900 matches
-
persecutați, deși ei simt că au „misiuni importante” de îndeplinit. Se simt investiți cu virtuți salvatoare, mesianice. Propun soluții utopice, reformatoare. Viața lor se desfășoară într-o continuă agitație tensională. Sunt expansivi până la agresivitatea deschisă. Pot să se manifeste ca reformatori sociali, politici, religioși, ca inventatori, erotomani etc. Deși trăiesc cu o mare intensitate aceste „idei”, viața lor este de fapt strict limitată la acestea; întreaga lor existență este circumscrisă în jurul ideilor delirante pe care urmăresc cu obstinație să le pună
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înlocuire a valorilor cu forme lipsite de conținut, revine modelelor publicitare, impuse propagandistic, ca soluții exemplare și pe care masele le vor urma și imita în mod automat, fără nici o critică. Aceste modele sunt reprezentate prin personalități exaltate (lideri politici, reformatori religioși sau moraliști), personalități captative (staruri, vedete, idoli de cinema etc.), personalități mesianice, salvatoare (cu rol profetic), personalități enigmatice (vindecători, traumaturgi, persoane dotate cu forțe benefice sau malefice, vrăjitori, terapeuți bioenergeticieni etc.), în fine personalități oculte (diavolul, forțele răului, extratereștrii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Îl doreau să se transforme din „iluminat” în francmason. Între timp însă, la Leszno începuseră mișcări politice în care a fost antrenat și Comenius. Abia în 1641, când lucrurile s-au potolit, Comenius s-a hotărât să plece ca un „reformator universal” și a decis ca Bohuslav Leszynsky să-i succeadă la conducerea comunității defunctului Raphael, tatăl său. Comenius a alcătuit pentru noul lider chiar un manual de management politico-moral care amintea de Graçian și Machiavelli: Faber fortunae (Realizatorul soartei). La
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Polonia, dar, în semn de respect față de Comenius și „frații boemieni”, protejează orașul Leszno de urgie. Comenius răspunde cu un encomion adresat regelui suedez Carol Gustav: Panegyricus Carolo Gustavo. Tonul era profetic și pansofic. Comenius se pozițona, din nou, ca reformator universal. Îi propunea monarhului invadator un proiect de „dreptate pentru Polonia, libertate pentru Biserica persecutată și pace pentru toate popoarele”. Dar, în anul următor, polonezii s-au răsculat și i-au alungat pe suedezi. Apoi s-au răzbunat pe Leszno
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nuvele, schițe, impresii de călătorie, articole pe diferite teme, recenzii și un fragment de roman, este „Ovidiu”, editată la Constanța între 1898 și 1910, în jurul căreia organizează și un cerc literar. Inițiativa venea din credința că ar putea ajunge un reformator al literelor românești. V. este un publicist infatuat, un poligraf impenitent, care nu poate fi descurajat de nimeni și de nimic. Versurile cuprinse în placheta Zori sau în Limba iubirei și Raiana (1892), Pontice (1898), împovărate de stângăcii și de
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
1903) și Măria sa, Ogorul (1907), care au în comun nu numai tema, ci și câteva personaje și trasee epice. Victor Cozmin și fiul acestuia sunt văzuți ca oameni ideali, care joacă un rol providențial în satele unde trăiesc, sunt niște reformatori, schimbând mentalități, atitudini și comportamente. Acestor romane li se adaugă câteva proze scurte: Satul Grivița (1908), La gura văiei (1908), Povestirile lui moș Iftimie Hârobor (1910). Meliorist convins, R.-N. dă lecții în diferite domenii, inclusiv în cel al dragostei
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
său lăsând să se întrevadă însă și nuanțe prejunimiste, mai ales în chestiunea limbii literare. Prin scrierile lui (Muza de la Burdujăni, 1851, ș.a.) combate exagerările latiniste sau italienizante ale lui Heliade, pe care, mai înainte, îl privise ca pe un reformator (dovadă, Corespondență între doi rumâni, unul din Țara Rumânească și altul din Moldova, din „Muzeu național”, 1836). Un diletant este N. în părerile lui despre folclor, dar unul cu bun-simț și intuiție. Considerând laolaltă aspectul muzical, coregrafic, etnografic, literar, împarte
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
și Nisa (1895-1896). Aici se apucă să-și depene amintirile, încercând să aștearnă pe hârtie niște Memoare, pe care, abia începute, nu avea să le mai isprăvească. Cu o înzestrare histrionică excepțională, M. a fost un creator de școală, un reformator care, luând ca model adevărul vieții și natura, s-a impus prin interpretările sale realiste asupra manierei emfatice a rivalilor. Susținând ideea unui repertoriu național axat pe comedii satirice și vodeviluri, a contribuit într-o măsură și la impulsionarea creației
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
