735 matches
-
sătească”, P.s. obține colaborarea a numeroși scriitori: poeții Dimitrie Danciu, Elena Farago, George Tutoveanu, Ion Apostol Popescu, E.Ar. Zaharia, Haralambie Țugui, I.Al. Bran-Lemeny, I.U. Soricu, prozatorii N. Batzaria, Cezar Petrescu, la care se adaugă filosoful Vasile Băncilă (Regionalism și românism, Lucian Blaga și regiunea Săcelelor), traducători, istorici. În numărul 3/1937 apare o scrisoare de la „sculptorul statuar” Ion Jalea, care va reveni, în numărul următor, cu articolul Pavilionul românesc la Expoziția Internațională din Paris. Recenziile au în vedere
PLAIURI SACELENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288840_a_290169]
-
își propune „să facă ceea ce trebuie să facă o revistă dintr-o zonă periferică a țării, să prezinte o grupare de scriitori de baștină și în același timp să asigure o conexiune cu întregul fenomen cultural românesc”. Acest tip de regionalism se reflectă pe deplin în conținutul, destul de variat, al revistei și în structura grupului de colaboratori. Se publică versuri de Radu Ulmeanu, Vasile Tarta, Ion Vădan, George Vulturescu, Ion Baias, dar și ale unor autori de limbă maghiară ca Lang
PLEIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288849_a_290178]
-
a tăiat mișcării literare orice sprijin”, se exprimă năzuința de a duce mai departe firul unei tradiții culturale pentru care și „în vremuri mai aprige înaintașii au făcut mari și grele sacrificii individuale”. Deși refuză, în principiu, „orice idee de regionalism”, revista nu a reușit totuși să îl depășească în fapt. Literatura publicată aici aparține în mare măsură unor autori locali. Astfel, spațiul rezervat poeziei îi revine aproape exclusiv lui George Lesnea, care contribuie cu versuri aproape număr de număr. Cu
PAGINI MOLDOVENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288621_a_289950]
-
Basarabiei” se afirma că P.b. avea să se bazeze pe scriitori „cu domiciliul la Capșa” și că redactorul venise la Chișinău mânat doar de ambiția de a-și asigura un titlu de glorie. Era un atac de pe poziția unui regionalism îngust. Realitățile basarabene, literare, culturale, istorice își găsesc o abordare prioritară în P.b. Sunt evocați Leon Donici (în articole semnate de Demostene Botez, George Dorul Dumitrescu ș.a.), Constantin Stere (însemnări de Tr. Georgescu, Sergiu Matei Nica). V. Țepordei și
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
I. Gherincea, subtitlul devine „Revista Universității Populare din Galați”. Principalul deziderat exprimat în Programul nostru ar fi acesta: „să ne scoborâm în masele căutătoare de cultură”, chiar dacă aria acoperită va fi limitată: „vom fi fericiți dacă - fără vreun gând de regionalism [...] - vom putea produce roade în această parte a Dunărei de Jos, în Dobrogea nordică și în înstrăinata Bucovină”. Ca publicație de propagandă, cuprinde rezumate ale cursurilor și conferințelor ținute în cadrul Universității Populare, abordând diferite discipline. În afară de aceste texte, se publică
MOLDOVA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
The Tocqueville Review, XVIII, 1, 1997, pp. 99-106. Versiunea românească se găsește acum în cartea mea Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, Nemira, București, 1997 (ediția a II-a, 1998), pp. 114-123. 5. Vezi Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania: Regionalism, Nation Building, and Ethnic Struggle, 1918-1930, Cornell University Press, Ithaca și Londra, 1995 (ed. rom.: Cultură și naționalism în România Mare, 1918-1930, traducere de Vlad Russo, Humanitas, București, 1998). 6. S-a scris mult despre duplicitatea intelectualilor sub sistemele totalitare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
