684 matches
-
răspund cu: „Bine tăticu!”. Povestea apelativului Tăticu’ am mai disecat-o într-o carte a sa și faimosul dramaturg francez de origine română, George Astaloș (Pe muche de șuriu, Editura Tritonic, București, 2002, pag. 228). Dar tăticul tăticilor rămâne totuși regretatul Florin Ciorcilă, dispărut dintre noi de tânăr, tătic și rege neîncoronat al saltelelor de lupte greco-romane și a barului de zi „La Chinezu”, local situat pe bulevardul Magheru, în gangul de lângă magazinul Unic,vis á vis de cofetăria Scala. Barul
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
de cultură din țară: la Hunedoara, Focșani, București, Galați, Cluj, Brăila, Oradea, Suceava, Iași, Râmnicu-Vâlcea, Târgoviște, ș.a.m.d. Am fost inserat în toate marile antologii ale prezentului, editate de Asociația Română pentru Patrimoniu, prezidată, până în octombrie anul trecut, de regretatul dr. Artur Silvestri, în diferite cărți: Modele pentru urmași, Mărturii tulburătoare, etc. - Pentru că tot am ajuns la publicații, vă rugăm să ne vorbiți despre revista “Agero”, prima prezență românească pe Internet, din Germania. Când și cum a apărut, care a
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
zeci de redacții și personalități culturale ori politice ale momentului. Cele mai dragi mie au fost și sunt pe mai departe cele cu reputatul regizor si prieten, dl. Corneliu Leu, redactorul șef și editorul publicației „Albina românească”, dar și cu regretatul dr. Artur Silvestri, fondatorul Asociației Române pentru Patrimoniu (ARP), cu revistele de cultură din străinătate, cu poetul și filozoful Eugen Evu, filozoful Sorin Borza, muzicologul Oleg Garaz, regretatul Andrei Vartic (Basarabia), Ion Măldărescu, scriitorul și prietenul George Roca, poeta Angela
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
Corneliu Leu, redactorul șef și editorul publicației „Albina românească”, dar și cu regretatul dr. Artur Silvestri, fondatorul Asociației Române pentru Patrimoniu (ARP), cu revistele de cultură din străinătate, cu poetul și filozoful Eugen Evu, filozoful Sorin Borza, muzicologul Oleg Garaz, regretatul Andrei Vartic (Basarabia), Ion Măldărescu, scriitorul și prietenul George Roca, poeta Angela Baciu, istoricul dr. Viorel Roman, etnologul Julia Maria Cristea (Viena), poetul Dimitrie Grama (Danemarca), Ion Drăgușanul și încă mulți alții, dar și cu publicații românești prietene, ca „Romanian
DESPRE JURNALISMUL DE CALITATE CA DEMERS CULTURAL, ÎNTR-UN DIALOG CU LUCIAN HETCO, EDITOR ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI „AGERO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360795_a_362124]
-
galerie de creatori, personalități reprezentative coroborate cu figure literare, culturale, emblematice de azi. În fond, fișe caracterologice ‘’pentru o eventuală Enciclopedie a Culturii’’. Inegalabilul Eminescu, Goga, Antioh Cantemir, Adrian Păunescu, Victor Crăciun, Vasile Burlui-probabil cel mai complex personaj al cărții, regretatul Ion Saizu, își găsesc locul lângă Mihai Cimpoi, Varujan Vosganian, prof.dr. Nicolae Dobrovici-Bacalbașa, Constantin Frosin, Î.P.S.Dr. Casian, Cristina Emanuela Dascălu sau alții, și cu voia dumneavoastră ultimul pe listă subsemnatul, lucru care mă obligă să-i mulțumesc public mentorului
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
abnegația!... Așa se explică și faptul că foarte multe personalități cultura și bisericești, de cea mai înaltă valoare și de cea mai rafinată clasă cum ar fi: Patriarhul de pie memorie Teoctist Arăpașul, sau Mitropoliții: Nicolae Corneanu, Irineu Popa și regretații Antonie Plămădeală și Nestor Vorncescu, ori scriitorii: Marin Preda, Eugen Barbu, Fănuș Neagu, Dinu Săraru, Adrian Păunescu, Ion Băieșu, Liviu Grăsoiu, Dan Verona sau Mihai Rădulescu și foarte mulți alții, l-a cunoscut, stimat, admira și apreciat, pentru caracteru, onestitatea
IOAN ION DIACONU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366867_a_368196]
-
