2,945 matches
-
poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. ... 23. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepția actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Această ipoteză este valabilă însă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea, ceea ce justifică, de altfel, soluția pronunțată de instanță în cazul încuviințării cererii de revizuire pentru
DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265558]
-
căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. ... 15. Este adevărat că art. 461 alin. (2) reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale
DECIZIA nr. 412 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264712]
-
o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Însă această ipoteză este valabilă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. ... 16. Potrivit jurisprudenței Curții, revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, nedevolutivă, care vizează
DECIZIA nr. 412 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264712]
-
poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. ... 24. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepția actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Această ipoteză este valabilă însă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. Astfel, Curtea a observat că, în ceea ce privește considerentele decizorii, prin care a fost soluționată
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
18, Curtea a reținut că, indiferent de motivul invocat, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei. ... 18. Curtea a constatat că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestației în anulare, a unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat decât în situațiile excepționale în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
D, respectiv E. ^1 Regulamentul (UE) 2021/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2021 de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice, tranzitului și transferului de produse cu dublă utilizare (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 206 din 11 iunie 2021. (3) Termenii „cercetare științifică fundamentală“, „dezvoltare“, „din domeniul public“, „produse software“, „producție“, „tehnologie“, „utilizare“ sunt definiți în anexa I la Regulament. (4) Sintagma „în original
NORME METODOLOGICE din 12 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255744]
-
celor trei puteri, are o poziție primordială, îndeplinind funcția legislativă și gestionând procesul decizional. ... 11. Analizând notele de fundamentare ale celor două ordonanțe de urgență criticate, se deduce că promovarea acestor acte normative a fost determinată, în principal, de necesitatea reformării sistemelor sociale publice din România în vederea creșterii gradului de colectare a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat și de responsabilizare a angajatorilor în ceea ce privește plata la timp a contribuțiilor sociale obligatorii datorate atât de către aceștia
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției, denumită în continuare Comisia, având următoarele obiective: a) examinarea, atât în procedura legislativă la prima Cameră sesizată, cât și în procedura legislativă la Camera decizională, a inițiativelor legislative cu incidență asupra justiției în vederea reformării sistemului judiciar, aflate în procedură parlamentară, precum și a celor care urmează a intra în procedură parlamentară, pe toată perioada desfășurării activității Comisiei; ... b) elaborarea, atât în procedura legislativă la prima Cameră sesizată, cât și în procedura legislativă la Camera
HOTĂRÂRE nr. 22 din 1 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258776]
-
Agenției Europene de Apărare, denumită în continuare AEA, înființată prin Acțiunea comună 2004/551/PESC a Consiliului, înlocuită prin Decizia (PESC) 2015/1.835 a Consiliului din 12 octombrie 2015 de definire a statutului, sediului și regulamentului de funcționare ale Agenției Europene de Apărare (reformare), precum și la bugetele proiectelor/programelor colaborative derulate sub egida AEA, în conformitate cu aranjamentele de proiect/program semnate de Ministerul Apărării Naționale; ... b) Centrului Satelitar al Uniunii Europene, înființat prin Acțiunea comună 2001/555/PESC a Consiliului, înlocuită prin Decizia (PESC) 2014/401 a
HOTĂRÂRE nr. 1.088 din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258818]
-
Prin Decizia nr. 692 din 8 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 24 aprilie 2019, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând că apelul este singura cale de atac ordinară de reformare, în care se efectuează o nouă judecată în fond a cauzei. Potrivit dispozițiilor art. 408 alin. (1) din Codul de procedură penală, sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel. Așadar, expresie a principiului dublului grad de
DECIZIA nr. 590 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267375]
-
dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, a art. 82 alin. (2) și (8) din Legea nr. 303/2004, precum și a art. 3 și 26 din Legea nr. 46/1996. ... 60. Or, prin sentința civilă a cărei reformare se solicită Curții de Apel Craiova în temeiul motivelor de apel enunțate sintetic, Tribunalul Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea prin care reclamantul contestă și solicită anularea deciziei Casei Județene de Pensii Dolj emise pe
DECIZIA nr. 11 din 20 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266808]
-
