706 matches
-
își ordonează materia pe criterii istorist-pozitiviste, timp obiectiv și personalități, urmărind dezvoltarea dramaturgiei spaniole de la teatrul liturgic, mistere, moralități și farse profane din Evul Mediu până la marile realizări clasice din vremea Renașterii și a „secolului de aur”. Momentele biografice, atrăgător relatate, se întrețes armonios în comentariu, participând la susținerea aprecierilor de valoare. Mai consistente și mai împlinite în cazul creatorilor de prestigiu, Lope de Vega, Calderón de la Barca, Cervantes, Tirso de Molina, spre exemplu, acestea precedă tablourile analitice, contribuind la închegarea
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
e construit ca o colecție de „documente” (comunicate, rapoarte, procese-verbale, transcrieri ale unor comunicații radio etc., dar și fragmente consistente dintr-o fictivă carte documentar-beletristică), un fel de dosar întocmit de o comisie care ar fi studiat ulterior extraordinarele evenimente relatate. Atacul cesiumiștilor are un aer de perfectă pastișă a unui roman american SF, horror și de aventuri. Cititorul înțelege de la primele pagini că în prezentul narațiunii, cândva, prin anii 2050-2100, Pământul a devenit o planetă a păcii și frăției generale
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
în Siria. Scrierea se încheie în 428 pentru că în acel an (în 428 sau 429) au murit Teodor din Mopsuestia și Teodot din Antiohia, considerați de către Teodor drept maeștri ai săi. Opera e împărțită în cinci cărți. În prima sunt relatate frământările care au apărut în sânul Bisericii sub Constantin din cauza ereziei lui Arie, iar în a doua continuarea luptei ortodocșilor sub Constanțiu. A treia e dedicată istoriei lui Iulian Apostatul, iar a patra evenimentelor care au loc până la moartea împăratului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și la Sankt Petersburg și intitulate Povestire pe scurt despre domnii Moldovei. În Letopisețul de la Putna se narează întâmplări petrecute între 1359 și 1526, adică de la domnia lui Dragoș Vodă până la cea a lui Ștefan cel Tânăr, multe dintre ele relatate și în Letopisețul de la Bistrița. Cu toate acestea, letopisețul, în cele două variante ale lui, conține informații inedite, ce completează imaginea Moldovei din perioada medievală. Prima versiune se conservă într-un sbornic din Kiev, alături de cronicile lui Macarie și Eftimie
LETOPISEŢUL DE LA PUTNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287789_a_289118]
-
textul este incomplet: începe cu jumătatea capitolului al șaptelea din cartea a doua și se întrerupe la al treizecilea capitol din cartea a patra. Se pare deci că avem cam jumătate din această operă. Aceasta era structurată ca o povestire, relatată unui anume Teostene, a unei dispute, care durase cinci zile, între autor și un păgîn învățat care nu e numit, însă e menționat ca filozof sau „filolog”. în realitate, cadrul dialogului e pură ficțiune: de fiecare dată, păgînul lansează atacuri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lîngă Apameea, în Siria. Scrierea se încheie în 428, deoarece în acel an (sau în 429) au murit Teodor de Mopsuestia și Teodot din Antiohia, considerați de către Teodor drept maeștrii săi. Opera e împărțită în cinci cărți. în prima sînt relatate frămîntările care au apărut în sînul Bisericii sub Constantin din cauza ereziei lui Arie, iar în a doua continuarea luptei ortodocșilor sub Constanțiu. A treia e dedicată istoriei lui Iulian Apostatul, iar a patra evenimentelor care au loc pînă la moartea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
orchestră În care găsim toate instrumentele și dirijorul altfel spus, naratorul, se schimbă uneori de la o pagină la alta. E când unul din zilele noastre - naratorul auctorial -, când unul din secolul al XIX-lea când, În sfârșit contemporan cu faptele relatate. La drept vorbind totul este aidoma unei conversații În dialect acadian Între urmași Îndepărtați din diferite epoci, ai bătrânului Bélonie și ai lui Pélagie LeBlanc Dar drumul de la epopee la mit, pe de o parte și de la personaj uman la
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
redimensionarea subiectivă a evenimentelor și în modificarea ordinii narative. Referitor la tipul de povestire, S. crede că poate fi definit prin „intriga apologetică”, dictată de existența ideală a Inorogului, și demonstrează că romanul este conceput ca o dezbatere reprezentată, nu relatată, cu evoluție alternativă a grupurilor de personaje și a Inorogului, veriga de legătură între ele. Sunt studiate nuanțat procedeele narative (discursurile și scrisorile fictive, visul, speculația filosofică, povestea didactică, maxima). Capitolul final interpretează sensul global al Istoriei ieroglifice prin portretul
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
numai din altruism, Nichita intră în jocul aranjamentelor, cunoscându-i astfel pe mai toți șefii vieții politice, pe care, dezamăgit, dezgustat, îi prezintă sec și concis, ironic sau caricatural, într-un limbaj sincopat, neutru, aparent inofensiv. Povestea sa de amor, relatată episodic, cu o neutralitate sceptică, e și ea marcată de urâciunea din jur, ceea ce îl determină pe ziarist să părăsească totul și să se retragă, cu un fel de disperare mută, la o fermă. Comentatorii vor aprecia proza lui S.
