1,076 matches
-
constituie, de fapt, o încercare de a defini înțelesul cuvântului lege. Această tendință se datorează în mare parte faptului că, la începutul secolului al XX-lea, filosofia lingvistică cucerea rapid numeroși adepți susținând că toate problemele filosofice tradiționale pot fi reformulate ca probleme de lingvistică, iar a face filosofie este echivalent cu a studia sensul cuvintelor cu încărcătură filosofică. În mod tradițional, adepții abordării lingvistice s-au concentrat pe cuvântul lege și au contestat utilizarea acestui cuvânt într-o mulțime de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vor ocupa de filosofia lui C. Rădulescu-Motru și de problema modelelor filosofice de reconstrucție a umanului. Multe dintre temele demersului au fost revizuite între timp. Ele au fost regândite, reașezate în topos-uri filosofice noi, recumpănite în privința sensurilor proprii, chiar reformulate în contexte care se află la o anumită distanță față de orizontul stabilit, pentru ele, de ediția întâi a cărții. Unele dintre aceste reinvestiri hermeneutice se vor recunoaște însă în noua ediție. Mai cu seamă subcapitolele referitoare la filosofia lui Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fundamentale (realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, personalitatea); în contextul acestei reconstrucții filosofice, personalitatea este o direcție a energiei, este forma finală a evoluției acesteia. C. Rădulescu-Motru nu respinge pur și simplu formula energetismului. Dimpotrivă, el consideră că această filosofie reformulează, într-o manieră modernă, determinismul universal; că înlătură "vechea metafizică" și deschide o cale liberă cercetărilor experimentale. Comentatorii și interpreții filosofiei lui C. Rădulescu-Motru au acceptat, în general, în compararea personalismului energetic cu energetismul, punctul de vedere expus mai sus
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se definesc prin raportare la o "valoare" pe care Ortega y Gasset, apoi și Constantin Noica o numeau "exactitate", tocmai pentru a o deosebi de "adevăr"; ele realizează, neîndoielnic, o cunoaștere de sens antropologic. Altele, cum sunt filosofiile care explicit reformulează condițiile de posibilitate ale metafizicii și care sprijină demersul pe un proiect antropologic, împlinesc, într-o măsură mai mare decât primele, re-cunoașterea de sine a omului. Filosofia personalismului energetic se află la granița dintre aceste două maniere de a filosofa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca indivizi și colectivitate - spre altceva? E firesc, e posibil, e benefic? În mod evident, persoana care transgresează propria cultură (din diverse rațiuni: profesionale, ideologice, turistice, accidentale etc.) pentru a ajunge Într-o alta nu va avea capacitatea de a reformula unitatea originară a noii culturi, ci va crea un alt registru, un nou câmp de ramificații semiotice și alte contexte ilustrative, prin Îmbinarea experienței culturale vechi cu elementele nou ivite. Orice cultură constituie un set de răspunsuri firești, naturale, la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
proclamă sau nu acest lucru. Rămâne ca o realitate, ca un fapt care nu poate fi schimbat prin folosirea sau nu a unor etichete. În ultimă instanță, ne referim la un document politic, care, la un moment dat, poate fi reformulat. Nu-i atât de important dacă se explicitează sau nu acest lucru, importante sunt realitățile, care demonstrează la tot pasul că faptele de cultură europene au o pecete creștină. Nu s-au menționat În Constituție rădăcinile creștine ale culturii europene
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
evident, vom încerca să răspundem la întrebarea principală „ce este managementul?”. Formularea corectă a întrebării ar trebui să fie alta, căci nu există o singură abordare corectă a problemei și, deci, nu se poate da un singur răspuns corect. Vom reformula întrebarea și vom căuta răspunsuri posibile și acceptabile (chiar dacă sunt discutabile) la întrebarea: „Cum am putea defini mai bine, mai productiv (pentru cercetare) managementul?” Cu alte cuvinte, modul de a trata o problemă depinde în mare măsură de definiția pe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Management. A Contemporary Perspective, Pitman Publishing, London, 1997, pp. 6-10. footnote> de analiză sau de înțelegere a MRU și anume: MRU - expresie a practicii de personal existente, perspectivă potrivit căreia se au în vedere posibilitățile pe care managementul resurselor umane, reformulat într-o manieră contemporană, le are pentru o mai bună rezolvare a problemelor angajaților; MRU - o nouă disciplină managerială, perspectiva care are în vedere două aspecte principale, și anume, pe de o parte filosofiile privind personalul sau relațiile de angajare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sunt suficiente, considerându-se că sunt necesare o serie de măsuri de corectare a inegalităților de fapt, luându-se o serie de măsuri „pozitive” de sprijin pentru a ajuta pe cei discriminați să devină egali în ceea ce privește competențele. Problema s-a reformulat, inegalitatea de șanse presupunând o inegalitate a condițiilor de viață și nu (doar) a unor practici discriminatorii. Noua problemă se punea în termeni social-economici structurali: egalitatea de șanse presupune egalitatea de condiții de viață, căci oamenii rămân inegali în ceea ce privește abilitățile
