1,999 matches
-
locuitorilor păgâni care l-au alungat din sat pentru un timp. La apropierea Sf. Paști din 372, prigoana s-a întensificat încât unii creștini (preoți și credincioși) s-au refugiat din "Gothia" (nordul Dunării) în "Romania" (sudul ei). Printre cei refugiați se afla și preotul satului, Sansalas. În ce-l privește, Sf. Sava, cf. actului martiric, s-a îndreptat spre un alt oraș, la preotul Guthicas, pentru a prăznui Paștile împreună. Dar sfântul este silit să se întoarcă în satul său
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
boierească cuprindea elemente turcice, îndeosebi în Țara Românească (vezi N. Iorga, Imperiul cumanilor și domnia lui Băsărabă. Un capitol din colaborațiunea româno-barbară în evul mediu, în AARMSI, VIII, 1927-1928, p. 97-103). În același timp, o parte a cumanilor rămași sau refugiați aici, după 1241, vor fi curând aserviți-o dovadă este numele de Coman dat uneori robilor țigani. Contactele îndelungate și strânse cu neamurile turcice (pecenegi, uzi, cumani) și-au pus amprenta și în toponimia și hidronimia extracarpatică, mai ales la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
, Sultana (17.III.1948, Mihail Kogălniceanu, j. Constanța), critic literar. Este fiica lui Zisula Craia, aromân din Munții Pindului stabilit în România în 1938, nepot al poetului Zicu A. Araia, și a Taisiei, basarabeancă refugiată dincoace de Prut după invazia sovietică din iunie 1940. C. face școala primară și liceul la București, tot aici urmează și Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1971. Este o vreme redactor la „Livres roumains”, apoi la revista aromânilor
CRAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
Ionică, Fetița doctorului), prozatorul evocând, în acord cu trăirile lor, încărcate de spaime, jocuri de umbre amenințătoare, case cu răceli de pivniță, ploi mohorâte (Neguri). Aureolate de o lumină lină, în care trece și ceva din convenția sămănătoristă a frumuseții refugiate în trecut și în puritatea vieții la țară, sunt icoanele bunicilor (Un crâmpei, Bunicii), datinile sfinte (Interior), tabloul câmpului, cu poezia văzduhului limpede și a muncii. Tonalități sămănătoriste transpar și în conturarea unor caractere puternice aparținând trecutului eroic. Întâmplările vitejești
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
BOGDAN-PITEȘTI, Alexandru (13.VII.1871, Pitești - 10.III.1922, București), publicist. Lăsa să se creadă că s-ar trage din neamul domnesc al Bogdăneștilor. Însă tatăl, Constantin Bogdan, era, se pare, un refugiat aromân din Ianina, ajuns, la Pitești, primar și deputat. Dintr-o familie boierească provenea, totuși, mama, Domnica, născută Balotă. Este dat la școală în Pitești, dar nu termină aici gimnaziul, ci își continuă învățătura la Geneva, într-un colegiu catolic
BOGDAN-PITESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
străine sau a unor ajutoare din partea unor grupări radicale din străinătate, pentru grupuri locale sau indivizi; * amenințări la adresa unor lucrări și instalații, a mijloacelor de transport în comun, precum și împotriva unor personalități publice; * starea de agitație în rândurile grupurilor de refugiați, ale minorităților sau ale unor comunități de străini sau de altă orientare din rândurile populației; * semnalarea unor furturi de arme de foc, muniții și substanțe explozive, spargeri la depozite de armament și muniții sau la magazine ce comercializează arme de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Aceste obiective vor fi atinse doar dacă drepturile fiecărui copil vor fi respectate. Astfel, activitatea pe care UNICEF o derulează în folosul copiilor deține un rol important în procesul de realizare a acestor obiective. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ÎCNUR) ÎCNUR a fost fondat în 1950 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite cu scopul de a conduce și coordona activitățile internaționale de protecție a refugiaților și de rezolvare a problemelor acestora. Obiectivul principal al ÎCNUR este să protejeze drepturile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
internațional, sunt echitabile față de femei; promovarea femeilor în lumea relațiilor internaționale; introducerea unor probleme de tip low politics, în mod discutabil asociate doar cu universul feminin, pe agenda de politică externă și pe agenda internațională (de exemplu, problema imigrantelor, a refugiatelor, munca la negru și traficul de carne vie, violența împotriva femeilor pe plan internațional, cercetarea teoretică și incriminarea victimizării în masă a femeilor, în timpul conflictelor ș.a.). Feminismul marxist se înscrie în a doua etapă de teoretizare menționată în introducerea acestui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
