KorAP: Find »[drukola/base=reglator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...26 >

628 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

că JUN ar putea funcționa ca analog al lui GCN4, în calitate de activator al transcrierii în celulele mamiferelor. În anul 1987 a fost identificat factorul de transcriere din celulele umane, desemnat AP-1 și care interacționează cu secvențe ADN de la nivelul regiunilor reglatoare ale diferitelor gene. Situsul consens de legare la ADN pentru AP-1, în regiunile reglatoare ale genelor sale țintă, este palindromul TGA (C/G) TCA, întâlnit și în situsul de legare la ADN din GCN4, de la drojdie -ATGA (C/G TCAT

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în celulele mamiferelor. În anul 1987 a fost identificat factorul de transcriere din celulele umane, desemnat AP-1 și care interacționează cu secvențe ADN de la nivelul regiunilor reglatoare ale diferitelor gene. Situsul consens de legare la ADN pentru AP-1, în regiunile reglatoare ale genelor sale țintă, este palindromul TGA (C/G) TCA, întâlnit și în situsul de legare la ADN din GCN4, de la drojdie -ATGA (C/G TCAT). Proteina JUN este înrudită cu AP-1. Protooncogena c-jun codifică pentru componenta majoră a factorului

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cu AP-1. Protooncogena c-jun codifică pentru componenta majoră a factorului de transcriere AP-1. Protooncogena fos codifică sinteza proteinei FOS care modulează transcrierea altor gene, ca răspuns la stimularea printr-un factor de creștere. Proteina FOS se leagă specific la secvențele reglatoare ale genei transcrise activ, în cursul diferențierii adipocitelor. Secvența de recunoaștere de către FOS din acest element reglator este TGACTCA și reprezintă aceeași secvență care e recunoscută de AP-1. JUN este prezent ca un component al unui complex cu FOS, în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
să fie transcrise la nivele foarte înalte, ceea ce determină perturbarea, prin amplificarea transcrierii. Modificarea ritmului normal de transcriere a acestor gene, conduce celula pe calea ireversibilă a transformării maligne, prin creșterea ratei proliferative, protooncogena fiind convertită dintr-o genă normală reglatoare a proliferării celulare într-o oncogenă celulară. Conversia a fost dovedită experimental prin transfecția celulelor normale cu ADN manipulat genetic cu oncogene celulare modificate sau cu virusuri oncogene ADN. Integrarea genomului, total sau parțial, al unui virus tumoral ADN în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
celulei gazdă este un eveniment mutagenic care inițiază neoplazia. Inserția ADN proviral în gena celulară determină inactivarea acesteia, dacă este funcțională, sau dimpotrivă, activarea, dacă ea se află în stare de represie completă (inactivă). Inserția provirală poate să întrerupă secvențele reglatoare normale și să pună gena gazdă țintă sub controlul promotorului viral. Astfel, în ambele situații, virusul induce neoplazia în mod indirect, ca urmare a mutațiilor în genele celulei gazdă și nu ca expresie în sine a genelor virale. Bill Hayward

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Mendel asupra existenței factorilor ereditari și a transmiterii indirecte prin aceștia a caracterelor ereditare, ceea ce a reprezentat punerea pietrei de temelie pentru Genetică - știința eredității și a variabilității! Fiind în esență gene structurale, deoarece codifică sinteza unor proteine, dar și reglatoare, prin natura structural-funcțională a produșilor acestora, GST codifică pentru proteine al căror rol este reglarea funcționării protooncogenelor la parametrii normali și blocarea convertirii acestora în oncogene active. Creșterea tumorală are loc numai atunci când prin mutație sunt inactivate sau sunt pierdute