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
abstract, atemporal și sacru. Cultura oficială promovează o cultură naționalistă, patriotică, care mediază Între interesele populare. Cultura populară reprezintă un ansamblu de interese specializate, care Își trag rădăcinile din părțile Întregului. Aceste interese sunt diverse și variabile și pot fi reformulate din când În când, atunci când apar noi unități sociale. Apărătorii acestei culturi sunt numeroși, iar scopul lor este să protejeze valorile și reprezentările despre realitate care s-au născut din experiențe directe, mai degrabă În comunități mici, decât În marea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
durabilă. Avem dreptul la o viață sănătoasă Și productivă în armonie cu natura”. Principiul II susține că „statele au dreptul să își exploateze propriile resurse, dar trebuie să se asigure că propriile activități nu produc daune altor țări”. Principiul III reformulează definiția din Raportul Brundtland: „dreptul la dezvoltare trebuie împlinit astfel încât să se respecte nevoile de dezvoltare Și de mediu ale generațiilor prezente Și viitoare” (http://www.unep.org/ Documents.Multilingual/Default.asp?DocumentID=78&ArticleID). Principiul V al Declarației de la
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Viața românească” (1939), fragmentul - un singur act - nu era lipsit de făgăduieli. Dintre alte texte dramatice, Steaua, „fantezie dialogată”, nu s-a păstrat, iar La Rhapsodie des dieux, scrisă probabil tot în deceniul al treilea, dar tipărită abia în 1940, reformulează cu oarecare ingeniozități eposul homeric. E un capriciu în răspăr, mizând pe contrapunctul parodic, o nonșalantă erudiție susținând, cu sclipiri de spirit, amalgamul de replici și aluzii. B. demitizează cu un surâs subțire povestea, căreia încearcă să-i imprime și
BLANK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
am imaginat din nou mâna aceea febrilă căutând hangerul. M-am ridicat brusc în picioare, întorcându-mă spre Charlotte. Aveam să-i pun întrebarea care mă tortura de luni de zile și pe care, în minte, o formulasem și o reformulasem de atâtea ori: „Spune-mi, într-un singur cuvânt, într-o singură frază, ce e dragostea?” Dar Charlotte, crezând probabil că previne o întrebare cu mult mai logică, a vorbit prima. - Și știi ce m-a salvat? Sau, mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
4865 ; cf. 192, p. 95). Putem presupune deci că motivul „Cartea lui Solomon” (pătruns în tradiția populară românească, prin cronografe, în secolele XVII-XVIII) s-a suprapus motivului „Pecetea lui Solomon” (pătruns, prin romanele populare, în aceeași perioadă), generând sau doar reformulând motivul „Cartea solomonarului”. Fenomenul s-a produs în aceeași perioadă, prin aceeași filieră și în aceleași condiții (prezentate într-un paragraf anterior) în care vrăjitorul popular a trecut - simbolic și onomastic - sub patronajul legendarului rege Solomon. Probabil că, înainte de această
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a făcut ca în acestea să apară inconsecvențe inevitabile, pentru care îl rog pe cititor să aibă înțelegere și indulgență. În înaltul Sulz August 1978, F. K. St. Prefață la ediția a doua (1982) Reeditarea mi-a oferit ocazia să reformulez definiția constituentei "perspectivă". M-am văzut obligat la aceasta mai ales în urma recenziei lui Dorrit Cohn la Teoria narațiunii ("The Encirclement of Narrative. On Franz Stanzel's Theorie des Erzählens", Poetics Today 2 (1981), 157-182). O polemică detaliată cu această
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mai puțin iluzia cauzală are influență asupra lui. Cu sinceritate sau vanitate, Lamartine, aplecat peste balcon în 1848 și privind coloanele de răsculați, va scrie din miezul evenimentelor: "Am văzut Istoria Girondinilor defilînd în stradă." Pentru 1789, istoricii de astăzi reformulează întrebarea sau răspund mai degrabă cu nu; cei de ieri, mai degrabă cu da; cît îi privește pe actori și pe contemporani, în focul acțiunii, ei iau drept evident ceea ce Alphonse Dupront numește "imageria epică la modul nobil al Revoluției
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dispare în domeniul cărților (1830), autorizarea prealabilă este impusă presei și teatrului. Cînd se renunță la controlul presei (1881), din considerente financiare, și la controlul teatrului, datorită caracterului său inofensiv (1906 și 1945), această măsură se aplică domeniului cinematografiei (1909); reformulată în 1961, ea se află încă în vigoare. Cînd are efecte diminuate în zona cinematografiei (1975), legislația se înăsprește în domeniul radiodifuziunii; contestată și aici (prin posturile de radio periferice), ea se abate, prin intermediul monopolului, asupra televiziunii (unde Le Chagrin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
