2,315 matches
-
capitalul fizic nu mai lasă loc dubiilor în privința convingerii asupra interdependenței și a relației de cauzalitate între cele două variabile: capital uman - creștere economică. Începând de la jumătatea anilor 90, au fost realizate numeroase cercetări empirice, aproape toate fiind analize de regresie la nivel macroeconomic, destinate să explice structura determinanților creșterii economice a unei țări și diferențele între performanțele economice ale țărilor („cross-country analisis”). Rezultatele acestor analize au fost preluate deja în „bakground-ul” curentului economic dominant. Cu alte cuvinte, a vorbi despre
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
individualismul critic revenind în miezul cetății audiovizuale, în rolul "veneticului" mai mult sau mai puțin tolerat sau integrat. Nu există concordanță între locurile de evoluție intelectuală și stadiile de dezvoltare mediologică. Progresul tehnic are drept revers permanenta posibilitate a unei regresii culturale. Cu asta, în treacăt fie spus și cu umilință, mediologia ar fi căpătat toate titlurile, dacă nu și mai multe, datorită cărora ecologia a fost recunoscută ca fiind de utilitate publică. În curînd va sosi vremea să cerem un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de sistem gaură neagră- centru galactic. Desigur, apariția acestui sistem este o manifestare a fluctuațiilor. * * * La o analiză mai atentă, remarcăm că până acolo unde putem pătrunde, în trecut, cu gândul, Universul este ciclic. În consecință, el urmează dezvoltarea și regresia până la zero (Big Crunch), după care începe un nou ciclu, cu un Big Bang. Dacă ar fi să extrapolăm la Universul material ciclurile diverselor vieți (v. §II.4.3) și în particular regnul mineral (v. §II.4.3.1), am
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
respectiv dacă subiectul este deficitar energetic acesta câștigă, cu atât mai mult, energie din exterior. Evident, efectul meditației este cu atât mai puternic cu cât poziția inițială a subiectului este mai departe de neutru. Interesantă este poziția intersecției dreptei de regresie cu abscisa, adică efectul nul al procedurii, acela care separă regula câștigului energetic de către un subiect aflat în deficit energetic de cea a pierderii energetice de către subiectul excedentar. Acest punct nu se află, cum ar fi firesc, la crHc = 1
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de trai; * deprivare relativă Resurse * consum mediatic ridicat; are încredere în oameni; * nivel ridicat de educație tânăr Localizare locuiește în regiunile sudice (Dobrogea, Muntenia, Oltenia). locuiește în Banat Sursa datelor: Sandu, 2003. Notă: Tabelul prezintă sintetic rezultatele unui model de regresie multiplă în care variabila dependentă este satisfacția față de democrația din România (scală de cinci trepte) iar predictorii sunt variabilele menționate în tabel. Interesantă pentru conturarea imaginii pe care românii o au despre democrație este și o cercetare realizată cu instrumentele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ar fi cele din cadrul comunității. Aceste rezultate ce indică un asociaționism scăzut al populației din rural, sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în alte țări din blocul ex-comunist Paxton (2007) demonstrează cum Europa de Est, ca predictor agregat într-un model de regresie, are efect asupra nivelului de încredere generalizată și de asociaționism. Așadar țările ex-comuniste urmează un model al asociaționismului similar între ele, dar diferit de cel al altor țări (vezi o demonstrare a acestui fapt și în Voicu, 2005b). Putem avea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stat, de credite) și de asemenea o problemă cauzată de necorelarea resurselor (un procent foarte mic de gospodării posedă toate resursele necesare practicării unei agriculturi de profit, adică un capital social, uman și material în același timp). O analiză de regresie logistică realizată de Bogdan Voicu (2005), care pune în evidență caracteristicile practicării agriculturii de subzistență în România, arată că cei ce practică acest tip de agricultură locuiesc în rural sau în orașele mici (sub 30000 de locuitori), mai degrabă în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru k>2 eșantioane dependente / 293 7.8.4.1. Testul Friedman / 293 7.8.4.2. Testul W a lui Kendall / 294 7.8.4.3. Testul Q a lui Cochran / 294 Capitolul 8. ANALIZA MULTIVARIATĂ / 297 8.1. Regresia lineară / 297 8.1.1. Regresia și corelația / 297 8.1.2. Valori așteptate (prezise) și observate ale lui Y / 306 8.1.3. Coeficienții de regresie / 306 8.1.4. Intervalul de încredere pentru coeficientul de regresie / 307 8
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