Theodor Herzl (acesta din urmă era mult mai apropiat de utopismele seculare și de naționalismele clasice ale secolului al XIX-lea). Ca artizan al relansării unei identități iudaice moderne prin „redescoperirea” tradițiilor aproape total abandonate de asimilaționiști și de alți reformatori secularizanți, Buber este în același timp complementar lui Gershom Scholem, cel care a relansat studiul (și a sugerat semnificația identitară a) Cabalei. Ca activist, Buber a fost printre protagoniștii mișcării Ihud, care promova ideea unui stat binațional (arab-evreiesc). Cartea cea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aerul unei epoci. Așa cum, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Anglia, Arthur Conan Doyle făcuse din Sherlock Holmes un fel de dandy în răspăr, în care se împleteau „omul de știință și estetul”, Dashiell Hammett și Raymond Chandler, marii reformatori ai romanului popular de aventuri, au pus în personajele lor limbajul anilor ’30, „modele și chiar gusturile privind jazzul, filmul și artele deceniului și, cu siguranță, obsesia sexualității” (Barzun, 2000, p. 741). Că e o sexualitate agresivă, parcă desprinsă din
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
beneficiarul unei grele și infamante moșteniri (cf. Johnson, 1983, p. 258). Intențiile sale erau, firește, cu totul altele. Punctul al optulea al decalogului chandlerian este cu adevărat crucial în precizarea viziunii autorului asupra propriei opere. Asumându-și dubla identitate a reformatorului și a celui care stabilește norme, scriitorul recurge la o serie de afirmații tari, grăbit, parcă, să încheie o demonstrație care a durat prea mult. Prima dintre ele: „Romanul polițist nu trebuie să încerce să facă totul dintr-odată”. A
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
anilor ’70, generația mea Împărtășea iluzia că Ungaria se va moderniza și nu se va Îndepărta de centrele de dezvoltare. La Începutul anilor ’80, a devenit din ce În ce mai clar că această tendință s-a inversat, că modernizarea nu avea loc. Comuniștii reformatori erau preocupați de a afla cum se putea stopa acest proces. Tocmai pentru că tentativele din economie nu aduseseră rezultate edificatoare, mulți ajunseseră la concluzia că nu se putea progresa fără o reformă importantă a instituțiilor politice (dar nu o schimbare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Tocmai pentru că tentativele din economie nu aduseseră rezultate edificatoare, mulți ajunseseră la concluzia că nu se putea progresa fără o reformă importantă a instituțiilor politice (dar nu o schimbare de regim). (Cazul 4, Ungaria) Încă minoritari În aparatul de Partid, reformatorii preconizau astfel ineluctabilitatea pluripartidismului, raționament fondat nu atît pe dragostea pentru democrație, cât pe necesitatea ei funcțională, provenită În mod curios din natura Însăși a kadarismului. În realitate, ca și În Polonia, existența unui sistem mixt (un mare sector socialist
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un exponent al liniei cinic-pragmatice din aparatul birocratic al fostelor și actualelor servicii secrete. Pe de altă parte, nu se poate ignora faptul că, pe când lucra la Leningrad, respectiv Sankt-Petersburg, el a fost apropiat de primarul Anatoli Sobceak, unul dintre reformatorii autentici din Rusia. În ce mă privește, Încă nu sunt convins că avem de-a face cu o dictatură pe cale de a se naște. Cred că existau elemente de dictatură și În vremea lui Elțîn, iar Putin pur și simplu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ce a fost, este „Primăvara de la Praga”. Sigur că a fost o Încercare de reformare a comunismului din interior, bazată pe iluzia socialismului cu chip uman, dar În discursul politic al lui Dubțek și al amicilor săi din perioada respectivă, reformatorii de la Praga, exista un element foarte important, care a fost uitat: cerința de a se pune capăt politicii din spatele ușilor Închise. Această politică este una În care majoritatea populației nu are practic habar ce se petrece, cum și din ce
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
influențat pe unul dintre cei mai cunoscuți cugetători, e vorba de Giordano Bruno. Influența sa merge cu mult mai departe în timpurile moderne, ajungând până la Leibniz și Schelling. În geneza gândirii filosofice renascentiste, importantă a fost și implicația directă a reformatorului bizantin Georgios Gemistos Plethon. Numit cel dintâi inspirator al Academiei Platonice din Florența, el a fost învățatul care a sprijinit ca nimeni altul drumul europenilor spre vechea cultură greacă, în genere spre marea filosofie antică. Propaganda sa printre umaniștii florentini
