383 matches
-
tratați intensiv pentru înlăturarea factorilor de risc cardiovascular - controlul valorilor tensionale, oprirea fumatului, controlul greutății corporale, dieta, controlul profilului aterogen. Bolnavii operați se urmăresc periodic ecocardiografic și CT, pentru evoluția disecției restante pe unele segmente aortice. Uneori este necesară o reintervenție, care este mult mai dificilă și cu mortatlitate crescută. Reintervenția este necesară în două circumstanțe: - dilatatrea anevrismală a segmentelor rămase necorectate - deficiențe ale primei intervenții cu formarea de pseudoanevrisme. Rata reintervenției atât pentru tipul I cât și II este de
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
tensionale, oprirea fumatului, controlul greutății corporale, dieta, controlul profilului aterogen. Bolnavii operați se urmăresc periodic ecocardiografic și CT, pentru evoluția disecției restante pe unele segmente aortice. Uneori este necesară o reintervenție, care este mult mai dificilă și cu mortatlitate crescută. Reintervenția este necesară în două circumstanțe: - dilatatrea anevrismală a segmentelor rămase necorectate - deficiențe ale primei intervenții cu formarea de pseudoanevrisme. Rata reintervenției atât pentru tipul I cât și II este de 10% la 5 ani și de peste 40% la 10 ani
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
restante pe unele segmente aortice. Uneori este necesară o reintervenție, care este mult mai dificilă și cu mortatlitate crescută. Reintervenția este necesară în două circumstanțe: - dilatatrea anevrismală a segmentelor rămase necorectate - deficiențe ale primei intervenții cu formarea de pseudoanevrisme. Rata reintervenției atât pentru tipul I cât și II este de 10% la 5 ani și de peste 40% la 10 ani de la intervenția chirurgicală. Această rată este încă și mai crescută la pacienții cu sindrom Marfan. Supraviețuirea postoperatorie în tipul A de
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
accidentală a nervului frenic în timpul chirurgiei cardiace, cu o incidență între 0,3% (Stone, 1987, [76]) și 1,6% (Watanabe, 1987, [84]); incidența este ușor mai mare în procedurile pe cord deschis decât în cele pe cord închis [84]. În reintervenții riscul aproape se dublează. Majoritatea leziunilor sunt temporare - aproximativ 84% [70]. Paralizia diafragmatică la adult apare cel mai frecvent pe partea stângă, în timpul chirurgiei cardiace, prin utilizarea de gheață (hipotermie), dar și prin leziuni produse de electrocauter sau prin traumatizare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
completarea examinărilor CT și/sau RMN, în anumite situații sau când diagnosticul este incert [9]. În timpul procedurilor ablative CEUS facilitează poziționarea acului în ariile tumorale viabile și permite o evaluare imediată postterapie și ghidarea în țesutul tumoral rezidual viabil permițând reintervenția imediată. De asemenea, în primele 24 de ore postterapeutic permite evidențierea complicațiilor imediate (hemoragii) și a extensiei acestora. CEUS permite evaluarea recidivei tumorale în cazuri în care CT/RMN cu contrast sunt contraindicate sau incerte. CEUS poate fi utilizată în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
și consecințe, deși persistă unele complicații legate mai ales de tratamentul anticoagulant indispensabil - hemoragii, tromboze. Progresele tehnologice în domeniul valvelor biologice au permis mărirea durabilitatății până la 20 de ani, pe lângă calitățile hemodinamice superioare apropiate de cele ale valvelor naturale. Riscul reintervențiilor datorate trombozelor acute sau al deteriorărilor structurale a fost mult diminuat. În perioada actuală orientarea este de a se prefera valve biologice față de proteze valvulare, considerându-se riscul reintervențiilor pentru deteriorarea structurală a valvelor biologice mai mic decât riscul complicațiilor
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