străinătate, violență, abuzul sau neglijarea din partea părinților sau a îngrijitorilor săi, abuzul sexual sau de altă natură, implicarea în traficul de substanțe ilicite și traficul de copii. Protecția legislativă se aplică și în cazul copiilor aflați în situații vulnerabile: copii refugiați, copii cu dizabilități, copii aparținând minorităților naționale, precum și copii aflați în zone de conflict armat. Justiția protejează și relațiile copilului cu familia. Copiii au dreptul să iși cunoască părinții, să fie îngrijiți de ei. Copiii nu pot fi separați de
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
la un nume, dreptul de a dobândi o cetățenie și, daca este posibil, de a-și cunoaște părinții și de a fi îngrijit, crescut și educat de aceștia (art.8.2). În acest context se acordă o protecție specială: • copiilor refugiați (art.72) • copiilor cu dizabilități (art. 46) • copiilor aparținând unei minorități naționale, etnice, religioase sau lingvistice (art. 27) • copiilor aflați în zone de conflict armat (art. 76.) •copiilor neînsoțiți de părinți sau de un alt reprezentant legal ori care nu
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
al Doilea Război Mondial”. Cifrelor reținute li se adaugă altele, rezultate În urma legislației speciale adoptate după Încheierea războiului. Astfel, Între 1945 și 1948, În SUA au fost admiși 11.153 de cetățeni cu statut de foste persoane strămutate, deveniți apoi refugiați, În baza a două legi speciale: „President’s Directive of December 22, 1945” și „Displaced Persons Act of 1948”. În conformitate cu legislația adoptată Între 1953 și 1965, din România au mai fost admiși În SUA 17.268 de indivizi, iar după
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Învecina cu Iugoslavia. Ea nu a fost Îndreptată doar Împotriva etnicilor sîrbi și germani (p. 109), ci Împotriva tuturor celor considerați nesiguri, În contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covîrșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie și Florea Lungu) morți În confruntarea cu partizanii din grupul „Haiducii Muscelului” (Arsenescu-Arnăuțoiu), În noaptea de 18/19 iunie 1949, nu erau ofițeri (p. 179), ci subofițeri. CÎt despre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și dijmei. Un rol important în timpul revoluției l-au jucat și revoluționarii moldoveni, care în vara anului 1848 s-au aflat în Bucovina. În casa familiei Hurmuzaki din Cernăuți sau la conacul de la Cernauca se aflau atunci cca 50 de refugiați moldoveni, printre care frații Vasile și Iancu Alecsandri, George și Toader Sion, Costache și Petrache Cazimir, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Costache Negri ș.a. Refugiații moldoveni au participat activ la evenimentele din Bucovina, au publicat diferite articole în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al Diviziei a 16-a de infanterie cu sediul la Chișinău. La ordinele generalilor • Orlov și P. D. Kiseleff, șeful Statului-Major al Armatei a 2-a, I. Liprandi a îndeplinit, începând din anul 1821, diverse misiuni de supraveghere a eteriștilor refugiați din Turcia în Basarabia și a trupelor turcești din Țările Române și din Balcani 15. • Liprandi cunoștea bine limbile rusă, franceză, germană, bulgară, română și probabil greacă. În notițele sale despre pașa Kuciuk Ahmet (comandantul trupelor turcești din Moldova după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
același timp întemeietorul și directorul Editurii Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, unde au apărut numeroase și importante lucrări referitoare la provincia din nordul țării. De asemenea, se numără printre fondatorii Societății Scriitorilor Bucovineni. A căutat să coaguleze viața culturală a bucovinenilor refugiați după 1940 în alte provincii. Preocupat în mod preponderent de literatura română scrisă pe teritoriul Bucovinei istorice, L. a colaborat, începând din 1923, la majoritatea periodicelor cernăuțene: „Poporul”, „Glasul Bucovinei”, „Codrul Cosminului”, „Cuvântul țărănimii”, „Bucovina”, „Tribuna”, „Revista Bucovinei”, „Bucovina literară
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
sovietică. În anii următori, alții luau drumul exilului spre vest sau refuzau să se reîntoarcă În țările lor, devenite democrații populare. Astfel, au fost Înființate mai multe centre PEN În străinătate și unele Centre naționale au acceptat să primească scriitori refugiați, practica devenită sistematică după crearea unui „Comitet al scriitorilor deținuți” (WiPC), În aprilie 1960, acțiune ce a inspirat programele Amnesty Internațional, Înființată câțiva ani mai tarziu. Uniunea scriitorilor sovietici a avut o inițiativă asemănătoare În anii 1950, rezervată Însă numai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
