1,381 matches
-
specifice caracterizate de niveluri energetice discrete, numite totodată, simplu, stări. Cele mai simple forme de nivele energetice sunt cele disponibile pentru un atom izolat, precum cel de hidrogen. Legile mecanicii cuantice declară că toate particulele dispun de stări energetice discrete, relaționate cu mișcările periodice diferite ale nucleului și electronilor constituenți [14]. Nivelul cel mai redus de energie reprezintă starea de bază, în timp ce restul stărilor sunt caracterizate drept stări de excitare. Când se iau în considerare moleculele din gaze, lichide și solide
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
consumul aferent pulsurilor laser este radical diferit: radiația incidentă „se adresează” exclusiv electronilor din sistem, în timp ce întreaga mișcare a nucleului reprezintă doar un proces secundar (chiar și cuplarea directă la o vibrație este, de fapt, obținută prin sistemul electronic, fiind relaționată de nuclee doar prin cuplaje electron-fonon) [44]. Această situație permite stabilirea, în mod conceptual, a unui istoric de procese, ce încep cu absorbția radiației luminoase, trecând la eliminarea de particule și, în final, la relaxarea Țintei Scală temporală Răspuns material
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
la nivel microscopic între energia cinetică a electronilor liberi (ionizați), energia cinetică a ionilor, energia fotonică din câmpul de radiație și electronii legați [54]. Aceste fenomene sunt prezentate in Fig. 1.31, unde se descriu și procesele principale care 57 relaționează diferitele subsisteme plasmice. Energia se poate transfera, de asemenea, între aceste subsisteme microscopice și mișcările macroscopice (șocuri, turbulențe). Fig. 1.31. Diagrama lui Rose [53] prezintă interacțiunile dintre subsistemele distincte din cadrul unei plasme produse de laser. Liniile continue reprezintă mecanismele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
culturale achiziționate mai demult, În fazele incipiente de edificare a personalității. Accesul la o cultură anterioară sau coprezentă - dar străină - se realizează printr-un soi de traducere și interpretare permanentă. Reformularea și transcodarea sunt exerciții intersemiotice, prin care o cultură relaționează cu elementele unei alte culturi. Familiarizarea cu ceva necunoscut presupune nașterea sau actualizarea unor legături noi. Această relecturare intraculturală conduce la ceva mai mult sau mai puțin decât a fost. Echivalările sunt aproximative și schimbă deseori sensurile prime. Reactualizarea unei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
atei) la adresa unei majorități (credincioase sau, să zicem, indiferente). În fond, icoana poate fi Înțeleasă și ca un obiect cultural, având o existență oarecum neutrală. E un mediu ce „Înviază” În momentul În care cineva o ia În seamă, se relaționează activ la ea (o venerează, se roagă). Este un obiect sacru, ce facilitează intermedierea cu un Sfânt sau cu Dumnezeu. Icoana se instituie cu adevărat În relația mea cu ea, pentru a ajunge la altcineva, la Divinitate, dar prezența ei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
patrulea rând, prin educația religioasă se Întărește dorința cunoașterii și a respectării alterității spirituale. Într-o Europă integrată spiritual, avem nevoie de o persoană care se cunoaște pe sine (cu tot bagajul său cultural), se valorizează pe măsură și se relaționează cu Înțelegere și respect față de cei din jur. Conturarea profilului religios al individului nu vine În contradicție cu pluralismul și diversitatea, ci o potențează, Îi dă substanță și consistență. Europa are nevoie de oameni bine centrați spiritual și religios. Prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
așa cum spuneam, începuse de câteva mii de ani. Homo Sapiens 76 este omul inteligent, cu vorbire articulată și capacități intelectuale depline 77. Aceste calități anunță nu numai ieșirea din sălbăticie, ci și apariția economiei, ca activitate conștientă prin care se relaționează cu natura pentru desprinderea și chiar prelucrarea celor necesare traiului. Homo Sapiens 78 inaugurează economia conștientă, asumată, inteligentă 79, dacă putem spune așa. Din anul 35.000 î.Hr., până în anul 10.000 î.Hr., când presupunem apariția schimbului, economia rămâne totuși
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
delimitare, următoarele servicii prestate: • Natura serviciilor prestate, respectiv: − servicii bancare; − servicii de intermediere financiară; − servicii bursiere; − servicii de investiții financiare; − servicii de asigurare; − servicii de schimb valutar; − servicii ipotecare; − alte servicii de natură financiar-monetară. • Categoria de clienți cu care se relaționează, respectiv: − piața relațiilor interbancare; − piața bursieră; − piața valutară; − piața de asigurări; − piața comercială (a bunurilor de consum); − piața ipotecară etc. Din punct de vedere strict relațional, distingem următoarele categorii de relații: − relații Între societăți și instituții financiar-monetare (relații interbancare, relații
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