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
celor două „vase réle” - unul „românesc” (Stroe vornicul Leurdeanul) și altul „grecesc” (Dumitrașcu țarigrădeanul, văr al lui Constantin Cantacuzino), pe care Stoica Ludescu nu ostenește să le împroaște cu blesteme. Și a urmat ziua de 20 decembrie a anului 1663 (relatată și în hrisovul lui Antonie Vodă din Popești): „Și așa de năprasnă, neștiind Constantin postelnicul nimic, au trimis noaptea de l-au luat de la casa lui den București, de l-au dus la sfănta mănăstire Sneagoval, și acolo l-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
perspectivă a actualității, și analitică, adesea critică, dar și învăluită într-un halou nostalgic. Observații profunde, subtile, caracterizări pregnante contribuie la refacerea climatului social. Nu se dezminte însă nici moralistul, preocupat, fără să plictisească, de relevarea semnificațiilor etice ale faptelor relatate. Secțiunea a doua, datând după 1965, include, într-o alcătuire bine gândită, mărturisiri și portrete ale celor care i-au marcat lui S., într-un fel sau altul, anii de formare, precum și ale prietenilor din perioada studiilor. Al. Macedonski, la
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
un moralist care îndeamnă la cumpătare. Excesul este funest, și pe el nu se poate întemeia o existență onestă. Cumințenia înseamnă acceptare a soartei, dar și o automulțumire, uneori de aspect filistin. Cu atât mai mult va condamna arghirofilia, evenimentele relatate ilustrând de nenumărate ori influența nefastă a banului. Reprezentativ este Ghiță, protagonistul nuvelei Moara cu noroc. Luând în arendă o cârciumă, el trăiește împreună cu soția sa, Ana, și cu cei doi copii la locul numit Moara cu noroc și încearcă
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Neologismele sunt puține și folosite cu chibzuință. Sfătoasă și fluentă numai în măsura în care se referă la mediul rural, expunerea devine aspră și stângace când el se apleacă asupra vieții orășenești. Topica este adeseori afectivă, influențată de poziția naratorului, implicat în evenimentele relatate. La realismul nuvelelor și romanelor sale (Mara, mai ales) contribuie într-o măsură deosebită procedeele retoricii populare (fraze scurte, stil indirect, interogații, expresii și imagini specifice), precum și folosirea unor proverbe și zicători. S. a scris și câteva piese, chiar debutul
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
sau trecută cu vederea); cu toate acestea, În anumite cazuri eu le-am găsit extrem de eficiente 15. Pe parcursul experimentelor mele am consultat În special lucrările persane Tohfet Khani și Tohfet al-Mominin16. La acestea două mă voi referi ori de câte ori cazurile speciale relatate aici o vor cere. Alopatia și homeopatiatc "Alopatia și homeopatia" În prezent există două sisteme diferite În practica medicală europeană: alopatia și homeopatia, ambele angajate În lupta pentru supremație de-a lungul ultimei jumătăți de secol 17. Sistemul alopat este
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
un efect salutar. Însă cum doctorii locali nu cunosc nici un vomitiv bun și eficient, și cum se tem și de efectele vărsăturilor, ei preferă mai degrabă utilizarea purgativelor, care provoacă uneori agravarea bolii, cum o demonstrează pe deplin și cazul relatat mai sus. Faptul că nu am putut reda sănătatea singurului om de viața căruia depindeau fericirea, pacea și prosperitatea acelei țări m-a afectat extrem de mult, căci am fost Împiedicat să intervin În folosul maharajahului 210. Orice om chibzuit care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu experimentul chimic real; 2. Softurile limitează posibilitățile de evaluare a cunoștințelor de chimie, prin reducerea tipurilor de itemi utilizați. 3. Lipsa de mijloace de instruire necesare pentru utilizarea softurilor limitează modul de organizare eficientă a lecțiilor. Din toate cele relatate putem conchide: 1. Utilizarea softurilor educaționale în procesul de studiu al chimiei este un proces viabil, care permite realizarea învățării eficiente a conținuturilor curriculare. 2. Utilizarea softurilor educaționale, trebuie corelată cu metodele tradiționale și activ participative, pentru a evita consecințele
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
astfel un portret al tatălui, parcă la antipodul lui Moromete. De altfel, apropierea de proza lui Marin Preda nu este întâmplătoare, o geografie umană similară e prezentă la memorialist, chiar și asperitatea stilului trădează descendența și „fibra” comună. Pe măsură ce întâmplările relatate se apropie de vârsta maturității autorului, cartea își pierde savoarea, transcriind parcă un jurnal intelectual, istoria unei mari cariere științifice în lumea medicală, plină de ostilități neașteptate, dar și de nesperate recunoașteri și onoruri. Scrierile următoare nu sunt decât amplificarea
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