dar majoritatea scrierilor sale au ajuns abia postum la cunoștința marelui public. Iată-le pe cele mai importante: „De la moarte la viață”, Editura Paideia, București, 1996 (roman memorialistic - personajul Victor Moldovanu este autorul însuși - cu caracter testamentar, prezentat călduros de regretatul critic literar Valeriu Cristea, cu care părintele Paulin s-a cuminecat mai ales întru Dostoievski); Trebuie să reținem faptul că monahii au scris din necesitatea de a fixa și transmite învățături de credință sau experiențe duhovnicești, de aceea textele lor
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
populației au fost ostile, iar armata română a fost considerată armată de ocupație? Vă reamintesc faptul că, în chiar ziua invadării Irakului în cel de-al doilea război din Golf (20 martie 2003), în direct de la un post de televiziune, regretatul istoric Florin Constantiniu (8.04.1933 - 13.04.2012) a condamnat invadarea unui teritoriu al unui stat suveran de către trupele NATO, inclusiv de către armata română, contrazicând dur opinia istoricului Adrian Cioroianu, invitat în aceeași emisiune (există dovada filmată, în acest
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
se apleca cu seriozitate și meticulozitate asupra unor cărți spre lectură, dar și cu dorința împlinită de a scrie despre ele și autorii lor. A făcut aprecieri pertinente, echidistante, i-a încurajat pe mulți, debutanți ori nu, lucru învățat de la regretatul Artur Silvestri, despre care mărturisește că i-a fost mentor. În cele trei capitole „I. Reflecții de cititor”, „II. Reflecții critice” și „III. Interviu...”, eroul principal este Mariana Gurza, iar cartea încearcă s-o prezinte cu multe din fațetele creației
MARIANA GURZA ÎN PELERINAJ PRIN CUVÂNT, GÂND ŞI SUFLET de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368615_a_369944]
-
Lucrarea are o poveste interesantă, fiind respinsă de mai multe ori de către cenzură înainte de 1989, pentru simplul motiv că autorul era preot, dar în ciuda faptului că președintele Secției de Științe Istorice a Academiei Române îi semna referatul și prefața, susținând publicarea. Regretatul Acad. Ștefan Pascu scria despre această carte, printre altele: ,,Lucrarea lui Al. N. Stănciulescu-Bârda, nu e nici neavenită, nici inutilă și nici de prisos. Dimpotrivă, este binevenită și, de aceea, bine privită, întrecându-le pe cele di-nainte prin vastitatea
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
condusă de Elisabeta Iosif, Cluj, condusă de Iulian Patca, Iași, condusă de C.T.Dârțu, Dobrogea, condusă de Birău Alexandru, Banat-Timișoara, condusă de Doina Drăgan, Filiala Dolj, condusă de Mihai Marcu, Filiala Spania, condusă de Al.Petrescu, Filiala Vâlcea, condusă de regretatul Petre Petria, Filiala SUA, condusă de Florentin Smarandache, Filiala Anglia, condusă de Mariana Zavati Garner, Filiala Serbia, condusă de Vasile Barbu, Filiala Ungaria, condusă de Ana Radici Repisky, Filiala Canada, condusă de Virginia Mateiaș, Filiala Franța, condusă de Cornelia Cănureci
ACTIVITATE RODNICĂ ÎN SLUJBA CULTURII LA LIGA SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363679_a_365008]
-
dragoste a lui Eminescu, muză să inspiratoare VERONICA MICLE. De asemenea doamna Doina Răduță Bornaz a încântat audiență cu un sublim recital poetic din opera Luceafărului, iar domnul Răduță Bornaz a cântat câteva romanțe și imnul EMINESCU, cântat, cândva, de regretații Doina și Constantin Aldea Teodorovici. Rapsodul popular Costică Besă a fredonat o doina și o balada populară, simboluri ale rădăcinilor neamului românesc. Președintele juriului, poetul Ionel Marin a făcut precizări legate de modalitatea de desfășurare a concursului, de modul în
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
bucurat de ovațiile celor prezenți la eveniment. A urmat un Medley Italian (‘Funiculi, Funicula’, ‚O sole mio’, ‚Tarantella napoletana’) pe care s-a aplaudat continuu. Ni s-au cerut bisuri, dintre care amintesc ‘We are the Champions’, piesa compusă de regretatul Freddy Mercury și ‚imnul prieteniei’, așa cum îmi place mie să-l numesc: ‚Amigos pară siempre!’”, ne-a spus Julia Saleno. „Cu toate că am petrecut cu fanii până în zori, a doua zi ne-am desfătat amândoi în valurile mării, am înotat și
