329 matches
-
produsă la momentul reducerii organelor abdominale din torace (efracția peretelui intestinal rezultată fie prin tracțiune excesivă, fie prin secționare cu instrumentele chirurgicale la momentul realizării adeziolizei) este un alt incident ce conduce inevitabil la apariția de complicații în postoperator și reintervenție chirurgicală. Depistarea unei mobilități excesive a colonului redus în abdomen, poate impune, pentru eliminarea riscului de volvulare al acestuia, realizarea colopexiei sau chiar a unei rezecții colice. O altă situație, care se poate întâlni în defectele frenice mari, este imposibilitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
HDS) este determinată atât de stresul actului chirurgical, cât și celui cauzat de traumatismul ce a produs leziunea diafragmatică (în herniile posttraumatice în faza acută); alteori hemoragia digestivă superioară poate fi rezultatul unei leziuni nerecunoscute intraoperator și care să impună reintervenția de urgență;peritonitele localizate sau generalizate pot fi determinate și de o leziune nerecunoscută intraoperator; necesită reintervenția cu tratamentul peritonitei și al cauzei acesteia sub acoperirea unor măsuri de terapie intensivă corespunzătoare;o complicație postoperatorie rar întâlnită după tratamentul chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
leziunea diafragmatică (în herniile posttraumatice în faza acută); alteori hemoragia digestivă superioară poate fi rezultatul unei leziuni nerecunoscute intraoperator și care să impună reintervenția de urgență;peritonitele localizate sau generalizate pot fi determinate și de o leziune nerecunoscută intraoperator; necesită reintervenția cu tratamentul peritonitei și al cauzei acesteia sub acoperirea unor măsuri de terapie intensivă corespunzătoare;o complicație postoperatorie rar întâlnită după tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice este hernia intercostală [69]. De asemenea, o complicație destul de rară, dar foarte gravă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
dar foarte gravă și dificil de tratat, care poate apare după tratamentul chirurgical al pacienților cu hernii diafragmatice posttraumatice, este chilotoraxul. Acesta se rezolvă de cele mai multe ori numai prin drenajul pleural aspirativ asociat cu hiperalimentație pe cale parenterală, dar poate impune reintervenția pentru executarea ligaturii canalului toracic. La pacienții operați pentru hernii posttraumatice complicațiile digestive ocupă primul loc ca frecvență (17,8%), urmate de cele pleuro-pulmonare (15,18%). Recidiva precoce a herniei diafragmatice am întâlnit-o la un singur caz cu hernie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
canalului toracic. La pacienții operați pentru hernii posttraumatice complicațiile digestive ocupă primul loc ca frecvență (17,8%), urmate de cele pleuro-pulmonare (15,18%). Recidiva precoce a herniei diafragmatice am întâlnit-o la un singur caz cu hernie posttraumatică [1, 2]. Reintervențiile Următoarele cauze fac necesară reintervenția la pacienții operați pentru hernii diafragmatice posttraumatice [1, 2]:hemoragiile postoperatorii intraperitoneale sau intrapleurale rezultate prin hemostază deficitară la nivelul leziunilor asociate viscerale sau din leziunile viscerale produse incidental intraoperator, bridele aderențiale secționate, precum și din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
pentru hernii posttraumatice complicațiile digestive ocupă primul loc ca frecvență (17,8%), urmate de cele pleuro-pulmonare (15,18%). Recidiva precoce a herniei diafragmatice am întâlnit-o la un singur caz cu hernie posttraumatică [1, 2]. Reintervențiile Următoarele cauze fac necesară reintervenția la pacienții operați pentru hernii diafragmatice posttraumatice [1, 2]:hemoragiile postoperatorii intraperitoneale sau intrapleurale rezultate prin hemostază deficitară la nivelul leziunilor asociate viscerale sau din leziunile viscerale produse incidental intraoperator, bridele aderențiale secționate, precum și din pediculii intercostali; hemoragia digestivă superioară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
