733 matches
-
provine din juxtapunerea unor elemente aparent disparate, ceea ce dă impresia unui tablou poantilist („Codru, verde lăicer,/ Cu lăute-n gușe, cuci,/ Soare, galben semincer,/ [...] Vultur, fulger pe Rarău,/ Frunză-n dungă și haiduci,/ Ziua, clopot peste hău,/ Cer bucovinean, ștergar”). Regionalismele (burdujel, malaiște, lăicer, calamăr), interjecțiile și exclamațiile naiv admirative („Măi și măi, crește aurul în clăi” sau „Ce muiere, măi, și luna”) sunt destul de rare, iar „tonul țărănesc silit” (G. Călinescu) are rostul de a întrerupe aglomerarea suavităților. Și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
153. Vieru Gheorghe, soldat 154. Vârlan Dumitru, soldat 155. Vârșag Costachi, soldat 156. Zară I. Gheorghe,soldat 157. Zară Vasile, soldat 158. Zară I. Vasile, soldat 159. Zâză Mihalache, soldat 160. Zâzâ Lazăr Victor,soldat DICȚIONAR de cuvinte vechi și regionalisme folosite în cadrul monografiei comunei Hudești, jud. Botoșani Acareturi - totalitatea construcțiilor secundare care țin de o clădire sau anexe gospodărești. Agă - ofițer inferior din vechea armată otomană înainte de secolul al-XIXlea; șef al agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a morții. Biserica neamului a fost prima școală unde preoțimea și dăscălimea au predat limba română. În limba română nu există dialecte, ci doar graiuri, vorbite în provinciile moștenite de la strămoșii noștri. Graiurile sunt aproape identice, fiind diferențiate de puținele regionalisme specifice. Apariția graiurilor se află în strânsă legătură cu limitele naturale impuse de lanțurile muntoase din peninsula noastră. Inițial, Carpații și Balcanii au separat graiurile romanității vorbite în sud estul Europei încă din vremea Antichității. În cuprinsul spațiilor create de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a lui Ion Creangă apare fabulosul feeric. Opera Povestea lui Harap-Alb respectă schema basmului fantastic popular, dar originalitatea ei se remarcă prin arta povestirii, nota comică, erudiția paremiologică și limbajul specific, de origine popular, cu aspect fonetic moldovenesc și numeroase regionalisme. Fantasticul este umanizat, întrucât cele cinci apariții bizare (Flămânzilă, Setilă, Gerilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă) se comportă, vorbesc și se ceartă ca niște țărani humuleșteni. Cu toate acestea primul scriitor care dovedește o impecabilă cunoaștere a convențiilor fantasticului european este Mihai Eminescu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Pledând pentru înlocuirea lor cu echivalentele existente în cronici sau în limba vorbită, el își pune în practică ideile dând o listă de cuvinte pe care le-a înlocuit în traducerile sale. De asemenea, are grijă să elimine arhaismele și regionalismele, tinzând spre un stil literar, cu fraze curate și armonioase. Traduceri: Tâlcuirea celor șapte sfințite taine ale bisericii, Iași, 1807; Chiriacodromion, Mănăstirea Neamț, 1811; Adoleshia Filoteos, adecă Indeletnicire iubitoare de Dumnezeu, I-IV, Iași, 1815-1819; Tipicon, Iași, 1816; Apologia, Mănăstirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]
-
judecător se pronunță cu privire la legalitatea unui anumit document). Desigur, nu orice unitate "semiîncadrată" a "discursului repetat" evocă în mod obligatoriu toate cele patru tipuri de "cadre" menționate mai sus. Unele sunt legate în mod particular de anumite "regiuni" (e cazul regionalismelor), altele trimit la anumite contexte culturale, istorice și/sau practice (ex.: a da ortul popii) sau la o anumită "situație" cu implicații sociomorale (proverbele); c) o clasă aparte de unități ale "discursului repetat" sunt "citatele (mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Părintele Victor Oțoiu Preot cu figură de ascet transfigurat, desprins dintr-o veche icoană bizantină, radia din toată ființa sa bunătate și dragoste căreia nu puteai să îi reziști; fără să vrei te apropiai de el vrăjit. Vorba hotărâtă, cu regionalisme ardelenești, te făcea să-ți dai seama că te afli în fața unui neînduplecat luptător pentru adevăr și dreptate. Sătenii îl respectau și-l iubeau, căci totdeauna dădea sfaturile cele mai bune și-i ajuta material, știindu-le păsurile și durerile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tăietură topică neobișnuită), în poemele lui D. Se întâlnesc aici, de asemenea, o profuziune de termeni științifici, de cuvinte, în general, cu o sonoritate aparte: fie neologisme „proaspete”, încă uimite de limba în care au intrat („cerulee”, „bolemniți”, „proceleusmatic”), fie regionalisme verzi, pline de sevă („răvac”, „a sgârma”, „băsnaș”). Numeroase mostre din poezia lui D. par curat barbiene: „Elipse descrescând urmez în zbor / Încet, spre centru, desfăcut în cete: / Stau zile grămădite-n coridor / De vizitiul dus ca să se-mbete. Așteaptă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Josepha Laroche (ed.), Mondialisation et Governance Mondiale, Paris, Presses Universitaires de France, 2003; Amitav Acharya, Multilateralism, Soverelignty and Normative Change in World Politics, Institute of Defence and Strategic Studies, Singapore. May 2005; Mina Mashayekhi and Taisuke Ito (ed.), Multilateralism and Regionalism. The New Interface, New York and Geneva, United Nations, 2005. 11 Nicolae Titulescu, Pledoarii pentru pace, București, Editura Enciclopedică, 1996, p. 697. 12 Un tablou panoramic al demersurilor, acțiunilor și inițiativelor României în cadrul Națiunilor Unite și al constelației de agenții și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