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
este controlată de cicline, codificate de genele care controlează desfășurarea ciclului celular. Kinazele dependente de cicline (CDK) sunt enzime cu rolul de a fosforila proteinele. Funcția lor este esențială pentru asigurarea trecerii celulei de la stadiul G1 la stadiul S. Proteinele reglatoare din grupul ciclinelor stimulează activitatea CDK, prin complexare moleculară cicline - kinaze. Ciclinele sunt proteine reglatoare cheie care activează enzimele implicate în tranziția G1-S. Există totodată inhibitori ai proteinkinazelor dependente de cicline (CKI) care au rol de a inhiba enzimele care

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cicline (CDK) sunt enzime cu rolul de a fosforila proteinele. Funcția lor este esențială pentru asigurarea trecerii celulei de la stadiul G1 la stadiul S. Proteinele reglatoare din grupul ciclinelor stimulează activitatea CDK, prin complexare moleculară cicline - kinaze. Ciclinele sunt proteine reglatoare cheie care activează enzimele implicate în tranziția G1-S. Există totodată inhibitori ai proteinkinazelor dependente de cicline (CKI) care au rol de a inhiba enzimele care modulează tranziția G1→S. În stadiul G1 al ciclului celular există un punct esențial în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
spre un fenotip netumorigenic. Simpla expresie doar a oncogenei activate este insuficientă pentru a conferi celulei potențialul tumorigenic. Este clar că GENELE SUPRESOARE DE TUMORI NU AFECTEAZĂ EXPRESIA ONCOGENELOR CONVENȚIONALE EXPRIMATE DOMINANT. Dacă activitatea lor este de natură transactivatoare și reglatoare, este posibil ca oncogenele să fie reglate în trans, dar să fie exprimate numai dacă gena reglatoare, transactivatoare este inactivată sau regiunea țintă a oncogenei supusă reglării este lezată. Izolarea primei gene supresoare de tumori prin a cărei mutație este

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
tumorigenic. Este clar că GENELE SUPRESOARE DE TUMORI NU AFECTEAZĂ EXPRESIA ONCOGENELOR CONVENȚIONALE EXPRIMATE DOMINANT. Dacă activitatea lor este de natură transactivatoare și reglatoare, este posibil ca oncogenele să fie reglate în trans, dar să fie exprimate numai dacă gena reglatoare, transactivatoare este inactivată sau regiunea țintă a oncogenei supusă reglării este lezată. Izolarea primei gene supresoare de tumori prin a cărei mutație este condiționat retinoblastomul, gena desemnată rb-1, a pavat drumul pentru identificarea și clonarea moleculară a altor gene supresoare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în faza G1 și faza S ea apare și în citoplasmă. Proteina P53 este esențială pentru celula eucariotă, deoarece asigură controlul ciclului celular și integritatea genomului. Ea se leagă la anumite secvențe ale ADN celular și reglează expresia diferitelor gene reglatoare ale creșterii celulare, interacționând cu alte proteine ca răspuns la inducerea de leziuni în ADN, activând mecanismul apoptozei, atunci când mecanismele reparării leziunilor din ADN nu sunt eficiente. Funcția specifică a proteinei P53 este controlul intrării celulei în faza S a

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în urma segregării cromozomale care a condus la o schimbare a dozei de gene, datorită modificării echilibrului cromozomilor specifici. Astfel, din celule maligne pot deriva celule nemaligne, prin segregare genetică. Inducția unei secvențe normale a diferențierii celulare de către o proteină mieloidă reglatoare poate converti celulele maligne mieloide leucemice de maniera ca acestea să se diferențieze în celule mature care nu se mai divid, restabilind echilibrul dintre genele care controlează inducția diferențierii și genele care supresează diferențierea, fără însă ca supresia malignizării să

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
genic normal al acesteia, gena fiind exprimată constitutiv. Translocațiile apar la nivelul secvențelor flancatoare 3’ sau 5’, mai curând decât în interiorul secvenței genice, fie datorită lincării genei c-myc la secvențele enhancer a genelor pentru imunoglobulină, fie datorită deleției secvențelor normale reglatoare transcripțional c-myc, fie datorită alterărilor în stabilitatea ARNm purtător al mesajului genetic pentru c-myc. În toate aceste cazuri, se instalează expresia constitutivă, anormală, a genei c-myc, deși ea rămâne neschimbată ca succesiune de nucleotide față de alela sa normală, neimplicată în