CETATEA ETERNA CUCERITA DE TENORUL ROMEO SI SOPRANA JULIA SALENO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364722_a_366051]
-
vorba despre cărțile dedicate a doi mari cupceni ai tuturor timpurilor și anume «Vasile Plăvan - boabe de lacrimi» și «Petru Ciobanu, un iubitor de neam». (Despre ambii am publicat și eu personal câte ceva pe paginile ziarelor noastre, în special despre regretatul Petre Ciobanu pe care l-am cunoscut personal). Prin rețele de socializare ne-am regăsit abia anul trecut, trimițându-ne mesaje, dar și relatări despre noile apariții editoriale. Zilele trecute printru-n colet poștal au ajuns la mine încă două
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
în 2010 la Editura Eurotip, „Biblioraftul cu sentimente". La trei ani după apariția volumului „Risipiri", în care oferea o definiție a poetului ca fiind cel care „propune neînțelese cimilituri dintr-o și mai neînțeleasă tragedie", Dragomir Ignat rămâne, așa cum spunea regretatul Ion Burnar, „un poet al sentimentelor statornice, neatinse de zgura unui veac care bagatelizează orice". Poetul Nicolae Scheianu a caracterizat volumul recent apărut ca un „inventar - bestiar de sentimente pe care omul nu și le poate reprima și care răzbat
POETUL DRAGOMIR IGNAT ŞI-A INVENTARIAT PUBLIC SENTIMNETELE de ANCA GOJA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349080_a_350409]
-
Constantin Brăiloiu, sub directa îndrumare a etnomuzicologului Steluța Popa. Din 1985 am luat Atestatul de Artist liber Profesionist categoria A (prin concurs, deloc ușor ). Am colaborat cu cei mai mari dirijori, pe cele mai mari scene ale țării. Menționez pe regretatul Paraschiv Oprea, de la Oradea, Liviu Buțiu, de la Alba-Iulia pe Stelian Stoica, de la Suceava, pe Ioan Cobală, Ionel Budișteanu, Florea Cioacă, Marin Ghiocel, Nicu Crețu, Petrică Pană și bineînțeles, pe Adrian Grigoraș dirijor al Orchestrei Radio, alături de care am făcut toate
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
avut o relație specială pe plan profesional, cu domnia sa, printr-o colaborare strânsă în ultimii zece ani, aceasta materializându-se în numeroase spectacole, festivaluri, emisiuni realizate în toată țara. Am peste 150 de piese imprimate cu Orchestra Radio, dirijate de regretatul Paraschiv Oprea și Adrian Grigoraș. La Radio am o colaborare permanentă cu marii realizatori de emisiuni folclorice ai acestei instituții, Gheorghe Verman, Angela Marinescu, Mihai Hagiu, Alexandru Fabian, Garofina Sologon, Aurelian Popa Stavri... Am peste treizeci de ani de activitate
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
Budapesta. Are 48 de selecții în echipa națională a României, pentru care înscrie 30 de goluri și 13 în echipa similară a Ungariei. Participă cu echipa României la Campionatele Mondiale din 1934 și 1938. Fostul său coechipier de la Venus București, regretatul Ilie Savu îl caracteriza astfel: ...făcea ravagii printre adversari, având un șut necruțător și lovind mingea la fel de bine cu ambele picioare. Are în palmares 112 goluri marcate în prima divizie românească și alte 85 de goluri în prima ligă ungară
DR. TRAIAN STOICOIU, CHIRURGUL PREFERAT AL PACIENŢILOR DIN CALGARY, CANADA, LA MIJLOCUL SECOLULUI XX ( CAPITOLUL XIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348465_a_349794]
-
cel puțin mentalității copilului. Slujitorii Domnului, preoții, au jurat la hirotonisire că servesc numai Dumnezeului Adevărat, iar toți credincioșii altui Dumnezeu sunt eretici destinați veșnicului foc al iadului. Este un specific confesional care devine extrem de periculos dacă este insuflat elevilor. Regretatul Papa Ioan Paul II a pledat pentru un Dumnezeu unic și înfrățirea religiilor chiar dacă mici diferențieri dogmatice le separă. Școala trebuie să pledeze pentru acel Dumnezeu unic, iar curriculum trebuie astfel organizat încât în clasele superioare la ora de religie