și îndreptate la timp. Apropierea eforturilor instructiv-educative ale familiei de cele ale școlii, integrarea familiei în rezolvarea promptă și operativă a greutăților ce se ivesc în procesul de învățare, nu diminuează cu nimic răspunderea ce revine școlii, educatorilor, scopul celor relatate fiind de a evidenția locul pe care trebuie să-l ocupe familia în pregătirea și educarea propriului copil, alături de ceilalți factori. Școala trebuie să se intereseze de mediul familial al copilului, de starea de sănătate, de mediul de lucru, de
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]
-
morale, varianta versificată a fabulei esopiene „greierele și furnica”, elemente de folclor și etnografie din zona Mehadiei, dar și cunoștințe „științifice” de geografie și astronomie. Scurtă cronică a războiului din 1788-1791, scrisă probabil paralel cu desfășurarea evenimentelor, succint și precis relatate, și completată cu informații până spre anul 1811, a servit și la redactarea cronicii sale principale. Din 1815-1816 datau două lucrări ce i se comandaseră, azi pierdute, una în germană și cealaltă în sârbă. Prima, o scurtă istorie a Banatului
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
bolnavilor sub forma „narațiunii clinice” reprezintă „materialul brut” sau „primar” din care se reconstituie de către observatorul de specialitate, medic sau psiholog, „discursul clinic” ordonat obiectiv-științific. Trecerea de la „narațiunea bolnavului” la „discursul clinic” reprezintă un act de ordonare serială a faptelor relatate care revine medicului sau psihologului. Discursul clinic reprezintă materialul obiectiv „extras” din narațiunea clinică a bolnavului observat și din care medicul sau psihologul observator vor construi „cadrul epistemic” formalizat și care, în final, exprimat concentrat din „diagnosticul clinic” va desemna
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trăire” a bolii de către respectivii bolnavi. Referitor tot la „narațiunea suferinței” de către bolnavii psihici, trebuie avute în vedere câteva lucruri deloc neglijabile: forma de expresie al acesteia, vocabularul folosit, construcția contextului narativ, conținutul acestuia, modalitatea de explicare a propriilor trăiri relatate. Aceste aspecte legate de „construcția narațiunii clinice” depinde de nivelul intelectual al bolnavilor, bagajul lor cultural, imaginație și sensibilitate afectivă, capacitatea de comunicare. Modelele epistemice ale bolii psihice Așa cum spuneam mai sus, modelul epistemic al „anormalității psihice” reprezentat prin conceptul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestora, limbajul bolnavilor psihici exprimă atitudinea acestora față de nefirescul transformărilor pe care ei le resimt. Limbajul bolnavilor psihici disimulează, relatează sau elaborează fabulativ ceea ce aceștia simt ca nefiresc în raport cu propria lor persoană. În cazul disimulării, bolnavii caută ca prin cele relatate să ascundă, să mascheze sau cel puțin să estompeze pe cât le este posibil, nefirescul pe care-l resimt ca urmare a unor „transformări” ale persoanei lor. În aceste cazuri relatările sunt sărace, simple, caută să evite tema suferinței sau a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de viață a bolnavilor psihici este „materialul psihopatologic” din care medicul psihiatru va reconstitui ulterior configurația personalității bolnavului, „imaginea clinică a bolii”, dar și limbajul epistemic, care să delimiteze sfera disciplinei respective. Se poate desprinde clar acum, pe baza celor relatate mai sus, că în cazul psihopatologiei, câmpul epistemologic al acesteia se fundamentează pe și prin limbaj. El fiind rezultatul analizei limbajului empiric din care se elaborează ulterior limbajul științific. În felul acesta câmpul epistemic al psihopatologiei reunește atât limbajul bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de mare tiraj Die Welt un text informativ și de analiză. La 4 iulie 1983 ziarul vest-german a publicat pe baza acestui material un articol intitulat „Condamnarea și blestemarea științei: România închide ultimul Institut de psihologie”. Pentru a conferi celor relatate mai multă autenticitate, ziarul a inserat în subsolul articolului o notă din care reieșea că autorul este cunoscut redacției, dar, acesta trăind în România, nu poate fi menționat numele lui. În aceeași zi, postul de radio „Europa Liberă” a transmis
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu puternice tangențe la realitatea imediată. Deși declarat fantastic, romanul așază în prim-plan câteva perspective neliniștitoare asupra condiției umane de azi și de totdeauna. Înfățișându-se pe sine în mai multe ipostaze - narator, personaj, dar și critic al celor relatate -, autorul vădește o bună cunoaștere a naturii omului, ca și a tehnicilor moderne de manipulare: genetică, temporală, spațială sau imagistică. El probează, astfel, virtuți de romancier original, capabil să dea dimensiuni insolite literaturii SF. Ca editor, S. s-a remarcat
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]