textul, c) competența textuală, ce reprezintă realizarea unei coerențe din perspectiva conținutului comunicării, a cerințelor retorice etc., d) competența interpersonală, bazată pe relațiile dintre interlocutori, relații care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
între rațiune și sminteală. Parafrazîndu-l pe Nietzsche, Michel Foucault anunța, în Cuvintele și lucrurile, o "moarte a omului", suscitînd, ca și în cazul lui Nietzsche, multe neînțelegeri. Desigur, nu dispare specia umană, ci o anumită reprezentare despre om ca centru referențial sau ca principiu explicativ, capabil de cunoaștere. Nici științele așa-zis "umaniste" nu se mai ocupă de om, ci de tot felul de chestii adiacente : de limbaj, de muncă, de sex etc. Emmanuel Levinas visează la un "umanism al celuilalt
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de consum e depășit: asistăm acum la expansiunea pieței sufletului și a transformării sale, a echilibrului și a stimei de sine, simultan cu proliferarea farmaciilor fericirii. Într-o epocă în care suferința s-a golit de orice sens, când marii referențiali tradiționali și istorici s-au perimat, problema fericirii interioare „iese din nou la suprafață”, devenind un segment comercial, un obiect de marketing pe care hiperconsumatorul vrea să și-l poată procura „la cheie”, fără efort, imediat și pe orice cale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
educată, adaptată cerințelor unui consum nelimitat. Era hiperconsumului începe atunci când vechile rezistențe culturale sunt reduse la tăcere, când culturile locale încetează a mai constitui niște frâne în calea formării gustului pentru nou. Faza III este acea civilizație în care sistemul referențial hedonist se impune ca evidență, în care publicitatea, divertismentul, schimbările permanente aduse cadrului de viață au „intrat în rândul moravurilor”: neoconsumatorul nu se mai dezvoltă pe fondul unei culturi antinomice 2. Spiritualitatea consumeristătc "Spiritualitatea consumeristă" Nici chiar religia nu mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
semnificația taxelor de tranzacții etc. Analize mai riguroase și sistematice privind asociațiile univariate și regresiile multiple ale acestor factori diferiți au condus la concluzia că nu este deloc clar ce a cauzat prăbușirea pieței. Declarația mai precisă, deși oarecum auto referențială, este faptul că variabila cea mai semnificativă din punct de vedere statistic, care explică evenimentul din octombrie, este răspunsul normal al pieței de valori din fiecare Țară la mișcările de pe piața mondială. Indicele global al pieței financiare a fost construit
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
să nu o faceți. Mulțumiri Oricât ar fi scrisă de unul singur, o carte, ca și aceasta, este până la urmă o creație în care se regăsesc mai mulți. Și asta, chiar de la idei pornind (căci nu am mai avea bibliografie referențială!) și până la raftul librăriei. Devenită locuitor al lumii ideilor, și această carte este mărturia lanțului de unire în spirit și în fapte realizat de creatorii direcți și indirecți, vizibili și invizibili. Deci, se cuvine să aduc un omagiu tuturor pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să fie în realitate altceva, adică Politică. Tipologia cogniției Urmând calea dualismului, iluminismul rațional nu a obținut rezultate, ca esență a explicației, diferită de alte formule care i-au precedat sau succedat. Diferențele ar putea să fie doar la nivel referențial. Cogniția iluministă centrată pe rațiune, rațional și raționalitate, face parte dintr-o formulă în care regăsim cogniția mitică și pe cea magică, pe care am numi-o, la un loc, ca fiind cogniția arhetipală. Semnificantul care unește cele trei căi
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este în esență problema celui care declanșează cogniția. Este, pe scurt, o problemă a conștiinței: cum dezvoltăm enunțurile într-o analiză argumentată, coerentă și consistentă. Marea provocare a cogniției și Economiei este cea a alegerii viziunii care să lumineze cadrul referențial. Totul se reduce la opțiunea între a construi analiza după regula parcimoniei sau cea a complexității. Propensiunea, pentru reducerea efortului cunoașterii, îndeamnă către simplificarea termenilor implicați (a operatorilor) în cunoaștere, dar specificul obiectului cunoașterii cere o abordare din perspectivă multicriterială
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