poate afecta pe două căi. Capitalul uman este încorporat ca factor de intrare în funcția de producție prin modelarea explicită a șanselor individuale de investiții educaționale și prin posibilitatea oferită capitalului uman de a avea efecte externe. Schimbările tehnologice sunt relaționate cu stocul de capital uman pentru acesta cel care produce noua tehnologie și pentru că este o intrare esențiala în sectorul de cercetare, generând noua tehnologie. Progresul tehnic este endogen spre deosebire de teoria neoclasică, ce îl consideră exogen în procesul creșterii economice
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
însă un impact semnificativ, iar cea a femeilor are un semn negativ, însă nu semnificativ asupra creșterii economice. Aceasta înseamnă că femeile care au absolvit nivelul primar de educație nu influențează creșterea economică. Speranța de viață este pozitiv și puternic relaționată cu creșterea economică. Coeficientul estimat al cheltuielilor publice pentru educație are o valoare pozitivă, iar o apreciere a acestuia cu 1% duce la rate decreștere mai mari cu 0,3% pe an. Aceste date dovedesc o dată în plus faptul că
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cele mai dificile. Este etapa de trecere de la primăvara copilăriei din curtea părintească la independentul anotimp, mult dorit în naivitatea unora, varavara maturității. În această perioadă, organismul trece printr-o serie de modificări, unele mai rapide, altele mai lente. Adolescentul relaționează cu societatea, cu aproapele său și simte nevoia de libertate și independență față de părinți. Se “direcționează” apartenența la un grup de tineri, se formează grupuri influente, neînțelese, reformatoare, care se manifestă mai evident, mai marcant în această perioadă decât în
Cuvânt înainte. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ichim Costica Romică () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1903]
-
unic, dar între el și Tatăl intervine deja Cuvîntul, consubstanțial cu Dumnezeu, dar care poate să se unească cu omul. În contrabalanță, Mediatorul cu majusculă va desfășura un lung șir de intermedieri, o cascadă piramidală de perfecțiuni descendente, categorii care relaționează și intervin mereu unele pe lîngă altele. Există Fecioara Maria, Sfîntul Duh, apostolii, sfinții și martirii, Părinții Bisericii, înțelepții, preafericiții, episcopii, preoții și diaconii etc., pînă la cel ce ajută la săvîrșirea slujbei și la ultimul catehumen. Geniul creștinismului este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vocalizele copilului în fașă, zgomotele mamei, vibrațiile, respirația, emisiile. Undele bune sau rele, cum le numesc surorile noastre pentru a semnaliza empatia cu cutare sau cutare, ori lipsa ei. Lungimea undelor. Contactul. Feeling-ul. Cu cît citim mai puțin, cu atît relaționăm mai mult. Declinul lecturii întărește valorile acelui eu-tu, devalorizarea textului restrînge textura socializărilor înconjurătoare. Desacralizarea scrisului resacralizează valorile de contact și de prezență, datele afective se transformă în categorii politice. Astăzi ne angajăm mai puțin, dar participăm mai mult
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Ideea includerii unei arii cât mai cuprinzătoare din existența individului în grup, ca și criteriu, semn al comunității, apare la mulți gânditori. Salaman, Nisbet și alții arată că o comunitate este definită de cele mai multe ori ca cea în care individul relaționează cu ceilalți ca întreg mai degrabă decât într-un rol specific. Ronald Frankenberg utilizează următoarea definiție: "În comunitățile față-în-față fiecare individ este în relație cu orice alt individ în întreaga rețea în câteva modalități diferite. Într-un caz extrem, tatăl
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunicațiile rapide, creșterea mobilității geografice a oamenilor precum și lărgirea orizonturilor și intereselor, erau responsabili în bună măsură de aceasta. Multe comunități americane cunoșteau schimbări rapide, creșteau rapid ca dimensiune a teritoriului și populației, contribuția funcțională era mai difuză, iar oamenii relaționau unii cu alții mai degrabă ca membri ai grupurilor secundare, decât ai grupurilor primare. Altfel spus, comunitățile capătă caracteristici urbane. Este un curent opus specializării funcționale externe a comunităților. Este ceea ce Brownell Baker numește "alienare funcțională", definită ca mutare a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
studentelor, dar totuși diferența nu este foarte mare. Prin urmare putem spune ca cele două serii de date au același grad de omogenitate. * Indicatori ai formei distribuției Orice distribuție a unor valori poate fi descrisă în termenii a patru caracteristici relaționate cu momentele distribuției. Cele patru momente sunt: m1, m2, m3, m4. etc.21 (1) Primul moment media reprezintă punctul de echilibru într-o distribuție și știm că diferențele din jurul mediei sunt egale cu 0. (2) Al doilea moment variația descrie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
colegilor În exprimarea propriilor idei, opinii, atitudini. • În același timp, ocupanții cercului exterior vor avea și ei la dispoziție un interval de 8-10 minute pentru a asculta ceea ce se discută În cercul interior, a face observații despre modul cum se relaționează În cadrul acestuia, despre gradul de stabilire a consensului, despre momentul apariției conflictului cognitiv,evoluția climatului, tipului de strategii adoptate pentru rezolvarea controversei etc.; • În acest scop ei vor primi fișe de observație sau protocoale special pregătite În care se vor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
