1,230 matches
-
întrebării nu este același. Este vorba, în primul rând, de înțelesul diferit pe care subiecții îl atribuie unuia și aceluiași cuvânt, intervenind astfel un factor necontrolat, deoarece în prelucrarea datelor noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ele ar avea un referențial ontic identic. Polisemia interindividuală e cu atât mai pronunțată cu cât noțiunea exprimată de cuvânt e mai complexă și abstractă. Cuvinte ca „tradiție”, „progres”, „valori” sunt în mai mare măsură interpretabile decât cele de „mâncare”, „plimbare” etc. Teoria cogniției sociale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prezenței unei anumite însușiri, nu și măsurarea intensității ei. O altă distincție importantă care se face în literatura de specialitate este cea dintre așa-numitele concepte ideale, abstracte, latente, neoperaționale etc., „care nu au referințe observaționale (empirice) nemijlocite”, și alteleempiric referențiale, manifeste,concrete, operaționale etc., ce „definesc entități direct observabile” (vezi Vlăsceanu, 1982, pp. 258-259). O asemenea delimitare, deși rigidă, ca orice dihotomie, are meritul de a sugera foarte clar problematica operaționalizării conceptelor. Într-adevăr, un concept de tip variabil ca
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
degrabă juridică decât financiară. Este adevărat că exercitarea controlului unei societăți se obține prin deținerea majorității capitalului său. Totuși, drepturile de vot obținute grație acestor acțiuni sunt cele care determină obținerea controlului, și nu aportul financiar realizat de societatea-mamă. În referențialul contabil internațional și limbajul de consolidare, controlul este dat de puterea de a conduce politicile privind exploatarea și finanțarea unei societăți astfel încât să se obțină avantaje din activitățile sale.<footnote N. Feleagă, Liliana Feleagă, 2007, Contabilitate consolidată. O abordare europeană
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
este calculat ca diferență dintre valoarea adăugată realizată, eventual majorată cu subvențiile de exploatare acordate, și cheltuielile cu personalul, precum și impozitele în sarcina societății. EBITDA este un indicator relativ apropiat de excedentul brut de exploatare sub rezerva unor diferențe de referențial contabil. Acest indicator nu este normalizat, și din acest motiv el nu este în mod sistematic considerat ca omogen pentru a putea face comparații între diverse societăți sau diverse grupuri. De la caz la caz, el poate fi calculat prin metoda
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
și/sau proporționale. Activul bilanțului consolidat este format din totalul elementelor de activ din bilanțul consolidat la care se adună titlurile deținute și împrumuturile acordate societăților puse în echivalență și societăților din afara perimetrului de consolidare. NOPAT corespunde rezultatului operațional (sau referențialului de exploatare conform referențialului anglo-saxon) după impozitul teoretic asupra rezultatului. El poate fi determinat înainte și după luarea în calcul a rezultatelor societăților consolidate conform metodei punerii în echivalență și a filialelor neconsolidate. Plecând de la EBIT, formula de calcul este
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
bilanțului consolidat este format din totalul elementelor de activ din bilanțul consolidat la care se adună titlurile deținute și împrumuturile acordate societăților puse în echivalență și societăților din afara perimetrului de consolidare. NOPAT corespunde rezultatului operațional (sau referențialului de exploatare conform referențialului anglo-saxon) după impozitul teoretic asupra rezultatului. El poate fi determinat înainte și după luarea în calcul a rezultatelor societăților consolidate conform metodei punerii în echivalență și a filialelor neconsolidate. Plecând de la EBIT, formula de calcul este: EBIT - impozitul pe EBIT
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
în mod egal și pentru a aprecia crearea de valoare și capacitatea societății de a realiza trezorerie, sunt dependente însă de convențiile contabile utilizate pentru elaborarea situațiilor financiare care stau la baza elementelor componente ale acestor calcule. Astfel, coexistența în referențialul IFRS a convențiilor de evaluare diferită, în funcție de clasă de active sau pasive, precum costul istoric sau valoarea justă, se materializează prin situații financiare hibride. De aici, rezultă o pertinență limitată a lui ROCE ca măsură de creare de valoare și
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit/ de Revizuire etc. adoptate integral de CAFR. Capitolul 3 Misiunile de asigurare 3.1. Cadrul de referință pentru misiunile de asigurare Auditul este o intervenție specifică, metodică de examinare critică și evaluare fondată pe un referențial contabil. Este un proces complex care constă în culegerea și evaluarea sistematică și obiectivă a probelor referitoare la aserțiunile conducerii, probe care vizează tranzacțiile și evenimentele economice. Scopul său este de a garanta concordanța dintre aceste aserțiuni și criteriile admise
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