luat de asemenea poziție În această polemică. După unele ipoteze, Mircea Eliade ar fi fost chiar inspiratorul protocronismului (cf. Laignel-Lavastine, 2002). Cealaltă tabăra putea beneficia de susținerea mediatică a Radioului Europa Liberă prin vocea Monicăi Lovinescu, fiica lui Eugen Lovinescu, refugiata politic la Paris din 1947 și realizatoare de emisiuni culturale asupra vieții literare românești. Cei mai Îndrăzneți În linia numită de «naționalizare» a partidului comunist, deja desemnați de Monica Lovinescu drept reprezentând «nouă dreapta» românească Într-un partid presupus a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Cuvânt înainte afirmă orientarea publicației, ce vrea să devină „un organism de cercetare și de difuzare a cercetării”, care se va dedica „studiului riguros și obiectiv al civilizației române vechi și moderne”. Sunt desemnați printre colaboratori nu doar intelectualii români refugiați, ci și străinii „fideli cauzei României”. În paginile acestei reviste de un înalt nivel științific semnează studii de critică și istorie literară Mircea Eliade (Meșterul Manole și Mănăstirea Argeșului, 1957, și Dragoș și „vânătoarea rituală”, 1969), Constantin Brăiloiu (Versul popular
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
Într-o lume care Începe să-și creeze o conștiință planetară. Când pelerinii au debarcat la Plymouth Rock În 1620, ei credeau cu adevărat că au fost eliberați de către Dumnezeu din jugul opresorilor lor europeni. Ultimii dintre reformatorii protestanți, acești refugiați se vedeau ca pe niște noi israeliți și asemănau primejdioasa lor călătorie cu cea a evreilor din vechime, care au fugit de opresorii lor egipteni și, după ce au colindat În deșert timp de patruzeci de ani, au fost duși de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
încă din vremurile EpB7), de la valul făcut de elicea navei până în cel mai îndepărtat ungher al spălătoriei publice de la bord -, nu voia să recunoască faptul că la chei nu staționa nici un transportor al Crucii Roșii, nici un cargobot plin doar de refugiați, ci o navă de pasageri înarmată, subordonată Marinei Militare, în care fusese înghesuită cea mai felurită încărcătură? De ce nega ceea ce fusese tipărit de ani de zile și nu mai era contestat nici măcar de eternii paseiști? Voia să construiască o crimă
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
științifice românești, despre valori artistice și momente de cultură, mărturii din muzee, biblioteci, mănăstiri conferă scenariului polițist virtuți aparte. A doua ipostază a prozatoarei e ilustrată de pagini cutremurătoare despre destinul basarabenilor, acea „categorie umană rătăcitoare prin lume, o populație refugiată sau deportată, răspândită în toate colțurile globului, din Siberia până-n America, încingând ca un inel de nedumerită durere și nostalgie pământul, o populație ajunsă brusc în 1940 și 1944 fără loc și fără țară pentru că numele țării lor a dispărut
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
cu gradul de sublocotenent. Din toamna lui 1937 urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, obținând licența în 1942, cu teza Aspectul jurnalistic în literatura modernă. După Dictatul de la Viena este ales președinte al Asociației Studenților Refugiați din România. În intervalul 1943-iulie 1944 funcționează ca șef de cabinet în Ministerul Culturii Naționale, condus de Ion Petrovici. Mobilizat, ia parte la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, ajungând până la Brezno, în Slovacia, unde cade eroic. Va fi decorat post-mortem, în
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
sigur acest boier curajos (cineva îl socotea a fi „cel mai viteaz dintre moldoveni”), care - pentru Alexandru Lăpușneanu - îl biruise pe pretendentul Alexandru Joldea, că va fi ucis și, ca urmare, își face testamentul în luna mai a anului 1564. Refugiat, împreună cu Ștefan Tomșa I în Polonia, va fi omorât la Lvov, în mai 1564, laolaltă cu Domnul său. Porunca venea de la regele Poloniei. între recuperarea zestrei și beneficiul uzufructului Vechile legi românești proclamau intangibilitatea zestrei. Soția era stăpâna absolută a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marele vistier Dragomir din Orboești, fugit în Ardeal după moartea lui Pătrașcu cel Bun (pe care l-a sprijinit), împreună cu soția sa, Neacșa (care, prin 1566, se afla încă în Transilvania) sau marele vornic Ivașco Golescu, om de casa Mihneștilor, refugiat, în 1583, în Transilvania, „cu toate averile, cu nevasta - era însurat cu Elena (sau Ilina), fiica lui Udriște din Mărgineni și a Ancăi, fiica lui Radu de la Afumați - și cu copiii”. După refugiul transilvănean, a urmat retragerea în Polonia și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sale, (fusese mai înainte măritată cu marele vornic Dragomir din Plăviceni și era rudă cu Matei Basarab), îi va fi alături. își va scrie acolo testamentul la 28 iunie 1655 („autentificat” de o soră a Elinei, ceea ce înseamnă că grupul refugiat era numeros) și își va afla și sfârșitul în 1655. Putem presupune, prin urmare, că și Giura din Stănești, mare postelnic, și-a luat cu el nevasta, pe Vilaia, fiica spătarului Mogoș, atunci când s-a refugiat peste Dunăre în urma eșecului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]