444 matches
-
nimic că domnul Paul Mităchescu ar fi instigat printre țărani și dacă d-sa a spus vorbele de mai sus domnului arendaș Calciu, care are moșie cu totul departe de Tătărăni, aceasta a făcut-o din cauză că nu este în bune relațiuni cu acesta din urmă”. La 9 septembrie 1907, învățătorul Paul Mităchescu, într-o plângere adresată Procurorului General al Curții de Apel Iași, arăta că a fost bruscat de prefectul Nicolae Lupu chiar în clădirea Prefecturii, după care a ordonat comisarului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
meu ci niște soldați de plumb înșirându-i pe podele și pregătind o strașnică bătălie între nemți și ruși, deodată ușa se deschide cu zgomot și năprasnic se înfățoșază soții Alecu și Smaranda Lazu, cu care părintele meu era în relațiuni de prietenie. Dânșii erau numarați între așa-numiții aristocrați ai județului nostru și, după datina veche, făceau vizite de Paști. Doamna Lazu, gătită ca de sărbători, avea o rochie de matasă a cărei foșnet îmi gâdila auzul și a cărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
împreună cu stocul său metalic, a fost negreșit făcută în scop de a asigura această instituțiune și averea ei în contra unui resbel, în care armatele străine pun de obicei mâna atât pe averea statului, cât și pe averile care au o relațiune mai strânsă cu statul. Stocul metalic al Băncii, garantând întreaga circulațiune a biletelor de bancă, care reprezintă azi o mare parte din averea publică, trebuie să fie apărat cu mare băgare de seamă de un asemenea rizic. Toate vicisitudinile războiului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și după care se pot da duplicate celor interesați, în cazul probabil în care maximaliștii ar lua aceste valori". Aparițiunea în Rusia a faimosului Rakowsky, eliberat cu forța de bolșevicii de pe frontul nostru și transportat acolo, înăsprește și mai mult relațiunile noastre cu Rusia: ministrul și parte din personalul Legațiunei noastre din Petrograd sânt arestați la 1 ianuarie 1918 și expulzați; ruperea relațiilor diplomatice între România și Rusia este oficial declarată de sovietele maximaliste. Tezaurul și toate depozitele noastre, tipografia Băncii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lăzi cari vor prezintă urme de violență: 2) că restituirea Tezaurului se va face numai pe baza unor depline puteri speciale ale Băncii Naționale (subl. ns., V. M.). Protecțiunea intereselor și supușilor români în Rusia fiind acordată Franței, în urma rupturii relațiunilor diplomatice ruso-române, ambasadorul francez la Petrograd, domnul Noulens, informează pe consulul său din Moscova (telegrama No. 17 din 1 februarie 1918) că „Tezaurul român depus la Kremlin a fost cedat Aliaților cu drept de proprietate ca garanție a rambursării împrumuturilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
noastră este să sfârșim cât mai degrabă, dacă suprimăm socotelile, cădem de acord cu ușurință asupra celorlalte puncte, în 15 zile. D-ta și cu mine semnăm acordul, fără să mai avem nevoie de o altă conferință ulterioară, și reluăm relațiunile diplomatice". Ceea ce nu a spus, dar se înțelegea din mimica lui era: ce să ne mai trudim cu facerea compturilor când știți tot așa de bine ca și noi că nu vă vom da o rublă oricât de fundate v-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
voastră, dar au una inestimabilă pentru interesați. Cum rămâne cu ele ?“ —„Repet că tot ce se va găsi va fi restituit reprezentantului D-voastră la Moscova și desigur că aceste hârtii se vor găsi intacte, dar nu înainte de a relua relațiunile diplomatice". Aici e buba, acesta este leitmotivul care revine la fiecare moment. Bolșevicii nu țintesc decât la un lucru: să reia și cu noi relațiunile cum le-au reluat cu toți vecinii și să ne trimită la București un stoc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Moscova și desigur că aceste hârtii se vor găsi intacte, dar nu înainte de a relua relațiunile diplomatice". Aici e buba, acesta este leitmotivul care revine la fiecare moment. Bolșevicii nu țintesc decât la un lucru: să reia și cu noi relațiunile cum le-au reluat cu toți vecinii și să ne trimită la București un stoc de 80-100 persoane, cum au făcut aici, cu care să-și înceapă propaganda. —„Domnule Karahan, cum convorbirea noastră a durat mai mult decât credeam, te
