97,686 matches
-
severul Grousac: Dacă ar fi - scrie acesta - să descriem lucrurile așa cum sunt, ar trebui să mărturisim că o bună jumătate a operei (lui Cervantes, n.n.) are o formă din calea afară de șubredă și de neglijentă... Și prin aceasta nu mă refer numai la improprietățile verbale, la intolerabilele repetiții, ori la crâmpeile de anevoioasă grandilocvență care sfârșesc prin a ne copleși și la structura în general dezagregată a acestei fraze menită doar să umple timpul..." Și Borges încheie: "Pagina perfectă, pagina în
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
ceea ce spuneai, acum ți se arhivează opiniile, ceea ce e un pas înainte. "Trăim într-o democrație suspicioasă!" a încheiat domnul cu pricina mica sa explicație, cam penibilă, de ce nu vrea să-l citez. E adevărat că domnul la care mă refer n-a fost un disident, dar una era să spui ce crezi sub ceaușism și cu totul alta e acum. Am încercat să-i rîcîi orgoliul, în speranța că acceptă. Nici o șansă. Omul nu vrea să-și riște poziția la
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
s-a încercat aducerea culturii române la unison cu marile creații universale. S-a tradus tot ce era mai important în literatura universală, dar creația originală românească nu s-a realizat în aceeași măsură. - Foarte bună observația dumneavoastră. Eu mă refer însă la perioada de după 1990, în care, iată - de 13 ani, n-a apărut nici o operă zguduitoare, răscolitoare. - După 1990 a intervenit „dictatura libertății", libertatea de a scrie orice, oricum, oriunde, cu interesul de a cîștiga bani și notorietate. Scriitorii
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
mai ales libertatea să se gîndească măcar la ceea ce a fost înaintea lor. Au fost cazuri în care se fereau să se întîlnescă și să stea de vorbă cu oameni din epocile anterioare, care mai trăiau. - Domnule Martinescu, eu mă refer la generația care are acum vîrsta de 20-30 de ani. - Ei au cu totul alte viziuni; în iureșul globalizării sunt preocupați mai mult de problemele internaționale decît de cele naționale fiindcă existența României în istoria și în cultura europenă depinde
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
deceniul 7 s-a reluat tradiția adevărată și în materie de polemică. În ce-l privește, pamfletul n-a lipsit în nici una din aceste epoci, mai puțin aceea proletcultistă, fără să aibă neapărat legătură cu evenimentele literare majore. Dacă ne referim la deceniul și jumătate din România postcomunistă, remarcăm, pe lîngă vigoarea redobîndită prin încetarea cenzurii a filonului pamfletar, și cîteva mari polemici. Dar și o mulțime de pseudopolemici. Ca și în cazul pamfletului personal, polemica a fost realimentată după 1989
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
țării, pe de alta, reprezentanții angajatorilor, speriați de moarte de noua lovitură primită. Conflictul e fals de la un capăt la altul, pentru că nu-l privește în nici un fel pe nenorocitul care-și duce zilele de azi pe mâine. El se referă la categoria restrânsă a celor înzestrați de către patroni cu telefoane mobile, mașină și cine știe ce alte accesorii menite să le ușureze viața. Dacă suntem serioși, observăm că de astfel de avantaje beneficiază mai ales categorii, alese pe sprânceană, de bugetari. Lăsând
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
întîmplat la ei, ce pretenții putem avea de la cei ce locuiesc acolo unde se atîrnă harta în cui? Și-apoi, mă întreb total nelămurit, de ce îl admira bănățeanul meu pe dl. N. Manolescu dacă nu îl înțelege? - în scris, mă refer, căci politic e clar că n-a înțeles mare lucru.