pe lângă calitățile hemodinamice superioare apropiate de cele ale valvelor naturale. Riscul reintervențiilor datorate trombozelor acute sau al deteriorărilor structurale a fost mult diminuat. În perioada actuală orientarea este de a se prefera valve biologice față de proteze valvulare, considerându-se riscul reintervențiilor pentru deteriorarea structurală a valvelor biologice mai mic decât riscul complicațiilor hemoragice sau trombotice ale protezelor. În intervențiile de revascularizare a miocardului ischemic prin procedee chirurgicale, standardul de mortalitate a fost stabilit în jurul cifrei de 1 %, cu o permeabilitate a
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
ocluzie contralaterală, există însă autori și studii mai recente care contrazic această opinie [8-10], care consideră la ora actuală că pacienții cu ocluzie contralaterală carotidiană au o rată de până la 5 ori mai mare de AVC postoperator după endarterectomie carotidiană. Reintervenția ipsilaterală este de asemenea considerată ca unul dintre factorii de risc ai EAC. Există multe studii care susțin acest fapt în termeni de creștere a mortalității și a AVC-ului postoperator [11], după cum sunt autori care au constatat doar o
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
2,4% în studiul NASCET și de 3,2% în ECST. Lezarea nervilor cranieni s-a petrecut în 8,6% din cazuri în NASCET și 5,1% din cazuri în ECST. Rata relativ înaltă a acestei complicații datorate în principal reintervenției ipsilaterale [38] a fost înregistrată ca urmare a unui protocol de urmărire extrem de riguros al pacienților din aceste studii, fiind notate și disfuncțiile tranzitorii de nervi cranieni, care în majoritatea studiilor nu sunt raportate. În ceea ce privește chirurgia combinată EAC-BAC, mortalitatea intraspitalicească
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
datorată incapacității VS de adaptare la circulația sistemică. Tardive - disfuncție ventriculară stângă progresivă (17% la 7ani), obstrucții ale arterelor coronare (5-10% la 10 ani), tulburări de ritm (3%), obstrucția tractului de ejecție al VD(RVOT) și a trunchiului AP (5-35% reintervenții pentru RVOT la 5 ani postoperator), insuficiența valvei neoaortice (la 5 ani - severă 5% și medie-mică 35%), reoperații (de obicei pentru RVOT, insuficiență aortică), hipertensiune pulmonară severă (PVOD), dezvoltarea de colaterale aorto-pulmonare semnificative. „Switch” atrial: imediate - sindrom de debit cardiac
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
până la bloc atrio-ventricular total. Tardive - insuficiență tricuspidă (valva atrio-ventriculară sistemică) semnificativă (15-30% din cazuri), insuficiență ventriculară dreaptă (ventriculul sistemic) în aproximativ 5% din cazuri, sindrom de obstrucție a venei cave superioare, a venei cave inferioare, a venelor pulmonare (frecvent necesitând reintervenție), „shunt” rezidual la nivel atrial, boală vasculară obstructivă pulmonară, tulburări de ritm și conducere (peste 50% la 10 ani) ce necesită tratament medicamentos și nu rareori implantare de cardiostimulator permanent. Corecție intraventriculară (Rastelli și Lecompte): imediate - deoarece se efectuează la
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
defect septal ventricular rezidual la nivelul tunelului intraventricular, bloc atrio-ventricular [11]. Tardive - tulburări de conducere, restenozare la nivelul tunelului subaortic, defect septal ventricular rezidual și obstrucția tractului de ejecție al VD (7-10%) la 5 ani, pentru care se efectuează majoritatea reintervențiilor[14], cu prevalență pentru procedeul Rastelli (unde se utilizează conduct valvulat pentru reconstrucția RVOT) față de procedeul Lecompte [15]. URMĂRIREA POSTOPERATORIE Tratamentul medical - vizează controlul complicațiilor prin controlul medicamentos al tulburărilor de ritm, al fenomenelor de insuficiență cardiacă si de ischemie
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
și a raportului presional VD/VS. Sunt acceptate valori maxime de 30-40 mmHg ca și gradient restant, respectiv de maxim 75% din punct de vedere al raportului presional VD/VS. Imediate - defect septal ventricular rezidual (în funcție de importanța hemodinamică poate necesita reintervenție), obstrucție reziduală a tractului de ejecție al VD, leziuni coronariene (prin suturarea petecului pentru ventriculotomie prea aproape de artera descendentă anterioară). Tardive - insuficiența pulmonară (necesitând înlocuire valvulară) [12], anevrism ventricular drept (necesitând pe lângă înlocuirea valvulară un procedeu de reconstrucție a geometriei