față de limba vie a poporului se poate manifesta pe linia formalismului și naturalismului. Disprețul acesta poate lua Însă și alt chip: În locul unei false și periculoase «Îmbogățiri» a limbii literare prin utilizarea abuzivă a expresiilor triviale și de jargon, a regionalismelor, arhaismelor, neologismelor, apare tendința de a «simplifica» limba. (Ă). În versurile lui Tulbure de pildă, izbucnesc la fiece pas «fanfare de lumini», cresc «holde de bucurii», flutură pretutindeni steaguri, Înlocuindu-se astfel prin șabloane convenționale bogăția vieții. (Ă). Eugen Frunză
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în fabule, căci majoritatea ilustrează proverbe, pilde populare și istorioare cu conținut moralizator de largă circulație. C. avea conștiința contribuției unui scriitor la formarea limbii literare, căci în prefață vorbește despre strădania lui de a îmbogăți limba cu arhaisme și regionalisme. A mai cules lirică populară, publicată, în 1869-1870, în ziarele „Adunarea națională” și „Informațiunile bucureștene” ale lui V.A. Urechia, precum și basme, legende, povești, snoave, apărute postum, în 1975. Cele mai multe dintre povești sunt variante ale unor motive cunoscute, dar înlănțuirea
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
ură, gingășie, durere, afecțiune etc. Altfel spus, citatul să nu suporte transpunerea în stilul indirect liber, cum este cazul unei apelări banale: „Domnișoară, cât este ceasul?”. De netranspus în stilul indirect pot fi: elementele de argou, oralismele, neglijențele de exprimare, regionalismele, arhaismele, proverbele, comparațiile inedite, exclamațiile etc. Nu recomandăm folosirea citatului în atacul și în finalul textului. Motivele țin de fluența discursului. În atac, citatul obligă la folosire, unor elemente de legătură convenționale (mărturisea X, zicea Y). Amplasat la final, citatul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
19). Lucrurile se complică atunci când redăm întreaga poveste a personajului sub formă de citat. În genere, nu este un procedeu recomandabil - cu atât mai puțin este necesar să respectăm întru totul particularitățile fonetice ale exprimării. Chiar dacă unele abateri de la normă (regionalisme, particularități fonetice etc.) oferă savoare și autentic, nu trebuie să uităm că, prin folosirea exagerată a citatului, textul obosește și riscă să devină o banală culegere de etnografie și folclor. În anchetă, citatul este foarte important, el devenind argument (acuzator
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
spre exemplu). Fiecare loc și fiecare colectivitate ascund secrete, un anume cod moral, întâmplări despre care nu se vorbește din diferite motive. Un bun reportaj trebuie să ajungă chiar la aceste ascunzișuri și secrete. Nu neglijați elementele de culoare: porecle, regionalisme, chiar insulte. Nu amânați prea mult redactarea. Subiectul, impresiile și emoția se vor răci. Nu știm cât de folositoare sunt aceste sfaturi. Important este să nu le absolutizați, să nu le luați ca literă de lege. Fiecare reporter își creează
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
acestuia. E-learning-ul facilitează globalizarea și internaționalizarea. El aduceă unificarea din anumite puncte de vedere. Nu credem că aduce o uniformizare și o plafonare „rea”, de care să ne temem aprioric. Diversificarea va persista la alte niveluri. Persistența identităților și revendicarea regionalismelor culturale se vor manifesta prin registre specifice, ce se vor autonomiza și întări (prin limbă, folclor, expresii artistice, registre mentale, ticuri personale etc.). Rămânem diferiți, din anumite puncte de vedere, dar vom deveni identici... din alte puncte de vedere. Dialectica