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Karahan, cum convorbirea noastră a durat mai mult decât credeam, te rog să-mi dai voie să conchid eu: ne găsim în fața a două teze diametral opuse: a D-voastră, care are ca scop reluarea cât mai repede posibil a relațiunilor și regularea dificultăților dintre noi, pe urmă; și a noastră, cari zicem: să regulăm întâi ce avem de regulat, socotelile, despăgubirile, Tezaurul, restituirea românilor ce dețineți fară nici un rost, și pe urmă, dacă ne vom convinge că vă țineți de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
noi, pe urmă; și a noastră, cari zicem: să regulăm întâi ce avem de regulat, socotelile, despăgubirile, Tezaurul, restituirea românilor ce dețineți fară nici un rost, și pe urmă, dacă ne vom convinge că vă țineți de cuvânt, vom relua și relațiunile diplomatice. Cum deci aceste două teze par ireconciliabile, cum de altă parte nu pot consimți la târguiala ce-mi propuneți, nu cred să mai avem nimic de făcut, dacă persistați în modul D-voastră de a vedea, și vă declar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
chintesența vieței sale sufletești, se uită la ele dacă și cum s-ar potrivi toate fără să se contrazică. Și cum iesă ele din această sală iluminată ? Multe, întâi inamice, iesă înfrățite, toate cunoscându-se, toate știind clar în ce relațiune stau sau pot sta și astfel se comunică și auditoriului, și el se simte în fața unei lumi armonice (s.n.), care-l atrage. Din contra, la cel mărginit, el vede chipuri pe care prelectorul nu le-a priceput el însuși, ieșind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să ne înspăimânte de eram mai naivi: 35 000 de prizonieri români, material imens etc. arestarea d-rului cantacuzino La 30 noiembrie, după ce se consolidă, ca să zic așa, ocupația Bucureștilor, mă dusei la Vredenburch, ministrul Olandei, cu care eram în bune relațiuni, ca să-l rog să transmită lui Ionel la Iași știrea că suntem sănătoși toți și că Florica nu s-a ars. Era un foarte călduros germanofil în timpul neutralității noastre, acum însă l-am găsit cam dezamăgit și nesigur. La plecare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
i-au luat vitele și când a trebuit să le predea camerele noastre. Tot timpul ocupației s-a arătat la înălțimea funcțiunii lui de administrator al lui Ionel, plin de demnitate și necedând decât forței brutale, nevoind să aibă nici o relațiune cu germanii decât cele impuse prin necesitatea funcțiunii lui. [Mama a cam speriat pe Luigi, spunându-i că Costache a fost închis și noi amenințate și recomandându-i prudență. Italianul, fricos, n-a mai dat pe la noi și n-am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu care se mișcau germanii și în urmă austriecii și ungurii, care erau mai puțin răi cu populația săracă. america în război Ziua de 23 ianuarie/5 februarie fu scrisă cu roșu în calendarul nostru, căci ne adusese știrea ruperii relațiunilor cu America. Era ultima mare putere care le declara război, nu mai lipsea nimeni din acordul contra Germaniei. Ce simțimânt de groază trebuie să-i fi cuprins în fața universului coalizat contra lor! De aceea aproape o lună au ascuns această
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ordinele; nu se vedea, nu se auzea, un adevărat Dalai Lama. Crezând probabil că nimeni nu l-a știut, a revenit în București ca secretar de legație și șef al biroului de propagandă; lucru de necrezut și în dauna bunelor relațiuni cu publicul român.] (Ediția I, 1937, p. 98. ) Mai toți internații liberați au fost din nou închiși, chiar cei bătrâni: Carabatescu, Ciocârdia, I. Duca. La Ploiești s-au arestat 150 de persoane, printre care femei și primarul Ionescu. Ște fan
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rezistența mea. Mă povățui să scriu lui Czernin sau cel puțin lui von dem Bussche, cu care fusesem în relații bune în timpul misiunii lui la București, și se minună de refuzul meu categoric de a invoca în timp de război relațiunile amicale de altădată. „Dar doamna Martha Bibescu a scris o foarte gentilă scrisoare lui Czernin, care i-a răspuns pe același ton.