ce hotărârea a rămas definitivă. În aceste situații apare necesitatea de a se schimba conținutul hotărârii puse în executare în acord cu situația obiectivă prin operarea modificărilor corespunzătoare în procedura executării. Instanțele superioare nu trebuie să își folosească dreptul de reformare decât pentru a corecta erorile de fapt sau de drept și erorile judiciare, și nu pentru a proceda la o nouă analiză (Hotărârea din 7 iulie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99, și Hotărârea din 24
DECIZIA nr. 625 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267486]
-
ce privește îmbunătățirea cadrului pentru educația de bază inițială/universitară, formarea postuniversitară, EMC-DPC și educația bazată pe cercetare, acțiunile recomandate includ actualizarea educației universitare a cadrelor medicale și a profesioniștilor din domeniul sănătății la standardele europene prin formare bazată pe competențe, reformarea procesului de pregătire a asistenților medicali pentru a le spori competențele, îmbunătățirea mecanismelor de recrutare și de retenție a personalului medical, a profesorilor și a formatorilor de educație medicală continuă și îmbunătățirea cadrului pentru educația bazată pe cercetare. Acțiunea 1
PLANURI din 6 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265600]
-
niciuna dintre părți nu este abilitată să solicite reexaminarea unei hotărâri definitive și executorii cu unicul scop de a obține o reanalizare a cauzei și o nouă hotărâre în privința sa. Instanțele superioare nu trebuie să își folosească dreptul de reformare decât pentru a corecta erorile de fapt sau de drept și erorile judiciare, și nu pentru a proceda la o nouă analiză. Totodată, acestui principiu nu i se poate aduce derogare decât dacă o impun motive substanțiale și imperioase (Hotărârea
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
împotriva României, paragraful 99, și Hotărârea din 24 iulie 2003, pronunțată în Cauza Ryabykh împotriva Rusiei, paragraful 52). ... 17. Având în vedere cele reținute în jurisprudența precitată, Curtea a constatat că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestației în anulare, a unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat decât în situații excepționale, în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
a apelului, Curtea, prin Decizia nr. 692 din 8 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 24 aprilie 2019, paragrafele 17 și 18, a reținut că aceasta este singura cale de atac ordinară de reformare în care se efectuează o nouă judecată în fond a cauzei. Potrivit art. 408 alin. (1) din Codul de procedură penală, sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, expresie a principiului dublului grad de jurisdicție
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
model este prevăzut în anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (reformare), cu modificările și completările ulterioare, sau pe baza certificatului de scutire, al cărui model este prevăzut în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1.637 al Comisiei din 5 iulie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei
HOTĂRÂRE nr. 181 din 1 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265511]
-
din Codul de procedură penală. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege și nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac, precum și a principiului constituțional al
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
eficiență specifică de către ordinea normativă constituțională. Totodată, instanța de trimitere a reținut că din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 126 din 3 martie 2016, paragrafele 31 și 32, rezultă că: „Instanțele superioare nu trebuie să își folosească dreptul de reformare decât pentru a corecta erorile de fapt sau de drept și erorile judiciare, și nu pentru a proceda la o nouă analiză a cauzei“, precum și că „hotărârea întemeiată pe o eroare judiciară nu trebuie să își prelungească existența, chiar
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
la art. 453 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală hotărârile definitive prin care nu se soluționează fondul acțiunii penale pot fi revizuite. Este în spiritul dreptului la un proces echitabil ca părțile să poată solicita și obține reformarea hotărârilor judecătorești ireconciliabile care privesc situații de drept diferite, întemeiate pe aceeași bază factuală, fără însă a soluționa fondul acțiunii penale. Scopul interpretării unei norme juridice procesual penale constă în a vedea care este sfera relațiilor sociale cărora li se
DECIZIA nr. 2 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252492]
-
căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepția actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Această ipoteză este valabilă însă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea, ceea ce justifică, de altfel, soluția pronunțată de instanță în cazul încuviințării cererii de revizuire pentru
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
de judecată învederează că, potrivit art. 129 din Constituție, părțile interesate pot exercita căile de atac numai în condițiile legii procesuale. Corespunzător acestui principiu constituțional, legea procesual civilă a reglementat condițiile examinării cauzei civile, determinând hotărârile susceptibile a fi supuse reformării, căile de atac și titularii acestora, precum și cazurile de casare, iar acest mod de determinare asigură un control judiciar efectiv al hotărârilor judecătorești și satisface exigențele art. 21 din Legea fundamentală. Instanța reține faptul că prin Hotărârea din 19
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]