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
în loc de autograf pentru mine, pe prima pagină a acestei cărți teribile! Câteva linii ca de seismograf, care poate anunță un cutremur. Mă urc pe scara lui Richter și strig, ridicol: - Huo ! -------------------------------- * Titlul articolului se refera la ultima carte scrisă de regretatul Shaul Carmel („Când se vor strânge vulturii”, Editura 24:Ore, Iași, 2010) Roni CĂCIULARU Tel Aviv 3 aprilie 2011 Referință Bibliografică: SE STRÂNG VULTURII ! / Roni Căciularu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 96, Anul I, 06 aprilie 2011. Drepturi de
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
să ia interviuri lui Zaharia Stancu, lui Mihai Beniuc, care locuia în Grădina Bordei, pe care le-a publicat în cotidianul „ Informația Bucureștiului“. Din răspunsuri aflăm că Al.Florin Țene a înființat la Baia Mare cenaclul „Nord”, pe când era student, împreună cu regretatul poeții Vasile Radu Ghenceanu, Ion Ghiur și pictorul Mihai Oros. Interesante sunt răspunsurile despre poetul Mircea Ciobanu pe care l-a cunoscut în redacția editurii”Cartea românească “, sau pe Artur Silvestri, când era redactor la revista”Luceafărul. “ Opiniile despre rolul
EVENIMENT EDITORIAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361835_a_363164]
-
de a ne convinge frumos în situația glisărilor potențiale Am primit din orașul natal, spre bucuria mea, volumul de versuri ” Retorica balansoarului “ semnat de prietenul Teodor Barbu ,din perioada când “mâncam poezia pe pâine “, și alergam după fluturi , cum spunea regretatul George Țărnea, în orașul unde mustul decanta în pahare speranțele noastre. Volumul, apărut în condiții grafice deosebite, se deschide cu câteva pagini cuprinzând aprecieri despre volumele anterioare publicate de poet, semnate de Emil Istocescu și Al.Florin Țene, după care
TEODOR BARBU SAU ARTA DE A NE CONVINGE FRUMOS ÎN SITUAŢIA GLISĂRILOR POTENŢIALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365816_a_367145]
-
referință pe care le savuram cu imensă plăcere și apoi le forfecam în camerele noastre de la Academie. Îmi amintesc un moment-cheie în viața mea, când am fost invitată la Casa Scânteii să citesc versuri la Cenaclul „Numele Poetului”, condus de regretatul Cezar Ivănescu. Toate colegele m-au ajutat: Era iarnă. Olguța mi-a împrumutat căciula ei de vulpe argintie, Sofica mi-a dat o eșarfă superbă pe care am aruncat-o neglijent la gât, într-o poză studiată, Mazozi mi-a
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
dat să întâlnesc în rândul preoților o personalitate de talia părintelui Radu Botiș, care excelează în varii domenii de activitate: culturală, creștin-filantropică, didactică și duhovnicească. Mă bucur că mă număr printre cunoscuții săi și sunt onorat de colaborarea cu sfinția sa.Regretatul Artur Silvestri spunea despre Preotul stavrofor Radu Botiș că este unul dintre mulții războinici ai lui Hristos, care știe să folosească cu talent și folos, în lupta de educare creștină, o unealtă, poate cea mai prost folosită de majoritatea oamenilor
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE EDUCAŢIE RELIGIOASĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365262_a_366591]
-
radiofonic cu un grupaj de poeme - pe un fond muzical susținut de actorul - menestrel Tudor Gheorghe într-o emisiune a Studioului de Radio Oltenia. La 21 ani debut cu un grupaj de poeme în revistă literară „Ramuri”, debut prefațat de regretatul critic literar Constantin Dumitrache. Membru al cenaclurilor literare „Traian Demetrescu”, coordonat de prof. universitar Ion Pătrașcu, „Ramuri” coordonat de scriitorul Marin Sorescu, „Luceafărul”, coordonat de regretatul poet Cezar Ivănescu. A publicat frecvent grupaje de poeme în revistele „Ramuri”, „Luceafărul”, „Flacăra
ACESTA ESTE DOMNUL N. N. NEGULESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364883_a_366212]