“ „Avem alte principiuri și alte simțiminte“, îi răspunsei. Și, într-adevăr, la sosirea lui în București, Czernin era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ei ca în surghiun. Noi ne rugam la Dumnezeu să nu consimtă, dar de unde ar fi luat ei puterea de a rezista germanilor? Cedară cu toată opoziția dlui Pulieff și a altor fruntași, care se interesau de ei și de relațiunile postbelice cu noi. La plecare, germanii i-au pus să ia bilete de clasa I și vagon cu paturi; la gară însă i-au urcat într-un vagon murdar de vite. La Troian, bulgarii i-au primit bine, fiecare gazdă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pretindea că sunt generalii Coandă, Averescu, Culcer și Constantin Argetoianu. Tot ce știam din ziarele lor ne indigna și ne îndurera. Weckerle, în Camera ungară, vorbea de luarea munților, de căile ferate și Dunăre, de avuțiile economice, de a interzice relațiunile cu Transilvania și de a asigura soarta ungurilor în România. Eram convinși că astfel de condițiuni nu se puteau primi după atâția morți, [atâtea] jertfe și suferințe. Starea Austriei ne dădea curajul de a prefera ruperea tratativelor unei astfel de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mai occidentală, doamnele Carp, Al. Lahovary, Manu, Alex. Em. Lahovary, Stolojan, Elena Pherekyde, Constanța Costinescu; toate legațiunile se întreceau în serate, baluri, primiri. După ce ne instalarăm în casa din strada Clemenței, am dat și noi mai multe serate muzicale. Aveam relațiuni bune cu mai toți artiștii din țară, prietenești cu Enescu. Cântau la noi pe rând. Dinicu îmi organiza acompaniamentele. Cele trei concerte de Bach cu trei piane - însoțite de quartet de coarde. Elevele Leriei cele mai bune, bucăți cu 4
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îi povestise cum aflase în acel moment știrea extraordinară a nașterii unui fiu al său cu prințesa Maria Cuza, văduva moștenitorului lui Alex. Ioan Cuza. După o întâlnire cu dânsa la București, nu mai avusese cu dânsa nici un fel de relațiuni împreună, nu fusese prevenit de consecințele acelui fapt și iată deodată că i se anunță această paternitate! Nu o credea și venise să roage pe Costache să se ducă imediat la Ruginoasa, să constate lucrul și să-i spună impresia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui nu era din cele mai austere. Dar mă înșel zicând că nimic nu se schimbase în viața noastră, căci două prietene, pe încrederea și afecțiunea cărora credeam că ne putem rezima, se depărtară ostentativ de noi și rupseră orice relațiuni nu numai cu fratele învinuit, dar cu mama și chiar cu mine, care nu mai eram în casa Brătianu. D-na Irina Câmpineanu 283, văduva lui Ion Câmpineanu, legată așa de intim de noi toți, încât lângă dânsa, în zilele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
țului Carol, că fusese în străinătate să-l vadă. N-avea probe ma teriale, dar [avea] indicații destul de sigure. Ni se părea ciudat că în acest timp ne evita, trecea prin București fără să vină la mine să mă vadă, relațiunile deveniseră rare. Când, deodată, sosi principele Carol, comitetul partidului fu convocat, George sosi de la Iași, se duse direct la Marinescu, unul din agenții devotați ai regelui, și în urmă numai la unchiul și șeful său. Acesta, informat, îi spuse curat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și George I. Brătianu și dându-se continuatorul celor doi mari oameni de stat, pe care îl urmează întreg Partidul Național Liberal. De atunci nu l-am mai întâlnit și, la toate propunerile făcute de Lascăr Catargi pentru a relua relațiunile cu familia lui, am spus că voi urma exact atitudinea fratelui meu Dinu și nu voi face pace separată, cu atât mai mult că, înainte de ruptura cu Vintilă, ei au încetat să vină la mine. atentatul lui jalea în contra lui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
clima plăcută, florile din grădină, totul era încântător. Eliza, foarte amabilă. Nu voiam însă nici să mă aștepte prea mult cei de la Predeal, nici să văd coborându se barometrul amabilității stăpânei casei și, cu toate protestările ei, pornii peste munți. Relațiunile nu fuseseră niciodată atât de cordiale. În toamnă, după ce părăsii Valea Prahovei, înainte de a mă stabili la începutul lui octombrie în oraș, scrisei Elizei, care se afla la Cumpăna, dorința mea de a petrece vreo zece zile la Florica. Neprimind
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
manuscris. ) lui, adică ridicarea la [gradul de] general de divizie și încredințarea postului de ministru de război. În Ajunul Crăciunului, a venit la dânsul Goga, propunându-i portofoliul Comunicațiilor în cabinetul ce avea să formeze cu ajutorul țărăniștilor. La observația că relațiunile lui cu regele nu justificau o astfel de alegere, i se răspunse că se va împăca cu regele după depunerea jurământului. Refuz categoric. „Atunci cere-i o audiență“. „N-am nici un cuvânt, de dorește să mă vadă să mă cheme
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]