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
cărei scriitori au fost reeditați cu parcimonie și discutați așijderea, a făcut foarte tîrziu obiectul unor studii cît de cît temeinice. După 1989, lucrurile nu s-au schimbat radical, deși au apărut unele cărți de pionerat în materie. Cele mai multe se referă la anumite aspecte ale literaturii din regimul comunist. Între acestea, cenzura a atras îndeosebi atenția și avem acum cel puțin trei studii asupra ei. Dintre perioadele literare, a fost privilegiată aceea de imediat după 1948. Patru sau cinci cărți au
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
unor oameni de știință de mare prestigiu, dar, desigur, într-o chestiune de acest fel nu putem formula decât ipoteze. Avem în vedere aici literatura științifică, a cărei structură de ștafetă permite detectarea unor simptome ale fenomenului la care ne referim. Lăsăm cititorului să aprecieze în ce măsură considerațiile de față rămân plauzibile dincolo de hotarele științei. În ce constă structura de ștafetă a literaturii științifice? În faptul că fiecare cercetare pleacă de la anumite rezultate anterioare și de la o anumită întrebare pe care ele
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
atenția unor cercetători, care-l vor prelua, pentru a obține un nou rezultat, ștafeta este dusă mai departe. În acest fel, fiecare articol științific are șansa de a deveni rădăcina unui arbore cu atâtea ramuri câte articole ulterioare se vor referi la el; articole care, la rândul lor, vor putea da naștere unor noi ramuri ș.a.m.d. La scara întregii cunoașteri, spectacolul acestei ștafete, care nu are un început bine determinat și despre care nu se știe până când va continua
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
în definiția ei cea mai exactă a încetat să mai fie solidară în numele unor principii chemate altădată să schimbe lumea, nemaifiind, de altfel, luată în seamă ori contând foarte puțin în comparație cu timpul în care, de pildă, generalul de Gaulle spunea, referindu-se la Sartre cel din 1968, că nu poate, fi întemnițat un Voltaire... Dacă evoc această luare de poziție, este pentru că "servitorul" literaturii probează, pe întregul parcurs al "itinerariului critic" din ultimii cincizeci de ani, o consecvență a "angajării"moderate
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
am răcnit atunci și am reacționat așa de urât, încât după aceea nu s-a mai întâmplat niciodată. Dar asta nu înseamnă că nu l-am respectat. - V-a fost un model? - Când am spus că l-am respectat, mă refeream la o treaptă mai jos; de pildă, când îi ceream bani, îmi dădea întotdeauna, dar nu prea îndrăzneam, preferam să-i cer mamei care însă voia să știe întotdeauna pentru ce, dacă nu-mi ajung mai puțini. El nu întreba
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
dintr-o mitologie sensibilă a fatum-ului transformă discursul după un protocol modern al autoreferențialității, confesiunea articulându-se subtil-alegoric în fiecare secvență lirică." (Diana Câmpan, De vorbă cu lumea, în clipa dintre hotare, în Steaua nr. 8-9/ 2002.) Dacă se refereau la Shakespeare, aceste reflecții ar fi părut pompoase. Ele devin însă firești puse în legătură cu Petre Got.
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
competenți. Dac-ar fi curați, cum ar mai putea fi controlați?! Iar dacă ar fi competenți, cum ar accepta să se pună în slujba unor stăpâni al căror amatorism și rea-credință te umplu de oroare? Nu știu la ce se referă dl. Tănase când își clamează "onestitatea atitudinilor". Dar în ce privește "justețea opțiunilor" e limpede: când ai lucrat și cu Securitatea română și cu un serviciu de informații străin, înseamnă că "alegi" bine. Cât despre "moralitatea [...] indefectibilă", sintagmă ce l-ar face
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
acțiune, suspans, thriller, thriller comedie, dramă, comedie, comedie neagră, comedie romantică, dragoste, polițist, fantezie, aventuri, S.F., acțiune S.F., romantic, horror, erotic, război, muzical etc. Trei observații se pot face din capul locului. Una: definițiile nu... definesc, toate, același lucru, unele referindu-se la genul filmului, altele la temă, altele la factură ș.a.m.d. A doua: lipsesc unele genuri, cum ar fi tragedia, deși nu și filmele menite a le ilustra (de exemplu Hamletul lui Zefirelli e considerat dramă, deși...). A
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
trimiți articolele pe care îți spuneam că le citesc cu plăcere, te afli la o anumită distanță de lumea literară bucureșteană, cu scena și culisele ei. De acolo, de unde o expediezi, întrebarea ta e legitimă, corectă; numai că ea se referă la o stare de lucruri pe care, aici, aproape toată lumea o cunoaște și o privește ca atare. Poți să faci un test și să-i întrebi ce părere au despre "Observatorul cultural" pe toți cei aflați pe lista de mai
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