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
translocației t(11;17)(q23; q21) produce o proteină de fuziune PML-RARA, în care o parte a RARA fuzionează cu partea N-terminală a PLZF. Multe gene implicate în translocații evidențiate în leucemiile acute acționează prin produșii lor, ca factori reglatori ai transcrierii unor gene țintă (Rabbitts, 1991). Aceleași tipuri de gene sunt implicate în unele limfoame și sarcoame (Heim și Mitelman, 1995; Sato și Rowley, 1998). Sunt multe alte gene implicate în translocații, cu funcții foarte diferite: factori de creștere

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cele 40 în care se implică mll (Roulston și colab., 1998). În translocațiile în care aml 1 reprezintă componenta amino a fuziunii, leucemiile sunt toate de tip AML sau CML, în criza blastică. Gena aml 1 este o genă critică, reglatoare a expresiei unui număr mare de gene importante în dezvoltarea și diferențierea celulei hematopoietice: genele pentru mieloperoxidază, elastază, interleukină-3, factorul stimulator al coloniei macrofag-granulocit, receptorul factorului 1 stimulator al coloniei și receptorii celulei T, printre altele. Regiunile promotoare ale acestor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de recombinare. Acum este bine dovedită implicarea în tumorigeneză a dereglării mecanismelor de control al ciclului celular: cele mai multe celule maligne sunt lipsite de punctul de control RbG1, prin mutația unuia dintre elementele din axa ciclina D-CdK4-p16-Rb. Perturbarea unor rețele moleculare reglatoare ar putea fi cauza fundamentală a transformării maligne. Datele citogenetice furnizează informații de importanță majoră, cu semnificații fundamentale pentru înțelegerea biologiei celulei maligne, precum și cu valoare de diagnostic și prognostic (Ștefănescu și Călin, 1996). Utilizarea lor trebuie să fie însă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
se caracterizează printr-un număr mare de repetiții Alu. Recombinarea mediată de Alu pare să reprezinte baza producerii delețiilor de mari dimensiuni. În afara acestor mutații au mai fost identificate și mutații criptice, care determină modificarea regiunilor promotor, ale altor secvențe reglatoare sau ale situsurilor implicate în splicing. Analiza haplotipurilor bazate pe markerii polimorfici din regiunea genelor brca a demonstrat că mutațiile comune în anumite populații își au originea într-un singur fondator. Spre exemplu, la Evreii Ashkenazi, mutațiile 185 del AG

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
replicare, transcriere, recombinare și reparare. Aceste proteine se leagă la ADN și la cromatină și acționează ca elemente arhitecturale, inducând modificări pe distanțe scurte sau lungi în structura situsurilor la care ele se leagă. Proteinele HMG influențează activitatea diferitelor molecule reglatoare cum ar fi: receptori hormonali, proteina p53, proteinele RAG implicate în recombinarea V(D)J, proteinele homeotice HOXD9 și a câtorva factori de transcriere. Domeniile funcționale ale proteinelor HMG sunt foarte răspândite, ele fiind componente și ale diferitelor proteine reglatoare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
reglatoare cum ar fi: receptori hormonali, proteina p53, proteinele RAG implicate în recombinarea V(D)J, proteinele homeotice HOXD9 și a câtorva factori de transcriere. Domeniile funcționale ale proteinelor HMG sunt foarte răspândite, ele fiind componente și ale diferitelor proteine reglatoare cu domenii de legare la ADN. Familia de gene HMG-I cuprinde proteinele HMG-I, -Y și -C. HMG-I și -Y sunt produșii aceleiași gene, rezultați prin splicing alternativ. Cantitățile crescute ale acestor două proteine au fost corelate cu