7.8.4.1. Testul Friedman / 293 7.8.4.2. Testul W a lui Kendall / 294 7.8.4.3. Testul Q a lui Cochran / 294 Capitolul 8. ANALIZA MULTIVARIATĂ / 297 8.1. Regresia lineară / 297 8.1.1. Regresia și corelația / 297 8.1.2. Valori așteptate (prezise) și observate ale lui Y / 306 8.1.3. Coeficienții de regresie / 306 8.1.4. Intervalul de încredere pentru coeficientul de regresie / 307 8.1.5.Coeficientul de determinație / 308
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Testul Q a lui Cochran / 294 Capitolul 8. ANALIZA MULTIVARIATĂ / 297 8.1. Regresia lineară / 297 8.1.1. Regresia și corelația / 297 8.1.2. Valori așteptate (prezise) și observate ale lui Y / 306 8.1.3. Coeficienții de regresie / 306 8.1.4. Intervalul de încredere pentru coeficientul de regresie / 307 8.1.5.Coeficientul de determinație / 308 8.1.6.Coeficientul de corelație / 309 8.1.7.Condiții de aplicare a regresiei / 310 8.1.8. Etape în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
8.1. Regresia lineară / 297 8.1.1. Regresia și corelația / 297 8.1.2. Valori așteptate (prezise) și observate ale lui Y / 306 8.1.3. Coeficienții de regresie / 306 8.1.4. Intervalul de încredere pentru coeficientul de regresie / 307 8.1.5.Coeficientul de determinație / 308 8.1.6.Coeficientul de corelație / 309 8.1.7.Condiții de aplicare a regresiei / 310 8.1.8. Etape în construcția unui model de regresie / 313 8.2. Regresia logistică / 321
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
306 8.1.3. Coeficienții de regresie / 306 8.1.4. Intervalul de încredere pentru coeficientul de regresie / 307 8.1.5.Coeficientul de determinație / 308 8.1.6.Coeficientul de corelație / 309 8.1.7.Condiții de aplicare a regresiei / 310 8.1.8. Etape în construcția unui model de regresie / 313 8.2. Regresia logistică / 321 8.2.1. Interpretarea coeficienților regresiei logistice / 322 8.2.2. Indicatori ai modelului de regresie logistică / 323 8.2.3. Exemplu comentat
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Intervalul de încredere pentru coeficientul de regresie / 307 8.1.5.Coeficientul de determinație / 308 8.1.6.Coeficientul de corelație / 309 8.1.7.Condiții de aplicare a regresiei / 310 8.1.8. Etape în construcția unui model de regresie / 313 8.2. Regresia logistică / 321 8.2.1. Interpretarea coeficienților regresiei logistice / 322 8.2.2. Indicatori ai modelului de regresie logistică / 323 8.2.3. Exemplu comentat de fișier de rezultate SPSS (Barometrul de opinie publică, iunie 1998
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
coeficientul de regresie / 307 8.1.5.Coeficientul de determinație / 308 8.1.6.Coeficientul de corelație / 309 8.1.7.Condiții de aplicare a regresiei / 310 8.1.8. Etape în construcția unui model de regresie / 313 8.2. Regresia logistică / 321 8.2.1. Interpretarea coeficienților regresiei logistice / 322 8.2.2. Indicatori ai modelului de regresie logistică / 323 8.2.3. Exemplu comentat de fișier de rezultate SPSS (Barometrul de opinie publică, iunie 1998) / 325 8.3. Analiza
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de determinație / 308 8.1.6.Coeficientul de corelație / 309 8.1.7.Condiții de aplicare a regresiei / 310 8.1.8. Etape în construcția unui model de regresie / 313 8.2. Regresia logistică / 321 8.2.1. Interpretarea coeficienților regresiei logistice / 322 8.2.2. Indicatori ai modelului de regresie logistică / 323 8.2.3. Exemplu comentat de fișier de rezultate SPSS (Barometrul de opinie publică, iunie 1998) / 325 8.3. Analiza logliniară / 328 8.3.1. Șansa / 329 8
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
8.1.7.Condiții de aplicare a regresiei / 310 8.1.8. Etape în construcția unui model de regresie / 313 8.2. Regresia logistică / 321 8.2.1. Interpretarea coeficienților regresiei logistice / 322 8.2.2. Indicatori ai modelului de regresie logistică / 323 8.2.3. Exemplu comentat de fișier de rezultate SPSS (Barometrul de opinie publică, iunie 1998) / 325 8.3. Analiza logliniară / 328 8.3.1. Șansa / 329 8.3.2. Raportul de șanse / 329 8.3.3. Șansa
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
chemată să ajute la conducerea treburilor publice ale statului. Fără a intra în amănunte trebuie să reținem că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea apar problemele corelației și asocierii multivariate care implică dezvoltarea modelelor de corelație și regresie ca și problema a cercetărilor selective. După 1960 s-au dezvoltat programe și pentru analiza variabilelor de tip calitativ. Utilizarea programelor de calculator a permis aplicare unor metode pe variabile calitative, precum: analiza de corespondență, analiza loglineară, analiza discriminativă multiplă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