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dă pe față conștiința ori teama”. Nu întâmplător în Erasmus vedem pe antemergătorul lui Voltaire, cu toate că abia acesta din urmă înlesnește aplicarea ideilor novatoare ale umanismului renascentist, abia Evul Luminilor transformă în dogmă posibilitatea desăvârșirii omului și a societății. Marii reformatori impută Bisericii Catolice, conducerii acesteia, senzualitatea și desfrâul, în genere, imoralitatea; desigur, nu fără motive. Exemplele sunt numeroase și ele au fost reliefate rând pe rând de Johan Huizinga în Amurgul Evului Mediu. Nu vom uita să amintim cazurile Europei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cu lumea. Așa se face că atunci și în asemenea împrejurări se naște un tip uman modern, un om care circulă, purtând cărți și idei, care, în Europa Centrală și de Est, urmând exemplul Apusului, este tentat să devină un reformator, un homo novus. Cercetând în câteva dintre vechile biblioteci ale Transilvaniei, Banatului, Ungariei și Serbiei, am căutat să înțeleg sistemul de legături cu Europa Occidentală, să identific interferențele datorate cărții. Am scrutat ceea ce mi s-a părut revelator în aprofundarea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
citire destinată studiului în școli și colegii. Tipărite la Wittenberg, Dresda, Frankfurt, Jena, reeditate în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în orașele Germaniei, dar și în alte centre tipografice ale Europei danubiene, între ele Buda și Brașov, cărțile reformatorului intră peste tot în mediile aulice iluministe, însemnările parcurse ne spun că avem de-a face cu o continuitate a intereselor pentru luteranism, iar cultul deține încă o pondere în viața religioasă de pe continent. Aceleași însemnări ne obligă să credem
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
limbi, între care româna și latina. În liniștea bibliotecii își asigură primii pași spre universalitate, și tot astfel intră în contact cu scrierile cărturarilor contemporani consacrați la acea dată. De aici, șansa apropierii, în faza finală a studiilor colegiale, de reformatorii culturali maghiari: Gyărmătriy - Döbrentei - Kazinczy. Devine protejatul lui Kenderessy Mihăly, om luminat, cu vederi largi, un mecena al cercurilor intelectuale. Acestea sunt de altfel punțile de legătură pe care Körösi Csoma le stabilește între instituțiile continuând să poarte numele principelui
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Theodorus, Gerhardus de Sagredo, Ghenadie de Novgorod (arhiepiscop), Giugni, Bernando, Giurgiu-Patachi, I., Gudea, Nicolae, Goethe,. J. W., Goff, Jacques Le, Goldenberg, Samuel (istoric român), Goldmann, Israel M, Govdelas, Dimitrie, Graaf, G. Henk van de, Groote, Gerhard, Gundulović, Trajan, Gyărmăti, SĂmuel (reformator cultural), H Hajnoczi, József, Halevy, M A., Halici, Mihail, Haliczky, Andrăs, Halmagi, I., Hamann, Hangwitz (cancelar), Hanover, Nathan (rabin), Has, Jean Mathias, Hasdeu, B. P., Hasquin, Hervé, Haydn, Michael, Hazard, Paul, Hegel, G.W.F., Hell, M., Heltai, GĂspăr, Helvetius
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sub redacția și cu un cuvânt introductiv de Hans Barth; în românește de Peter Stragher; prefață de I.M. Ștefan, București, 1985, pp. 21-50; vezi și Gernot Nussbächer, Johannes Honterus, Editura Kriterion, București, 1977 și Karl Kurt Klein, Der Humanist und Reformator Johannes Honter, Hermannstadt, 1935. Studii aplicate de mare valoare documentară au publicat Lidia A. Demény și Demény Lajos; cf. volumul acestora, Carte, socitate și tipar la români în secolul al XVI-lea, Editura Kriterion, București, 1968. Nicolae Iorga, Istoria românilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și tot În același an apare manifestul lui Marie-Dominique Chenu, Une école de théologie: le Saulchoir, care vizează reformarea tomismului din interior. Deși situabil la „stânga”, cu alunecări uneori agasante spre zona politică, Chenu rămâne unul dintre cei mai interesanți reformatori ai secolului XX și una din vocile ascultate În timpul Conciliului Vatican II. Întorcându-ne acum la cartea lui Henri de Lubac, trebuie spus că titlul, Catholicisme, se pretează la confuzii și, Într-o bună măsură, chiar a provocat confuzii. Nu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a școlii realiste, nu este o condiție, o stare, un atribut: ea este văzută mai degrabă ca un studiu al unui mănunchi de factori și decizii care pot provoca o anumită situație. Este important de notat acest lucru, pentru că și reformatorii ideii de securitate tind să aibă aceeași poziție, văzând deseori În securitate un proces sau studiul unui proces. Aceasta se datorează faptului că, pentru mult timp, cei ce au monopolizat tema securității 1 au Încercat să definească un domeniu, să
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dând austerelor glose ceva culoare și un pic de fior. Seriozitate și rigoare dovedesc monografiile pe care B. le-a consacrat unor glorii ale teatrului ieșean - Matei Millo (1963), unde interpretul preferat al lui V. Alecsandri e văzut ca un „reformator pe linia realismului”, Aglae Pruteanu (1965), care, evitând romanțarea, ia totuși o turnură encomiastică, în fine, Biografie și creație (1983), o reconstituire a carierei de „actor total” a lui C. Ramadan. Apelând, ca un cercetător scrupulos ce era, la date
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]