leziunile viscerale produse incidental intraoperator, bridele aderențiale secționate, precum și din pediculii intercostali; hemoragia digestivă superioară rezultată fie în urma unei leziuni asociate gastrice nerecunoscută și/sau nerezolvată intraoperator, fie al stresului traumatic la care se adaugă cel determinat de actul operator (reintervenția cu identificarea și rezolvarea leziunii gastrice este soluția de ales atunci când manevrele terapeutice conservatorii de oprire a hemoragiei nu au fost încununate de succes);peritonita postoperatorie, rezultată printr-o leziune a tubului digestiv nerecunoscută intraoperator (impune laparotomia cu toaleta și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cavității peritoneale);fistulele abdomino-pleurale, cu empiemul consecutiv, apărute ca urmare a unor leziuni ale tubului digestiv nerecunoscute intraoperator, sau a unei hernii postoperatorii diafragmatice strangulate, cu ischemia, necroza și perforația stomacului, intestinului subțire sau colonului angajate supradiafragmatic (se rezolvă prin reintervenție pe o cale de abord adecvată, cu identificarea și rezolvarea leziunii care a stat la baza apariției fistulei, asociată de toaleta și drenajul corespunzător al cavităților peritoneale și pleurale); în leziunile feței superioare a lobului drept hepatic, asociate cu ruptura
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile absenței sau nefuncționalității drenajului pleural (impune instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau chiar toracotomia cu decorticarea pleuro-pulmonară);chilotoraxul postoperator, când nu se rezolvă prin drenajul aspirativ al cavității pleurale, poate determina reintervenția chirurgicală pentru efectuarea ligaturii canalului toracic;expansiunea parțială a plămânului ipsilateral, cu dezvoltarea unei cavități reziduale, necesită drenajul aspirativ al acesteia sau chiar desființarea sa prin toracoplastie;ocluzia intestinală postoperatorie prin bridă sau volvulus (presupune reintervenția cu secționarea bridelor aderențiale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cavității pleurale, poate determina reintervenția chirurgicală pentru efectuarea ligaturii canalului toracic;expansiunea parțială a plămânului ipsilateral, cu dezvoltarea unei cavități reziduale, necesită drenajul aspirativ al acesteia sau chiar desființarea sa prin toracoplastie;ocluzia intestinală postoperatorie prin bridă sau volvulus (presupune reintervenția cu secționarea bridelor aderențiale sau realizarea pexiei sau rezecției intestinale); ocluzia se poate produce precoce sau tardiv;ocluzia intestinală postoperatorie prin hernie diafragmatică recidivată și strangulată (se rezolvă prin reexplorarea chirurgicală prin laparotomie, combinată la nevoie cu toracotomia, cu tratamentul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
unui montaj antireflux pe cale deschisă sau laparoscopică);recidiva herniei diafragmatice (impune refacerea suturii frenice, cu/fără montarea unei plase de întărire diafragmatice și combaterea factorilor care favorizează apariția de tensiuni crescute în sutura frenică). Evoluția favorabilă a pacientului supus unei reintervenții chirurgicale, pentru oricare din motivele de mai sus, presupune pe lângă un tratament chirurgical adecvat și la timp (în condițiile diagnosticării precoce a complicației postoperatorii), măsuri de terapie intensivă complexe, energice și precoce instituite. La cazurile existente în statistica personală a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
oricare din motivele de mai sus, presupune pe lângă un tratament chirurgical adecvat și la timp (în condițiile diagnosticării precoce a complicației postoperatorii), măsuri de terapie intensivă complexe, energice și precoce instituite. La cazurile existente în statistica personală a fost necesară reintervenția la 3,8% dintre acestea [1, 2]. MORTALITATEA În hernia diafragmatică posttraumatică rata mortalității generale variază de la 4,3% în seriile în care predomină plăgile diafragmatice până la 37% în seriile în care traumatismele închise sunt majoritatea. În general, diverși autori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cazuri s-au folosit (în procente egale) laparotomia sau toracotomia. Cazurile complicate cu strangulare au fost rezolvate prin laparotomie xifoombilicală. La pacienții cu ruptură frenică nerecunoscută intrao-perator, deși la momentul primei operații s-a intervenit prin laparotomie mediană xifoombilicală, la reintervenție la 75% din cazuri s-a ales calea toracică. Defectul diafragmatic a fost închis prin frenorafie cu fire separate, folosindu-se la unul din cazuri și un patch de pericard pentru întărirea suturii diafragmatice. Pentru protecția frenorafiei nu s-au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