succesive. * Instrumentarea se referă la deteriorarea instrumentelor sau metodelor de cercetare pe parcursul unui studiu. Echipamentul se poate strica, observatorii pot deveni mai puțin atenți in înregistrarea observațiilor, iar operatorii de interviu care memorează întrebările puse frecvent pot greși ordinea acestora. * Regresia statistică subiecții care au realizat scoruri foarte mari sau foarte scăzute la un test tind să se alăture celorlalți membrii ai eșantionului în timpul următoarelor ședințe de testare. De multe ori subiecții ale căror scoruri la pretestare au fost departe de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
procedura ANALYZE/ CORRELATE. Cât de bine putem să prezicem un scor față de scorul altor respondenți? Poate dorim să investigăm dacă răspunsul la testul 1 și scorul la testul 2 prezic scorul la testul 3. Și aceasta este o problemă de regresie multiplă care este rezolvată cu folosirea procedurii Regression: ANALYZE/REGRESSION. Cum analizăm separat subgrupe de respondenți? Vom dori frecvent să analizăm datele doar pentru câțiva respondenți: probabil să comparăm scorul de la testul 1 și testul 2 pentru oamenii de 40
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unui parametru pentru două sau mai multe eșantioane (testul t, discutat în ceea ce urmează, compară valorile medii ale parametrului măsurate pentru 2 sau mai multe sub-eșantioane) compararea valorii unui parametru cu o valoare constantă (spre exemplu, în cazul coeficientului de regresie se compară valoarea acestuia în populație cu valoarea zero). Orice test statistic presupune: * ipoteza de cercetare denumită ipoteză de nul (H0) care specifică valoarea anumitor parametrii; * o ipoteză alternativă construită prin opoziție cu ipoteza de nul (H1) (specificând deci că
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
gruparea cazurilor/indivizilor în diferite clase sau grupe; reprezentarea relațiilor dintre obiectele analizate și atributele lor pe o hartă perceptuală. Din clasa tehnicilor de dependență fac parte metode precum: analiza path/modele de ecuații structurale, analiză de corelație canonică, MANOVA, regresie logistică, lineară și non-lineară, regresie cu date categoriale, analiză conjoint, analiză discriminativă multiplă și analiză loglineară. În categaria tehnicilor de independență se încadrează metode precum: analiza factorială, analiza cluster, scalare multidimensională și analiza de corespondență. 8.1. Regresia lineară 8
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
clase sau grupe; reprezentarea relațiilor dintre obiectele analizate și atributele lor pe o hartă perceptuală. Din clasa tehnicilor de dependență fac parte metode precum: analiza path/modele de ecuații structurale, analiză de corelație canonică, MANOVA, regresie logistică, lineară și non-lineară, regresie cu date categoriale, analiză conjoint, analiză discriminativă multiplă și analiză loglineară. În categaria tehnicilor de independență se încadrează metode precum: analiza factorială, analiza cluster, scalare multidimensională și analiza de corespondență. 8.1. Regresia lineară 8.1.1. Regresia și corelația
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
canonică, MANOVA, regresie logistică, lineară și non-lineară, regresie cu date categoriale, analiză conjoint, analiză discriminativă multiplă și analiză loglineară. În categaria tehnicilor de independență se încadrează metode precum: analiza factorială, analiza cluster, scalare multidimensională și analiza de corespondență. 8.1. Regresia lineară 8.1.1. Regresia și corelația În cazul variabilelor cantitative, înainte de a vorbi de regresie este necesar să trecem în revistă corelația. Corelația exprimă nivelul de la care variația unei variabile conduce la variația unei alte variabile. De exemplu, există
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și non-lineară, regresie cu date categoriale, analiză conjoint, analiză discriminativă multiplă și analiză loglineară. În categaria tehnicilor de independență se încadrează metode precum: analiza factorială, analiza cluster, scalare multidimensională și analiza de corespondență. 8.1. Regresia lineară 8.1.1. Regresia și corelația În cazul variabilelor cantitative, înainte de a vorbi de regresie este necesar să trecem în revistă corelația. Corelația exprimă nivelul de la care variația unei variabile conduce la variația unei alte variabile. De exemplu, există o corelație puternică între mărimea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și analiză loglineară. În categaria tehnicilor de independență se încadrează metode precum: analiza factorială, analiza cluster, scalare multidimensională și analiza de corespondență. 8.1. Regresia lineară 8.1.1. Regresia și corelația În cazul variabilelor cantitative, înainte de a vorbi de regresie este necesar să trecem în revistă corelația. Corelația exprimă nivelul de la care variația unei variabile conduce la variația unei alte variabile. De exemplu, există o corelație puternică între mărimea purtată la pantof și greutate, dar între mărimea salariului și satisfacția
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]