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a descrie și analiza interacțiunile la nivel regional, precum și impactul acestora la nivel local, național și global. Chestiunea devine Însă cu adevărat o preocupare majoră abia la Începutul anilor ’90, când literatura de specialitate devine tot mai interesată de fenomenul regionalismului. Parțial, această revigorare bruscă a studiilor regionale se datora necesității de a explica apariția unui mare număr de organizații, acorduri și aranjamente regionale create sau restructurate imediat după sfârșitul Războiului Rece1. Totuși, existența unui nou material empiric nu a generat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În domeniul economic sau În chestiuni de securitate a mediului (Buzan, 1983; 1984; 1991b; 2003; Ullman, 1983; Buzan et al., 1998; Buzan și Wæver, 2003). Procesul de creștere a interdependenței regionale, În special la nivel societal, a fost numit uneori regionalism sau integrare informală (Hettne, 1999; Hurrell, 1995). De regulă Însă, În studiile de securitate, termenul de regionalism descrie fie apariția unui număr semnificativ de noi organizații regionale Într-o anumită perioadă (Fawcett și Hurrell, 1995; Mansfield și Milner, 1999), fie
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Buzan et al., 1998; Buzan și Wæver, 2003). Procesul de creștere a interdependenței regionale, În special la nivel societal, a fost numit uneori regionalism sau integrare informală (Hettne, 1999; Hurrell, 1995). De regulă Însă, În studiile de securitate, termenul de regionalism descrie fie apariția unui număr semnificativ de noi organizații regionale Într-o anumită perioadă (Fawcett și Hurrell, 1995; Mansfield și Milner, 1999), fie favorizarea acordurilor regionale mai degrabă decât a celor multilaterale pentru a obține un anumit rezultat pe plan
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și Milner, 1999), fie favorizarea acordurilor regionale mai degrabă decât a celor multilaterale pentru a obține un anumit rezultat pe plan internațional (Hettne și Söderbaum, 2000; Farrell et al., 2005). Complexul de securitate poate fi privit deci drept rezultat al regionalismului, dar și doar ca element corelat acestuia. Această viziune nu era Însă neapărat o noutate. Pentru studiile cu privire la integrarea regională și, mai târziu, pentru cele dedicate relațiilor transnaționale, chestiunea interdependenței era evidentă. Politic, regiunea fusese deja definită ca fiind caracterizată
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Archer, 1999; Christiansen et al., 2000; Anderson și Apap, 2002; Neumann și Heikka, 2005). De la sfârșitul anilor ’90 există un interes tot mai crescut și pentru Asia Centrală. Cercetările realizate până În prezent arată că această zonă este caracterizată instituțional de un regionalism incipient nefuncțional. Inițiativele regionale create nu pot răspunde Încă În mod eficient problemelor de securitate ale actorilor implicați, deși acestea sunt semnificative În toate sectoarele, cu riscuri majore În special În sectorul politic și În cel societal. Obstacolul principal În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Wæver, Ole; de Wilde, Jaap (1998), Security: A New Framework for Analysis, Lynne Rienner, Boulder (CO), Londra. Buzan, Barry; Wæver, Ole (2003), Regions and Powers: The Structure of International Security, Cambridge University Press, Cambridge. Fawcett, Louise; Hurrell, Andrew (ed.) (1995), Regionalism in World Politics: Regional Organization and International Order, Oxford University Press, Oxford. Finnmore, Martha (1996), National Interests in International Society, Cornell University Press, Ithaca (N.Y.). Guzzini, Stefano; Jung, Dietrich (ed.) (2004), Contemporary Security Analysis and Peace Research, Routledge, Londra-New
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