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
deces tardiv (2 ani postoperator) prin insuficiență cardiacă ireductibilă. COMPLICAȚII POSTOPERATORII Imediate - sindromul de debit cardiac scăzut (mai ales în perioada neonatală), aritmii supraventriculare, bloc atrio-ventricular total. Tardive: disfuncție ventriculară stângă (pacienți cu formă avansată de boală Ebstein, operați tardiv), reintervenții pentru insuficiență tricuspidiană sau disfuncție de proteză, aritmii supraventriculare sau ventriculare, bloc atrio-ventricular total. URMĂRIREA POSTOPERATORIE Tratamentul vizează controlul medicamentos al aritmiilor și al fenomenelor de insuficiență cardiacă, recuperare și prevenție secundară, regim igieno-dietetic, limitarea activității fizice, profilaxia endocarditei bacteriene
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
Postoperator funcțiile cardiacă, pulmonară și renală trebuie monitorizate atent, de asemenea valorile glicemiei. Evoluția locală, controlul prezenței pulsului și aspectul membrului inferior revascularizat (culoare, temperatură), trebuie urmărite constant pentru decelarea în timp util a unor complicații care pot conduce la reintervenție pentru combaterea acestora (ischemie acută precoce prin tromboza grefei). Complicațiile posibile sunt hemoragia (la nivel anastomotic sau colaterale), tromboza precoce a grefei (generată de erori tehnice la nivel anastomotic, angulare sau torsionare a protezei sau grefei, traiect inadecvat printre grupele
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
în direcția măsurilor protective [101,102]. Complicațiile septice. Infecția protezei Infecția protezei apare la 1-2% din pacienți, dar este asociată cu o mortalitate de 25-75%. Contaminarea se produce cel mai frecvent intraoperator, printr-o tehnică inadecvată, prelungirea timpului operator sau reintervenție. Infecția tardivă are același determinism ca și endocardita infecțioasă pe protezele valvulare. Tratamentul în aceste cazuri constă în îndepărtarea structurilor infectate și înlocuirea cu o homogrefă aortică, ce pare a avea o rezistentă mai bună la infecție. Complicații mecanice. Formarea
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
mai bună la infecție. Complicații mecanice. Formarea de pseudoanevrisme Disrupția liniilor de anastomoză, la orice nivel, conduce la formare de pseudoanevrisme, complicații rare, dar severe. Au fost întâlnite mai frecvent în cazul folosirii tehnicii clasice Bentall. Atitudinea terapeutică este de reintervenție și rezolvarea defectului. Chirurgia anevrismelor aortei rămâne o chirurgie laborioasă, de mare anvergură, cu neajunsuri importante ce derivă din aceste considerente. De aceea, astăzi pare indicată mai degrabă utilizarea și a endoprotezelor vasculare pentru rezolvarea acestor leziuni [98-100]. Operațiile hibride
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
păstrează aceleași criterii clinice și angiografice ca și angina de efort. Evidențierea obstrucției grefonului necesită aplicarea acelorași criterii angiografice privind indicațiile de operație. Existența unui debit ridicat în grefon la prima intervenție demonstrează un pat distal adecvat și sugerează succesul reintervenției. Studiul patului vascular distal prin coronarografie, trebuie efectuat cu mare atenție, acesta trebuind să fie bogat și lipsit de leziuni ateroscleroase. Succesul reoperației depinde, de asemenea, de realizarea unei corectări complete a leziunilor. Se afirmă că reintervențiile prezintă aceleași riscuri
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
și sugerează succesul reintervenției. Studiul patului vascular distal prin coronarografie, trebuie efectuat cu mare atenție, acesta trebuind să fie bogat și lipsit de leziuni ateroscleroase. Succesul reoperației depinde, de asemenea, de realizarea unei corectări complete a leziunilor. Se afirmă că reintervențiile prezintă aceleași riscuri și asigură aceleași rezultate ca și prima intervenție. Contraindicațiile tratamentului chirurgical Contraindicațiile tratamentului chirurgical sunt rare: 1. Angină stabilă cu leziune monovasculară (CD,CX) 2. Infarct miocardic sub 6 ore 3. Insuficiență cardiacă fără angină 4. Obstrucții