serii ordonate și serii parțial ordonate. Doar primele îndeplinesc postulatul tranzitivității, fiind propriu-zis serii ordinale, celelalte apropriindu-se mai mult de nivelul nominal al măsurării. În practica măsurării se folosesc însă tehnici prin care se verifică îndeplinirea tranzitivității, eliminându-se sau reformulându-se itemii care nu se înscriu în seria ordinală. Seriile ordinale de interval Față de seriile de ranguri, seriile ordinale de interval adaugă relației de ordine intervalul sau distanța care separă o valoare de cealaltă. Relația dintre sistemul numerelor și mărimile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
o anumită perioadă de incubație în care creatorul se detașează temporar de problemă, abandonând-o și preocupându-se de altceva. Principalele aptitudini care favorizează iluminația sunt: originalitatea, neconvențialitatea, nonconformismul, independența în gândire, flexibilitatea cognitivă, capacitatea de a restructura, comuta, transforma, reformula, de a identifica esențialul, de a selecta variantele optime, capacitățile de evaluare și decizie și alte aptitudini. In cadrul activităților artistico-plastice, faza de iluminare se concretizează printr-un întreg proces de căutări, de preocupări continue, de încercări a diferitelor soluții
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
axiologice - încrederea se îndreaptă către instituțiile centrale autoritare. Acesta este, de pildă, cazul țărilor centrale și est-europene: cu cât ponderea populației rurale din aceste țări este mai mare, cu atât încrederea în instituțiile ierarhizate este mai puternică (Dogan, 2001). Explicația reformulează modelul încrederii socializate sau al celei difuze, iar distribuția răspunsurilor la itemii de încredere instituțională o susțin, cel puțin aparent. 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor două modeletc " 5.1. Structura încrederii în instituții și testul celor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
discurs asupra Binelui în condițiile în care recunoaște preeminența politicului asupra eticului? Cum poate rezista filosofia lui Platon unui eventual episkepsis, el însuși obligat acum să ia în considerare dilema astfel născută? Răspunsul la această întrebare nu merită să fie reformulat doar în orizontul unor speculații care se pot dovedi interesante sau chiar convingătoare. Putem să constatăm faptul că, în acest punct, gândirea lui Platon se întâlnește în mod paradoxal cu gândirea permisivă („pensiero debole”, după Vattimo) specifică postmodernului. Ambele urmăresc
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
două părți: prima parte discută ideile eugeniste, iar cea de-a doua reformele eugenice. Capitolul 1 prezintă datele biografice ale celor mai importanți membri ai mișcării eugeniste, oferind astfel contextul istoric necesar pentru a interpreta modul În care eugeniștii au reformulat relațiile sociale În termeni biologizanți, precum și direcțiile ideologice pe care ideile lor le-au urmat În perioada interbelică. După prezentarea principalilor actori ai mișcării eugeniste, cartea de față continuă cu analiza ideilor acestora. Capitolul 2 se ocupă de cele mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fiecărui individ În beneficiul comunității, ceea ce Însemna o perspectivă diferită față de abordarea ce Își propunea să le ofere indivizilor o serie de alternative potențiale, din care aceștia puteau să aleagă În funcție de obiective personale. Ministerul Artelor și Culturii urma să Își reformuleze și el scopurile În acord cu evanghelia eugenistă, realocându-și resursele preponderent pentru mobilizarea indivizilor și grupurilor superioare eugenic și pentru educarea tuturor românilor referitor la această ideologie. Moldovan a pus În particular accentul pe necesitatea ca Biserica să adopte În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și selecție, Însă Făcăoaru interpola descrierea fenomenelor biologice cu evaluări ale impactului pe care aceste procese le aveau pentru scena politică din România interbelică. Făcăoaru introdusese, de fapt, În secțiunea finală a cursului un capitol intitulat „Eugenie practică”, În care reformula unele dintre ideile pe care mentorul său le prezentase În lucrările discutate anterior, În capitolul de față. Făcăoaru nu Încerca să construiască o viziune a statului eugenic, ci se concentra mai degrabă asupra măsurilor specifice de selecție socială necesare În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
morale față de generațiile viitoare are În vedere exclusiv fiii acestor păzitoare morale și exclude astfel, implicit, potențialele datorii față de asigurarea unei mai bune educații pentru fiice, În vederea asumării unor roluri mai active În viața publică. Atunci când activistele femei și-au reformulat prioritățile, revendicând dreptul la vot pe baza egalității cu bărbații, și nu doar o mai bună recunoaștere a rolurilor lor de soții și mame, tonul analizelor eugeniste a suferit, la rândul său, o schimbare. Eugeniștii au Încetat să mai aducă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]