satisfacției clienților, scăderea vânzărilor, creșterea șomajului etc. Aceste evoluții problematice pot fi reprezentate în timp prin grafice care dau „modul referențial al comportamentului” și care vor fi utilizate pentru a compara ulterior efectele unor politici decizionale. Acest concept al „modului referențial de comportament” este central în întregul proces de construire a modelului. Unul sau mai multe astfel de reprezentări grafice vor exprima, în esență, care sunt problemele pe care urmează să le abordeze și să le rezolve modelul de dinamică de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
proces, prin utilizarea modelului respectiv vor fi generate aceleași grafice dar cu îmbunătățirile sugerate de model în politicile decizionale ce vor fi adoptate, reprezentând o modalitate de creștere încrederii în model. Se pot, totuși, întâlni situații în care aceste moduri referențiale de comportament nu pot fi stabilite datorită absenței datelor necesare. În economie acest lucru se întâlnește destul de frecvent, mai ales în cazul unor sisteme în care nu au fost încă realizate sau a căror activitate este prea recentă pentru a
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
terță parte a acestuia, credibilitatea universității pe piața serviciilor specifice poate spori substanțial, datorită creșterii predictibilității comportamentului ei, În sensul dorit de toți „partenerii de interese”. Un rol deosebit de important În acest scop revine diferitelor categorii de standarde utilizate ca referențial pentru „ceea ce se face” și/ sau „cum se face” În fiecare universitate inclusă În sistemul național de asigurare a calității. Elaborarea acestor standarde astfel Încât aplicarea lor să conducă la satisfacerea intereselor “partenerilor de interese” constituie etapa cea mai dificilă și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
metodologia didactică, se formulează opțiunea referitoare la strategia didactică. Evaluarea activității se Întemeiază pe raportarea la obiective. Dar, ar fi simplificator dacă am considera că obiectivele marchează doar etapa inițială și finală a unui proces pedagogic. Ele intervin În calitate de criterii referențiale În cursul interacțiunii efective dintre predare și Învățare, Însoțesc operațiile de evaluare continuă sau normativă. Deci, obiectivele didactice sunt implicate atât În etapa proiectării cât și În cele de implementare și evaluare pedagogică. De aceea, proiectanții curriculum-ului oricărei specialități
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
indeterminării, se referă la efectele procesului de măsurare asupra realității. În urma măsurătorii, observatorul, adică individul care efectuează măsurătoarea, modifică (transformă) realitatea respectivă. Cu metodele morfologice măsurarea se face prin interpretarea formei În funcție de forma propriu zisă, de poziția formei Într-un referențial dat și de gradul de structurare al acesteia. Gradul de structurare reflectă proprietățile de certitudine sau, dimpotrivă, calitățile de nedeterminare ale răspunsului. Compararea structurilor, a formelor și a pozițiilor formelor permite observarea unor linii de evoluție, cu proprietăți liniare sau
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
traducerea pulsiunilor conștiinței. El poate Înceta chiar: să fie ceea ce fusese - un cuvânt -, asumându-și până și riscul paragramaticalizării 90. Acceptând, ca autobiografia, autoportretul, ca amintirile, biografiile, memoriile sau corespondența, un „pact autobiografic”91, jurnalul intim intră În categoria textelor referențiale. Ele nu vizează „efectul de real”, ci imaginea realului. Adică o formă de transcriere, de interpretare - o formă literară. Oameni de interior După cum se observă, practicarea jurnalului ține, În mod fatal, de intermitență. E imposibil de stabilit frecvența minimală sau
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
multiculturalitatea ce definește societatea contemporană a fluxului individual și informațional și "trăirea" diferențelor (a multiplelor limbaje, imagini, coduri culturale) este de neconceput în afara unei lecturi verticale, simbolice a semnelor nucleare ale culturii și a unei percepții orizontale, a unei gramatici referențiale (cum ar fi cea a orașului, a spectacolului, a sărbătorii etc.); * utilizarea semnelor și descrierea semiozei (ca geneză, dezvoltare și prelucrare a semnelor) poate și trebuie să contribuie la evitarea distrugerii naturii și asasinării culturilor; * parafrazîndu-l pe Louis Prieto (1975
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
condiție sine qua non a funcționării semnice ("Ar fi dificil, dacă nu chiar imposibil să cităm un caz de indice absolut pur sau să găsim un semn lipsit de calitatea indicială" (C.P. 2.306). Tipuri de indicialitate Actualizare Cod Raport referențial oral scris homo materialitate hetero-ma-terialitate LINGVISTICA paralingvistică intonație + + propriu-zisă deixis-ul + + + FIGURATIVĂ săgeți, vectori + + OSTENSIVĂ primară obiectul real + gestul indicării + secundară urme, amprente, simptome, urme fotografiate + + + + + + + Ca și iconicitatea, indicialitatea cunoaște o gradație în raportul față de referent (așa cum o mică fotografie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
inconștient? (J. Demers et alii, 1982: 112-113) Nu putem decît să subscriem la opinia lui C. Chabrol (1973) privind necesitatea înscrierii situației de producere/receptare în modelul unei gramatici universale. Dimensiunea pragmatică va modula contextul sub toate formele sale: context referențial actual și lumi posibile; context situațional ("didactic" de modelare a unui comportament; de divertisment de dezlegare a unei enigme etc.); context acțional (al actelor de limbaj ale discursului/vs/intențiile, credințele, dorințele, așteptările interlocutorilor). Este indispensabil deci să se depășească