centrală) este nesemnificativă, rezultat exclusiv al hazardului, și la nevoie se poate renunța la ea, în planul psihodiagnosticului, care se centrează pe individ (persoană), aceasta trebuie considerată semnificativă și legică, urmând a fi analizată și explicată printr-un alt cadru referențial, și anume prin compararea subiectului cu el însuși, în situații diferite și la momente diferite de timp. Preocuparea dominantă pentru constant, invariant a dus în interiorul psihometriei la o scindare în două ramuri oarecum paralele: ramura cantitativistă și ramura calitativistă (Anastasi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
rămâne oamenii cum au fost Înainte, liberi”36. Amânarea venirii americanilor impunea realimentarea acestui mit, reconstruirea lui permanentă sau autorealimentarea lui dinspre aceleași impulsuri mesianice care frecventau În durata lungă imaginarul popular. Această realimentare presupunea În cele din urmă articularea referențială a mitului „venirii americanilor”, a unui descensus În timpul și spațiul așteptărilor Înfricoșate de pericolul instalării definitive a comunismului În lumea românească. Localizarea și temporația (articularea referențială) urmau să răspundă la Întrebările: „Când?” (vor veni americanii) și „Cum?” (vor veni americanii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
frecventau În durata lungă imaginarul popular. Această realimentare presupunea În cele din urmă articularea referențială a mitului „venirii americanilor”, a unui descensus În timpul și spațiul așteptărilor Înfricoșate de pericolul instalării definitive a comunismului În lumea românească. Localizarea și temporația (articularea referențială) urmau să răspundă la Întrebările: „Când?” (vor veni americanii) și „Cum?” (vor veni americanii). Momentul izbăvitor trebuia reamplasat din memorie și imaginar În istorie, care nu este altceva decât o reîntâlnire postbabeliană (după aprecierea lui P. Zumthor) a timpului cu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
atribute ale unui tabel definit sub formă de cheie primară în alt tabel (sau chiar în același tabel) și servește pentru a defini legăturile dintre tabele. Pe baza noțiunii de cheie externă, s-a dezvoltat conceptul de „restricție de integritate referențială”. Între două tabele există o restricție de integritate referențială atunci când, dacă valorile cheii externe nu sunt nule, acestea trebuie să fie neapărat dintre valorile cheii primare cu care se află în legătură. Conceptul de integritate referențială este unul din conceptele
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
primară în alt tabel (sau chiar în același tabel) și servește pentru a defini legăturile dintre tabele. Pe baza noțiunii de cheie externă, s-a dezvoltat conceptul de „restricție de integritate referențială”. Între două tabele există o restricție de integritate referențială atunci când, dacă valorile cheii externe nu sunt nule, acestea trebuie să fie neapărat dintre valorile cheii primare cu care se află în legătură. Conceptul de integritate referențială este unul din conceptele fundamentale, care asigură coerența datelor stocate în baza de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de „restricție de integritate referențială”. Între două tabele există o restricție de integritate referențială atunci când, dacă valorile cheii externe nu sunt nule, acestea trebuie să fie neapărat dintre valorile cheii primare cu care se află în legătură. Conceptul de integritate referențială este unul din conceptele fundamentale, care asigură coerența datelor stocate în baza de date. În figura 2.2 se observă modul de acțiune a integrității referențiale. Atributul CNPAngajat din tabela Lucreaza nu poate lua valori decât dintre valorile atributului CNPAngajat
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
cheii primare - conform acestei restricții, atributul (sau grupul de atribute) care îndeplinește rolul de cheie primară trebuie să aibă valori unice și nenule. Aceste aspecte sunt descrise pe larg în paragraful 2.1.1 despre cheia primară. Restricția de integritate referențială - conform acestei restricții, valoarea unei chei externe trebuie să fie dintre valorile cheii primare corespondente sau poate fi nulă. Aceste aspecte sunt descrise pe larg în paragraful 2.1.2 despre cheia externă. b) Restricții de integritate definite de utilizator
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
cheie, nici index. ATTACHEMENT (maxim 700 KB - 2GB, depinzând de gradul de compresie) stochează imagini digitale, fișiere Office și alte tipuri de fișiere binare; HYPERLINK stochează șiruri de caractere care reprezintă o adresă web; LOOKUP WIZARD realizează restricțiile de integritate referențială. Atributele cu proprietatea Lookup Wizard vor fi completate automat prin selecție dintr-o listă simplă de valori (List Box) sau dintr-o listă derulantă de valori (Combo Box). Dimensiunea atributului (Field Size) este o opțiune ce permite modificarea dimensiunii implicite
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]