securității internaționale (cap. VIII). În timpul Războiului Rece, au fost Încheiate mai multe astfel de acorduri. Organizația Statelor Americane (OSA), Liga Statelor Arabe, Comunitățile Europene, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și Organizația Uniunea Africană (OUA) sunt printre cele mai cunoscute. Acest regionalism, În principal de securitate și economic, era Însă tributar logicii bipolare, reproducând tensiunile existente Între blocul NATO și cel al Pactului de la Varșovia (Fawcett și Hurrell, 1995). În plus, paralizarea frecventă a Consiliului de Securitate al ONU În această perioadă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Narratives and Lessons, Rowman & Littlefield Publishers, Lanham. Allan, Pierre; Alexis, Keller (eds.) (2006), What is a Just Peace?, Oxford University Press, Oxford. Allison, Graham (1971), Essence of Decision: Explaining the Cuban Missile Crisis, Little Brown, Boston (MA). Allison, Roy (2004), „Regionalism, Regional Structures and Security Management in Central Asia”, International Affairs, vol. LXXX, nr. 3, pp. 463-483. Anderson, Malcolm; Joanna, Apap (2002), „Changing Conceptions of Security and their Implications for EU Justice and Home Affairs Cooperation”, CEPS Policy Brief nr. 26
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Studies Quarterly, vol. XXXIV, nr. 3, pp. 367-416. Axelrod, Robert; Robert O., Keohane (1985), „Achieveing Cooperation Under Anarchy: Strategies and Institutions”, World Politics, vol. XXXVIII, nr.1, pp. 226-254. Axline, W. Andrew (1977), „Underdevelopment, Dependence, and Integration: The Politics of Regionalism in the Third World”, International Organization, vol. XXXI, nr. 1, pp. 83-105. Ayoob, Mohammed (1997), „Defining Security: A Subaltern Realist Perspective”, În Keith Krause și Michael C. Williams (eds.), Critical Security Studies, University of Minnessota Press, Minneapolis, pp. 121-146. Ayoob
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și teama: O agendă pentru studii de securitate internațională În epoca de după războiul rece, Cartier, Chișinău, 2000). Buzan, Barry (2003), „Regional Security Complex Theory in the Post-Cold War World”, În Fredrik Söderbaum și Timothy M. Shaw (eds.), Theories of New Regionalism: A Palgrave Reader, Palgrave Macmillan, New York, pp. 140-159. Buzan, Barry; Gowher, Rizvi (eds.) (1986), South Asian Insecurity and the Great Powers, Macmillan, Londra. Buzan, Barry; Ole, Wæver (2003), Regions and Powers: The Structure of International Security, Cambridge University Press, Cambridge
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1989), Bananas, Beaches and Bases: Making Feminist Sense of International Politics, Pandora, Londra. Escudero, Juan Francisco (2002), Aproximación histórica a la noción de intervención humanitaria en el derecho internacional, Servicio de publicaciones de la Universidad de León, León. Falk, Richard (1999), „Regionalism and World Order after the Cold War”, În Björn Hettne, András Inotai și Osvaldo Sunkel (eds.), Globalism and the New Regionalism, Macmillan, Basingstoke, pp. 228-250. Fanon, Frantz (1963), The Wretchted of the Earth, Grove Press, New York. Farrell, Mary; Björn, Hettne
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
noción de intervención humanitaria en el derecho internacional, Servicio de publicaciones de la Universidad de León, León. Falk, Richard (1999), „Regionalism and World Order after the Cold War”, În Björn Hettne, András Inotai și Osvaldo Sunkel (eds.), Globalism and the New Regionalism, Macmillan, Basingstoke, pp. 228-250. Fanon, Frantz (1963), The Wretchted of the Earth, Grove Press, New York. Farrell, Mary; Björn, Hettne; Luk, van Langenhove (ed.), Global Politics of Regionalism: Theory and Practice, Pluto Press, Ann Arbor-Londra. Farson, Stuart (2005), „The Delicate Balance
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În Björn Hettne, András Inotai și Osvaldo Sunkel (eds.), Globalism and the New Regionalism, Macmillan, Basingstoke, pp. 228-250. Fanon, Frantz (1963), The Wretchted of the Earth, Grove Press, New York. Farrell, Mary; Björn, Hettne; Luk, van Langenhove (ed.), Global Politics of Regionalism: Theory and Practice, Pluto Press, Ann Arbor-Londra. Farson, Stuart (2005), „The Delicate Balance Revisited: Parliamentary Democracy, Intelligence, and the War against Terrorism in Canada”, În Hans Born, Loch Johnson și Ian Leigh (eds.), Who is Watching the Spies? Establishing Intelligence
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]