precis numele și adresa acestei edituri, nici pe cel care o conduce ca redactor-șef. Iată, deci, rugarea mea: să faci mata investigațiile necesare și să-mi comunici, căci nu mai vreau să dau lucrarea la București. Stăruie, parcă, un regionalism, regretabil, Încă. Ce zici? Se poate? După plecarea matale am primit o scrisoare de la tov. Ilioaia - vrednicul director-adjunct al liceului „N. Gane”, prin care-mi face cunoscut, că s-a fixat Sărbătorirea Centenarului la 13, 14 și 15 septembrie. E
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ignorau constrângerile, prejudecățile și conveniențele. Plasticitatea expunerii este aici sporită, contribuind la aceasta pitorescul, frumusețea „vederilor”, peisajul însuși, dar ceea ce câștigă definitiv este verva, umorul bonom, împrumutat parcă și el de la oamenii locurilor. Un rol major îl au, de asemenea, regionalismele bănățene, pe care autoarea nu doar le percepe cu maximă precizie, ci le adoptă până la identificarea cu vorbitorii acestui grai. Ultimele însemnări de călătorie, Prin Țara Oltului și Cetatea Cibinului, relevă un colorit mai sobru și, deși păstrează unele elemente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
de intelectual conservator), căruia i-a fost asistent, cât și sociologiei sau teoriei critice a Școlii de la Frankfurt, reprezentată prin Jürgen Habermas. Pot fi citate numeroase lucrări care acoperă diferite momente istorice ale intersectării dintre câmpurile literar și politic: asupra regionalismului și naționalismului În literatura, În Franța și În Europa, la originea constituirii unui «contra-câmp» al scriitorilor de provincie sau din tinerele state (est-)europene (Thiesse, 1991, 1999), precum și cele asupra literaturii și scriitorilor sub regimuri autoritare și hegemonii ideologice, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ori formatul, numărul de pagini și periodicitatea (după 1940 se editează uneori săptămânal, cu apariție neprecizată). Este interzisă de Guvernul N. Iorga în 1931, între 20 septembrie și 22 decembrie, sub acuzația „organ răzvrătit împotriva unității statului”, întrucât militase pentru regionalism și combătuse „politicianismul balcanic de la București”, suspendată în 1939, de la 2 februarie la 12 martie, întrucât a imprimat articole cenzurate, și întreruptă între 11 decembrie 1940 și 20 aprilie 1941. În numărul inaugural Sever Bocu precizează în articolul În loc de program
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
din urmă, era o amenințare pentru suveranitatea statului român prin faptul că alimenta tendințele separatiste, necesita cheltuieli prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
amenințare pentru suveranitatea statului român prin faptul că alimenta tendințele separatiste, necesita cheltuieli prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție nu prevedea o astfel
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
a grupat proiectele de legi care au susținut descentralizarea administrativă pe baze regionale în trei categorii: 1. cele care propuneau o descentralizare moderată, precum cel al Th. Rosetti (1888) și un altul la 1909; 2. cele care pledau pentru un regionalism cu tendințe federaliste, precum cel al lui C.L. Negruzzi, la 1919, și Proiectul de Constituție al lui Romul Boilă, la 1931; 3. cele care veneau cu un regionalism administrativ mixt ce combina descentralizarea cu deconcentrarea la nivelul regiunii: proiectul lui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
1888) și un altul la 1909; 2. cele care pledau pentru un regionalism cu tendințe federaliste, precum cel al lui C.L. Negruzzi, la 1919, și Proiectul de Constituție al lui Romul Boilă, la 1931; 3. cele care veneau cu un regionalism administrativ mixt ce combina descentralizarea cu deconcentrarea la nivelul regiunii: proiectul lui Carp (1912), al Cercului de studii al PNL (1918), al lui C-tin Argetoianu (1921 și 1931) și al lui I. V. Gruia (1926). Dar cele care și-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