la telefon, spre uimirea celor din jur. Normal că aceștia își zic: "De ce tot râde omul ăsta?" Vorba lui Preda: știe el de ce... - Totuși, dragă Daniel, trebuie să recunoști că nu este tocmai comod să publici ceea ce spui tu (mă refer la verdictele negative), fără riscul de a-ți atrage, mai apoi, antipatia unora. Consideri că ești, în acest sens, un om curajos? - Nu cred că, la treisprezece ani după Revoluția din decembrie '89, o obiecție ori o rezervă critică la adresa
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
Noica (pentru care, fatalitate!, critica nu se putea ridica la "etajele" silogismelor și conceptelor). Se vorbește, acolo, de o critică literară mare, și se dă ca exemplu strălucita Istorie a lui G. Călinescu. Prima "judecată" pe care o citezi se referă la o anumită specie a criticii: la cea curentă, de întâmpinare. Vizați sunt mai degrabă cronicarii literari, a căror autoritate în anii '80, la noi, putea într-adevăr să-l irite pe orgoliosul discipol al lui Noica. Celelalte două judecăți
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
vrea să dea de înțeles poetul senatorilor. Dar comparația avîntat revoluționară prin care poetul îl aseamănă pe Ion Iliescu, azi, cu Nicolae Ceaușescu merită puțină atenție. Dacă nu ne înșelăm, momentele cele mai negre ale lui Ceaușescu la care se referă poetul sînt cele în care președintele aclamat și cîntat de Adrian Păunescu dăduse un ucaz prin care cîștigurile personale ale unuia sau altuia nu puteau depăși un anumit plafon. Printre cei vizați de acest ucaz nu se număra și Adrian
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
cu două sensuri, dintre care unul - cel specific terminologiei gramaticale românești ("ordinea cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază", DEX) - e curent; circulația destul de largă îi este asigurată prin școală. Al doilea sens - mai vechi și mai internațional - se referă la partea retoricii care se ocupă de topoi (sau locuri comune). Adjectivul topic, -ă are și alte accepții, motivate etimologic de sensul de bază - "local" (în medicină, de exemplu, se vorbește de "absorbție topică"). Termenul a intrat în română din
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
fi produs nici o confuzie. Partizanii topicii ar putea susține inovația prin nevoia unei specializări: tema sau subiectul sînt generice și polisemantice, în vreme ce topica ar reprezenta "subiectul de discuție" (un singur cuvînt substituind astfel, economic, o întreagă sintagmă) și s-ar referi la forme de organizare a materiei în Internet. E doar parțial adevărat: topica însăși e un termen polisemantic, căruia moda actuală tinde să-i extindă uzul, în afara unei stricte specializări, în situații de perfectă echivalență cu temă. Prin traduceri grăbite
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
aș încerca să vorbesc la fel despre naziști, dacă aș putea; nu cu tandrețe, nu cu iubire, nu cu adeziune, dar cu o anumită - hai să risc cuvîntul - empatie. Dar înțelegere fără empatie nu se poate. Deci eu nu mă refer la criminalul sadic. Eu mă refer la cel care credea" (pp. 212-213). Din această perspectivă lucrurile devin mult mai complicate. Chiar și printre profitorii regimului există unii care au această mică circumstanță atenuantă a credinței în ideal. Exemplul cel mai
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
despre naziști, dacă aș putea; nu cu tandrețe, nu cu iubire, nu cu adeziune, dar cu o anumită - hai să risc cuvîntul - empatie. Dar înțelegere fără empatie nu se poate. Deci eu nu mă refer la criminalul sadic. Eu mă refer la cel care credea" (pp. 212-213). Din această perspectivă lucrurile devin mult mai complicate. Chiar și printre profitorii regimului există unii care au această mică circumstanță atenuantă a credinței în ideal. Exemplul cel mai des invocat de Tismăneanu este Leonte
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
produse ale comunismului românesc - om cultivat, vorbitor de limbi străine, cititor de reviste și cărți occidentale și, simultan, exaltat satrap al culturii române), dar emblematică la acest nivel rămîne figura tragică a celui mai celebru martir al comunismului românesc (mă refer, firește la un om din interiorul sistemului), Lucrețiu Pătrășcanu. Deși recunoaște o anumită naivitate a gîndirii politice a lui Pătrășcanu ("Ca mulți alții, Pătrășcanu a confundat obligativitatea absolută de a fi antifascist cu pseudonecesitatea de a fi comunist" - p. 214
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
a fi luate în considerare le oferă inițiatorii, invitați în ediția critică de față a publicației să-i evoce epoca, să motiveze accentul moral cu valoare de simbol al gestului lor constructiv prin însăși natura experienței fiecăruia dintre ei. Mă refer la textele Simple amintiri despre începuturile "Caetelor de Dor", semnat de Constantin Amăriuței, și Literatura exilului și revistele ei de Virgil Ierunca. Primul autor pune accent pe evocare, pe efectele de perspectivă culese din chemarea timpului înapoi, pe deasupra oricărui orgoliu
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]