biologică) • Bolnavii operați sunt 90 % în clasa NYHA I - II la 5-10 ani p.o. Masa VS postoperator se apropie de normal, dacă LVEDP (presiunea endiastolică în VS) a fost normală preoperator. Se afirmă că protezele valvulare au mai puține reintervenții decît valvele biologice, mai multe sângerări și evenimente TE, și ar avea mai mare durată de viață la 15-20 de ani postopertor ([15,16] cit. de [1]). Nu se fac referiri la calitatea vieții pacienților. Avantajele hidrodinamice ale valvelor biologice
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
intervenții chirurgicale abdominale, pentru a evita riscul lezării viscerelor posibil incluse într-un proces aderențial de intensitate diferită, procedeul cel mai sigur este abordul laparoscopic al cavității peritoneale ce va fi efectuat sub anestezie generală. La fel și în cazul reintervențiilor pentru repoziționarea sau înlocuirea unor catetere nefuncționale, când, laparoscopic, poate fi evidențiată cauza ineficienței cateterului (înfășurarea cateterului intraperitoneal de către epiploon, înfundarea tubului cu ciucuri epiplooici sigmoidieni, implicarea cateterului într-un proces aderențial intervisceral). Rezolvarea situației se obține de cele mai multe ori
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
2. localizarea anastomozei intratoracic, la nivelul venei azigos. Durerea provocată de incizii împiedică respirația profundă și evacuarea secrețiilor bronșice, determinând atelectazii și pneumonii. Complicația anastomozei intratoracice poate fi dificil de tratat, drenajul defectelor anastomotice este dificil rezultând empieme care necesită reintervenție. Esofagogastrectomia pe cale toracoabdominală stângă Abordul taraco-abdominal stâng este indicat pentru rezecția esofagului distal și stomacului proximal, când aceasta este necesară. Restabilirea continuității digestive prin anastomoză intratoracică a bontului gastric cu esofagul predispune la esofagite importante, datorită refluxului biliar. Se preferă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
apirație preferabil continuă. Administrarea apei per os în timpul aspirației, ușurează eliminarea unor e sfaceluri. Dacă respirația devine rău mirositoare și se însoțește de scurgeri sanghinolente pe tubul nazo Ischemia mucoasei difuză poate traduce un stomac neviabil și în acest caz reintervenția cu gastrectomie completă și esofagostomie proximală este necesară. În general defectele produse după a 7-a zi sunt reduse și se datorează unei ischemii tardive la nivelul anastomozei. Se rezolvă în general prin deschiderea plăgii cervi și ușoară meșare. Dieta
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mai eficient, în special cele intraabdominale din primele zile. Principiul japonez că “look and see” decât “wait and see” justifică laparotomia “second look” la un pacient încă stabil decât efectuarea acesteia la un bolnav a cărei stare s-a deteriorat. Reintervenția precoce poate corecta probleme care ulterior pot deveni de nerezolvat. Hemoragia poate fi reactiva din primele ore după intervenție sau secundară determinată de infecția intraabdominală. Relaparotomia precoce este recomandată în hemoragiile reactive sau când sunt suspicionate clinic datorită instabilității hemodinamice
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
recomandabilă identificarea și sutura duodenului în explorarea tardivă, datorită țesuturilor modificate și infecției asociate. Fistulele anastomotice apar datorită erorilor tehnice, ischemiei țesuturilor sau tensiunii la nivelul anastomozei, de fapt tot defecte tehnice. Recunoscute în primele 72 ore constituie indicație de reintervenție, pentru a asigura, în cele mai grave situații, drenajul adecvat al scurgerii și posibilitatea unei jejunostomii aliment repararea anastomozei sau acoperirea printr-un “patch”. In reconstrucții complexe 153 scurgerile anastomotice precoce pot avea originea din orice anastomoză și uneori prin