de Nice", în Journal officiel des Communautés européennes, C/80/ 10.03.2001. Ackerman, Bruce, The Future of Liberal Revolution, Yale University Press, New Haven, 1992. Adamescu, I. C., Organizarea comunei rurale, Turnu Măgurele, 1944. Adunarea Regiunilor Europene (AER), Declaration on Regionalism in Europe, online la http://www.aer.eu. AGERPRES, Proiecte și discuții privind regionalizarea în perioada 2010-2013, publicat 02 martie 2013, online la http://www.agerpres.ro. Aldecoa Luzárraga, Francisco; Llorente, Mercedes Guinea, Europa viitorului. Tratatul de la Lisabona, traducere de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
astfel să controleze România și Ungaria, precum și relațiile dintre ele. 32 Apud A. Iorgovan, Odiseea elaborării Constituției, Editura Uniunii Vatra Românească, Târgu Mureș, 1998, pp. 39-42, apud C.-L. Popescu, op. cit., p. 147. 1 Adunarea Regiunilor Europene (AER), Declaration on Regionalism in Europe, p. 4, online la: http://www.aer.eu/fileadmin/user upload/PressComm/Publications/DeclarationRegionalism/ DR GB.pdf, accesat aprilie 2013. 2 AER, Declaration on...., p. 4. 3 Sorin Damean & Ionuț Șerban, Reformele administrativ-teritoriale ale României-joncțiuni istorice și cauze, online la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
reglementare a diferendelor internaționale (coordonator), București, 1984. Dreptul internațional public (coautor), București 1993. Dreptul tratatelor (coautor), București, 1994. România și politica de alianțe. Istorie și actualitate (coautor), București, I.R.S.I., 1995. Interesul național și politica de securitate (coautor), București, I.R.S.I., 1995. Regionalism. Concepts and Approaches at the Turn of the Century (coautor), București, I.R.S.I. N.U.P.I., 1995. Manualul N.A.T.O.: parteneriat și cooperare (coeditor), București, Nemira, 1997. Continuitate și discontinuitate în politica externă românească: concepte, forme și metode moderne de acțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
conectări la resursele de status și comunitare și la stări de frustrare/satisfacție. Regăsim aceleași particularități și pentru ideologiile modurilor de acțiune publică (autoritarism, rebeliune, democrație și comunitarism) și pentru cele de relaționare cu locul, cu spațiul de viață (localism, regionalism etc.). „Segregaționiștii” în materie de probleme etnice seamănă foarte mult cu „rebelii” în materie de acțiuni publice. Am identificat prezența celor orientați participativ sau comunitarist în special în gospodăriile cu inconsistențe pozitive (rangul veniturilor este superior rangului de educație) din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de multipolaritate și care ar trebui condus de o serie de instituții. Este și motivul pentru care organizațiile regionale sunt, în mod evident, cele chemate săși asume responsabilități mai importante.” Astfel am putea asista în viitor la evoluția spre un regionalism mediteraneean, favorizat și încurajat de către Europa sau un regionalism în Orientul Mijlociu, finanțat de către S.U.A. După sfârșirea războiului rece s-a creat un curent pacifist, a cărui influență se pare că nu a fost chiar atât de puternică pe cât s-a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
serie de instituții. Este și motivul pentru care organizațiile regionale sunt, în mod evident, cele chemate săși asume responsabilități mai importante.” Astfel am putea asista în viitor la evoluția spre un regionalism mediteraneean, favorizat și încurajat de către Europa sau un regionalism în Orientul Mijlociu, finanțat de către S.U.A. După sfârșirea războiului rece s-a creat un curent pacifist, a cărui influență se pare că nu a fost chiar atât de puternică pe cât s-a crezut inițial. Este posibil să fie adevărată percepția președintelui
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
tendință care se manifesta împotriva întoarcerii la economia regională și a schimburilor comerciale cu vecinii, în ciuda utilității incontestabile a acesteia: costurile reduse ale tranzacțiilor și transportului. În fața dificultăților comerțului cu țările dezvoltate, în Europa de Est se formează o viziune corectă asupra regionalismului: exploatarea voluntară a oportunităților comerțului local și nu o obligație impusă de către un sistem artificial, cum era C.A.E.R.-ul (deși există unii nostalgici care-l apreciază și ar dori să-l impună). La sfârșitul anului 1994, după mai
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
69-70. 23. Iuliu Moldovan, „Raport către Ministerul Justiției/Siguranța Internă, 22 iunie 1922”, Iuliu Moldovan, fond personal, dos.1, Arhivele Naționale, Filiala Cluj, 3. 24. Moldovan, fond personal, dos. 1, documente 1-4. 25. Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania: Regionalism, Nation Building and Ethnic Struggle, 1918-1930, Cornell University Press, Ithaca, 1995. Vezi În special capitolul 1. 26. „Programul Partidului Național-Țărănesc”, Aurora 6, nr. 1481, 13 octombrie 1926, p. 4. 27. „Numirea membrilor directoratului Frontului Renașterii Naționale”, Lumea Românească 3, nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]