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sens figuré qui prime le sens propre (Lévi-Strauss, apud A. Sauvageot, 1987: 23). Cassirer pentru care omul este un animal symbolicum propune o antropologie care să opereze reconcilierea mitului, artei, religiei deci a ansamblului formelor culturale cu știința, mitul rămînînd referențialul ultim al comprehensiunii umanului. 6.2. Publicitate și comunicare Sistem de comunicare și difuzare, utilizînd toate canalele mass-media și aplicînd o serie de tehnici ale psihologiei și sociologiei în scop utilitar, publicitatea a devenit unul din principalele simboluri culturale ale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
obiectivă, cît pentru simbolurile care îi sînt asociate, simboluri ce permit o identificare euforizantă. Prin simbolismul produselor sale s-ar putea spune că publicitatea vinde moduri de viață (La vie mode d'emploi, apud Georges Perec"). "Izotopia publicitară selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
căutarea propriei identități sindromul Pirandello al personajelor în căutarea unui autor. Utilizînd opoziția semiotică funcție reprezentațională/ vs/funcție constructivă a limbajului (JM Floch, 1994:192) putem distinge presa referențială (a faptului divers, știrii) de presa mitologică de evocare a marilor referențiale ale culturii române și universale. Ca ecrane pe care se proiectează angoasele colective, aceste mituri reprezintă modalități de reacție la tensiunile sociale. Mitul salvatorului (de la Ion Iliescu la Emil Constantinescu sau regele Mihai), al unității naționale sau conspirației subîntind imaginarul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lume, în care totul devine scriptibil (Barthes) sau productibil (Fiske). Pentru România însă mediile internaționale oferă o viziune trunchiată, unilaterală, de dark ages discursivizată într-o retorică neagră a corupției endemice, naționalismului, xenofobiei; schematizarea realului este reducționistă și distorsionată (embleme referențiale: copiii străzii și ai orfelinatelor, țiganii mîncători de lebede la Viena sau embleme predicative ale violențelor interetnice). 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări Spre deosebire de unii filosofi postmoderni pentru care traversăm acum o perioadă postistorică (Fukuyama și "sfîrșitul istoriei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pastișe; sau poate propune o diferență, și atunci vorbim de parodie, ironie și satiră"49. La rândul său, narațiunea este dialogică pentru că, în interiorul ei, un autor dialoghează cu un altul, un text dialoghează cu un predecesor al său etc. "Căile referențiale ce se deschid în fața cititorilor nu sunt simple capricii de moment, ci opțiuni impuse de structuri ale discursului și anticipate de întreaga strategie textuală, ca elemente indispensabile ale construcției operei ca atare"50. Principiul intern de construcție al istoriei literare
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
realizeze o comunicare eficientă (să spună ceva "adevărat"), să instaureze o comunicare prezumtivă (să spună ceva "născocit") ori să experimenteze resursele limbii înseși. Aceste atitudini comunicative determină constituirea unor modalități ale textualizării concretizate în trei tipuri principale de texte: textele referențiale 36 (care servesc informării), textele pseudoreferențiale (și transreferențiale) și, respectiv, textele autoreferențiale. Se disting, așadar, doi poli ai comunicării polul referențial și polul autoreferențial, care lasă loc unei zone intermediare. Fiecare dintre aceste tipuri de comportamente în comunicare este definit
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
dintre aceste tipuri de comportamente în comunicare este definit de anumite dominante: comportamentul referențial servește comunicării unor informații, comportamentul autoreferențial, din contră, nu trimite la nici o exterioritate, iar comportamentul pseudo- și transreferențial doar simulează comunicarea de informații. În consecință, textele referențiale vor avea drept obiect realitatea, deci vor fi supuse criteriului "adevărat" sau "fals". Textele autoreferențiale, dimpotrivă, fiind rodul unei intenții non-funcționale, nu transmit nici un mesaj și constituie propriul obiect și scop (este vorba, așa cum precizează Paul Cornea, despre "creații idiosincratice
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
celei "reale" (transreferențial); acesta este domeniul narativului și al dramaturgiei, în vreme ce poezia s-ar plasa în zona de frontieră dintre pseudoreferențial și autoreferențial 38. Judecând după criteriul statutului ontologic, așa cum se poate deduce din această tipologie, textele se împart în referențiale (factuale sau nonficționale) și non-referențiale (ficționale)39. Tipologia discutată, construită din perspectivă pragmatică, vizează, de fapt, deosebirea dintre ficțional și nonficțional. Între formele de textualizare prezentate de Paul Cornea și discutate anterior se produc deseori interferențe, ceea ce duce la "o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]