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
electrică, sotalol, beta-blocante (BB) și alte intervenții reduc incidența FA post BAC (evaluare sistematică a 52 de studii randomizate de prevenire primară a FA. BB intravenos pot fi mai eficiente decât BB orale postoperator în reducerea FA după chirurgie cardiacă. Reintervenții post-BAC - 8,2% (studiu prospectiv 48.758 pacienți operați 1971-1998; 99% fără reoperație la 1 an, 96% la 5 ani ,88% la 10 ani, 73% la 15 ani, 60%la 20 de ani, 46% la 25 de ani). Numeroasele studii
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
timic cervical și a zonei central mediastinale fără a se putea aborda bine lobii inferiori timici și excluzând accesul la grăsimea prepericardică [32]. Rezultatele sunt mediocre iar descoperirea de țesut timic restant în cantitate apreciabilă sau chiar timoame, în cazul reintervențiilor ce folosesc alte modalități de abord, nu este excepțională [1, 23]. Cooper și colab. [4] prezintă varianta „extinsă” a timectomiei transcervicale, varianta în care se utilizează un depărtător special ce ridică manubriul sternal, fapt ce avantajează expunerea și disecția în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
intervenții chirurgicale abdominale, pentru a evita riscul lezării viscerelor posibil incluse într-un proces aderențial de intensitate diferită, procedeul cel mai sigur este abordul laparoscopic al cavității peritoneale ce va fi efectuat sub anestezie generală. La fel și în cazul reintervențiilor pentru repoziționarea sau înlocuirea unor catetere nefuncționale, când, laparoscopic, poate fi evidențiată cauza ineficienței cateterului (înfășurarea cateterului intraperitoneal de către epiploon, înfundarea tubului cu ciucuri epiplooici sigmoidieni, implicarea cateterului într-un proces aderențial intervisceral). Rezolvarea situației se obține de cele mai multe ori
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
a capacității fizice. În aceste cazuri se diagnostichează hipertensiunea pulmonară (HTP) și cașexie cardiacă. Există situații de refuz anterior al intervenției chirurgicale sau pacienți care au suferit deja intervenții chirurgicale pe cord deschis ceea ce asociază dificultăți tehnice în caz de reintervenție și creșterea riscului operator fără un beneficiu clar în termeni de prognostic clinic. Riscul operator crește semnificativ în detrimentul prognosticului pe termen lung din cauza comorbidităților de tipul afectării vasculare periferice severe, BPOC, insuficienței renale cronice, cu scăderea speranței de viață. Aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
Probleme de abord chirurgical se ridică la pacienții cu bypass aortocoronarian (BAC) care prezintă SA moderată. SA este lent progresivă, deci pare rezonabilă înlocuirea valvei și acceptarea unui risc operator minim. Reinternarea pacienților cu simptome de patologie valvulară aortică impune reintervenția ce este grevată de risc operator crescut în contextul asocierii unor multiple comorbidități prin rata complicațiilor, morbidității și mortalității. Supraviețuirea pacienților de peste 70 de ani este de 95% cu ameliorarea semnificativă a calității vieții (1). Stenoza mitrală (SM) are o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
HVS au risc crescut de ischemie miocardică în timpul CEC. b) Procedee de revascularizare BAC rămâne standardul în revascularizarea coronariană, mai ales în stenoze peste 70%. BAC se indică în afectările trivasculare, la pacienții cu DZ sau la cei care necesită reintervenții pentru alte indicații chirurgicale de tipul plastiei sau protezării valvulare. Repermeabilizarea se face cu 2-5 grefe. La pacienții vârstnici, ca material protetic se indică utilizarea arterei mamare interne stângi (AMIS) ca având o patență excelentă pe termen lung. Vena safenă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]