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
carcinoamele de tiroidă. Secvențele codificatoare ale oncogenelor activate mas, hst și fgf-5 sunt aceleași ca ale protooncogenelor. Activarea acestor protooncogene pare a avea loc nu ca rezultat al mutațiilor genice, ci prin creșterea expresiei genice datorită recombinării protooncogenelor cu secvențe reglatoare anormale. Activarea altor protooncogene se realizează prin deleția secvențelor codificatoare 5’ ale lor, ceea ce conduce la geneza de protooncogene trunchiate, care devin astfel oncogene celulare active, exprimate ca proteine fuzionate, recombinante. Delețiile amino-terminale par să îndepărteze un domeniu reglator din

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în grupul mamiferelor și se exprimă în toate tipurile de țesuturi fiind supuse la numeroase modificări posttranslaționale: fosforilări, ubicvitinări, sumoilări etc. Proteina are localizare nucleară. O mare parte dintre genele familiei Bcl-2 (Bax, Noxa, Puma, Bid) sunt ținte pentru activitatea reglatoare a P53. Bax a fost primul membru al familiei care s-a dovedit că este reglat de P53, deși elementele de răspuns la P53 au fost relativ recent identificate în structura Bax (Thornborrow și colab., 2002). Puma este în mod

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de PIDDosom. DISC - complexul de semnalizare a inducerii morții, are o structură terțiară și este alcătuit din: domeniul morții asociat lui FAS (FADD sau MORT1), care interacționează cu FAS și caspaza-8 (FLICE/MACH). DISC mai conține cofactori adiționali și proteine reglatoare precum FLIP. 30.2.5.1. Caspaza-1 (ICE) Caspazele -1, -8 și -10 activează caspaza-3. Primul omolog (ICE) al lui ced-3 de la nematod, identificat la mamifere, a fost enzima transformantă a interleukinei 1β (IL-1β) (Xue și colab., 1996). Gena ced-3

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
al unui domeniu de interacție homofilică numit CARD (caspaze recruitment domain), care există în unele caspaze cu prodomenii mari (2, 8, 9, 10). FADD conține un DED care interacționează cu cel prezent pe caspazele-8 și, respectiv, -10 și pe molecula reglatoare C-FLIP (poate induce sau inhiba activarea caspazei). Există numai șapte proteine care conțin domenii DED (FADD/MORT-1, CASP-8, CASP-10, C-FLIPL, DEDD/DEFT, DEDD2/FLAME-3 și PEA-15/PED). Toate aceste proteine funcționează în etape esențiale ale căii de semnalizare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
măsură de proteinele - IAP. Aceste proteine au capacitatea de a bloca activitatea caspazelor, elemente comune ale căii apoptotice extrinseci (exemplu receptorii death) și intrinseci (mecanismul apoptotic mitocondrial), în felul acesta inhibând apoptoza (Hengartner, 2000). Funcția proteinelor IAP este inhibată de către reglatorii acestora (de exemplu Smac/DIABLO) (Shi, 2002). Cel mai comun mecanism prin care proteinele IAP inhibă funcția caspazelor, atât in vivo cât și in vitro, presupune legarea domeniilor BIR de situsurile active ale caspazelor. Această legare determină degradarea caspazelor active

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
utilizarea modelelor animale în studiul genelor amprentate a devenit posibilă analiza mecanismelor care stau la baza acestui proces. În viitor, cercetările se vor axa pe studiul secvențelor țintă ale metilării aberante în cancer care afectează imprinting-ul în tumorigeneză, determinarea mecanismelor reglatorii afectate în cancere, identificarea de factori reglatori ai metilării și demetilării ADN cu potențial terapeutic. Capitolul 32 VACCINAREA GENETICĂ ȘI TERAPIA GENICĂ ÎN TRATAMENTUL CANCERULUI ȘI AL ALTOR BOLI CU ETIOLOGIE VIRALĂ 32.1. VACCINURILE PE BAZĂ DE ADN RECOMBINANT

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]