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
de îmbătrânire și a comor- bidităților asociate. Gradul de calcificare a aortei ascendente, vârsta înaintată, hipotensiunea perioperatorie- și prelungirea intervalului de CEC sunt factori determinanți electivi ai AVC perioperator. Evoluția postoperatorie a octogenarilor se caracterizează prin incidența crescută a AVC, reintervenție pentru hemoragie, sepsis, insuficiență renală acută (IRA) sau insuficiență respiratorie acută. Insuficiența respiratorie reprezintă cea mai redutabilă complicație postoperatorie, urmată de fibrilația acută (FA) cauzată de fibroza miocardului atrial. În majoritatea cazurilor tra - tamentul se adresează controlului farmacologic (amiodaronă) al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
diminuat semnificativ în ultimele decenii, la sub 5%, prin ameliorarea tehnicilor de protecție miocardică și terapie intensivă postoperatorie și prin abord chirurgical precoce, anterior apariției complicațiilor și decompensării cardiace severe (17). Supraviețuirea la 10 ani este de 95%, în absența reintervenției de 84% și fără accidente tromboembolice în proporție de 91% (18). 25.2.2. Insuficiența mitrală 25.2.2.1. Date generale și particularități fiziopatologice Im se caracterizează prin regurgitarea sanguină din VS în AS în timpul sistolei ventriculare, ca urmare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu o rată scăzută a complicațiilor postoperatorii, în termeni de AVC, timp de spitalizare, recuperare postoperatorie. Intervenția chirurgicală este licită anterior de instalarea simptomatologiei, cu efecte favorabile în termeni de îmbunătățire a statusului funcțional al pacientului, scăderea incidenței complicațiilor, absența reintervențiilor. Experiența noastră relevă o scădere a timpului de CEC, scăderea intervalului de clampare și implicit a mortalității perioperatorii. Supraviețuirea la 5 ani este de 89,4%, bioprotezele fiind considerate elective datorită alterării structurale evidente la pacienții vârstnici și absența necesității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu sau fără reprotezare valvulară. Avantajele tehnice Se referă la alegerea protezei care nu creează dificultăți de implantare. Costul este rezonabil. Durabilitate Valvele mecanice sunt cele mai rezistente în timp, cele biologice fiind supuse unui proces de degenerare care impun reintervenția și schimbarea după 10-15 ani. 25.3.5.3. Experiența IBCV Selectarea pacienților septuagenari și octogenari pentru chirurgie cardiacă depinde de impresia subiectivă a chirurgului operator rezultată în urma examinării clinice și a coroborării rezultatelor- examenelor paraclinice. Istoricul familial de longevitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
renumitul prof. dr. Gheorghe Chipail se practica explorarea cardiovasculară și se realizau intervenții cardiace limitate de dotarea tehnică existentă. A publicat o serie de monografii științifice și tratate de specialitate ca prim autor sau în colaborare: Tratatul de Chirurgie (1955); Reintervențiile imediate și procese în chirurgia abdominală (1973). La acestea se adaugă un număr de peste 100 de studii, articole, note și comunicări, publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. În țară, activitatea sa științifică a primit recunoașterea prin alegerea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
caz în care poate fi utilă determinarea insulinei în sângele recoltat din vena portă. Tratamentul este prin excelență chirurgical, rata de succes fiind mare în insulinoamele benigne unice (cele mai frecvente). Pot apare recidive (15 - 20 % din cazuri), ceea ce impune reintervenția chirurgicală. În cazul tumorilor maligne mari, deja metastazate poate fi util tratamentul paleativ cu Diazoxid care inhibă eliberarea insulinei, reducând frecvența și intensitatea simptomelor hipoglicemice. Hipoglicemii reactive (funcționale) Hipoglicemia este denumită „reactivă” pentru a sublinia relația sa cauzală (și temporală
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]