compoziție plastică), în așa fel încât, dacă unul din elemente lipsește, atunci se distruge unitatea și forța expresivității întregii lucrări (vezi fig.3). Astfel, această gândire alege, interpretează potrivește și ordonează elementele într-o anumită structură în care ele se relaționează inedit, formând o totalitate și evidențiind ideea de bază a expresiei acesteia. Gândirea plastică acționează mai ales pe baza însușirii de către aceștia a diferitelor tehnici de lucru specifice activităților artistico-plastice din ciclul primar. Formarea și dezvoltarea gândirii artistico-plastice, condiție de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Statistice ale României Justificarea proliferării facultăților și specialităților, în regim public sau privat, pare să fie mai ușor inteligibilă din perspectiva autonomiei instituțiilor universitare, care tind să-și mărească efectivele pentru a-și întări forța în raport cu diferitele instanțe cu care relaționează (finanțatorii - adică statul în primul rând, autoritățile locale, întreprinderile etc.), precum și datorită calității diplomei de element esențial al capitalului cultural al persoanei sau de purtător de acces spre capitalul economic 1. Se confirmă deci că, în condiții nerestrictive din punct
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Însă, această carte vrea să-l transpună pe cititor în miezul lumii de gândire a platonismului, pentru ca după aceea să poată învăța cum să interpreteze, în spiritul acestui centru, și ceea ce îi este cunoscut din zonele periferice ale gândirii lui, relaționând aceasta cu centrul. Acest centru a fost și va rămâne totdeauna teoria ideilor”. În economia de ansamblu a sistemului platonician teoria ideilor ocupă, într-adevăr, locul central. În conștiința culturală europeană ea s-a identificat în asemenea măsură cu numele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
filosoful grec, deopotrivă intermediarul dintre „lumea sensibilă” și cea „inteligibilă” și domeniul de aplicație al sufletului. Sufletul ca atare, întrucât ține de interioritate, nu ne este direct accesibil, ci devine vizibil în felul în care, aidoma matematicianului, măsurăm, determinăm și relaționăm lumea exterioară. Însă, dacă pe tărâmul matematicilor lucrurile sunt relativ clare, problemele apar - așa cum a observat Aristotel - când e vorba de raportarea la lumea schimbătoare a naturalului și a umanului. Dacă la nivel cosmologic proiecția matematică a Ideilor face inteligibilă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cunoștințelor însușite; nivelul de dezvoltare a aptitudinilor; discordanța între nivelul de performanță și nivelul de aspirație; experiența subiectivă a eșecului la învățătură. Cel de-al doilea aspect al adaptării/dezadaptării, menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de a relaționa cu profesorii și cu ceilalți elevi, de a interioriza normele școlare și valorile sociale acceptate. Cu alte cuvinte, el exprimă orientarea și stabilitatea atitudinilor elevului față de ambianța școlară. Cele două perspective de abordare a fenomenului de adaptare/dezadaptare se completează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a-și autoevalua rezultatele școlare din perspectiva unor criterii obiective, promovate de școală; • insuficiențe la nivelul operațiilor logic-abstracte ale gândirii, de tipul: incompetența de limbaj (de a răspunde concis sau într-o formă dezvoltată la întrebările profesorului); incapacitatea de a relaționa informațiile (de a le pune în contexte variate și flexibile); absența unui mod dialectic de gândire, care să alterneze judecățile pro și contra; slaba capacitate de concretizare (sau ilustrare) a unui fenomen sau principiu învățat la ore; incapacitatea realizării unui
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tip științific Ă sau chiar prin modul de a ajunge la ele Ă își câștigă loc și cele menite să accentueze și celelalte componente ale personalității în formare. „Să știi să înțelegi”, „să știi să te exprimi”, „să știi să relaționezi”, „să știi să faci”, intră pe picior de egalitate cu „să știi matematică”, „chimie”, „istorie” etc. 5.2. Profesorul și conținuturile învățăriitc "5.2. Profesorul [i conținuturile înv\ț\rii" Raportul profesorului, ca formator, cu conținuturile pe care le poate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1962), în timp ce investigațiile recente atestă că relația creativitate-inteligență este mult mai complexă decât se considera anterior (Hattie și Rogers, 1986; Runco și Albert, 1986). Miezul problemei nu mai vizează existența legăturii dintre creativitate și inteligență, ci modul în care ele relaționează și sub ce aspecte se disting. Cercetătorul relației creativitate-inteligență trebuie să ia în considerare condițiile în care se desfășoară investigația, definirea conceptului, instrumentarea, administrarea, eșantionarea și analiza statistică. Critica abordării psihometrice În urma unei recenzii favorabile, în ansamblu, studiilor psihometrice întreprinse
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]