332 matches
-
doua zi urmează o inspecție (mai exact, inpecția), că, în fine, inspectorul sosește?”. Metoda critică sintetizată aici de către Ion Vartic - aceeași ca în excelentul său eseu din 2000, Cioran naiv și sentimental - are afinități cu teza lui Matei Călinescu privind relectura hermeneutică de tip cvasidetectivist, menită să descopere secretele semantice pe care textul le ascunde abil în el însuși, uneori chiar împotriva intenției auctoriale de a face sens. Așa, de pildă, un “cifru”, ori, altfel spus, un criptonim, ar conține, în
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
și de anvergură. Cum la noi cărțile, mai ales cele apărute la edituri mici din provincie, sunt ca și inexistente, Dan Lungu s-a gândit bine să reediteze acel volum. Adăugând câteva proze noi și schimbându-i titlul. Și la relectură, impresiile bune se păstrează intacte. De la aspectul stilistic (frazare fără cusur), până la conținutul în sine, povestirile au forța de a motiva lectura. S-au pronunțat multe, foarte multe, nume ale literaturii universale, și nu numai, cu care scrisul lui Dan
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
din 1929 încoace, minți critice și erudiții filologice de o rară subtilitate. Numai că, mai presus de jocurile speculative și de observațiile sclipitoare, lui Matei Călinescu îi reușește o dublă - majoră - amprentare: în primul rând prin metoda, perfect dezideologizată, a relecturii; în cel de-al doilea, prin diagnosticul implicit și subliminal pe care-l fixează drept blazon al studiului și - în același timp - al operei mateine. Premisă de căpătâi a oricărei înțelegeri raționale ori emoționale, recitirea devine, la Matei Călinescu, algoritm
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
în câteva din scrierile lor canonice sau numai marginale - nu pot fi, se pare, luați în posesie decât după a doua foiletare serioasă. Lectura e imposibilă și insuficientă, iar dreptul de cetate îi revine exclusiv, după grila lui Matei Călinescu, relecturii. Pe sobra listă din volumul american Rereading se adaugă, mai probabil ca un tribut plătit tinereții decât ca o formă de patriotism literar, Craii de Curtea-Veche. Cum asta? S-ar părea că nici acestui bizar roman interbelic nu i se
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
Craii de Curtea-Veche și eventualii noi sacerdoți există, acum, decriptări ca acelea operate sintagmatic de Albala sau Paleologu, intertexte din Montagne revelate de Șerban Cioculescu, matrice stilistice puse în evidență de Ov. S. Crohmălniceanu. Și - nu în cele din urmă - relecturi inteligente puse în pagină de Matei Călinescu. Un protocol actualizat ar trebui să includă - pe lângă Craii..., Remember sau Sub pecetea tainei - și acest amplu filtru critic. Adică ar obtura lucid tocmai misterul decadentist, ritualul mnemotehnic, recitarea evlavioasă în care stătea
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
Cosmin Ciotloș Am schițat până acum o linie de lectură, și mai ales de relectură, a Istoriei pe care o consider, substanțial, corectă. Față de celelalte, aceasta are avantajul de a fi în mai mare măsură critică decât (cum bine nota la un moment dat C. Rogozanu comentând serialul lui Ștefan Agopian) scriitoricească. Diferența o face
Câteva concluzii (IX) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7311_a_8636]
-
vii, un du-te vino între prezent și trecut capabil să reproiecteze o lume : exilul, familia, România de ieri și de azi, America de acum, Bucureștiul copilăriei și adolescenței, revelioanele de odinioară, mediul de catedră, de amfiteatru studențesc, lecturile și relecturile... Cronicarul și-ar dori să citească întreg Jurnalul Verei Călin care ar constitui, pentru orice editură, de la noi sau de oriunde, o prețioasă achiziție. Viața și litera Multe, ca de obicei, pagini de pus deoparte din ediția de vară a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
sa "istoriei receptării critice". Și nu doar dintr-un scrupul "de onestitate", prin consemnarea meritelor unor predecesori, ci și dintr-un motiv formulat, fără ocol, astfel: "mai cu seamă în cazul unor opere de care ne despart secole, lectura ori relectura textelor oferă mai puține satisfacții istoricului decît aceea a comentariilor critice, concomitente ori succesive". Textura de opinii emise asupra operelor i se pare criticului nostru a fi înzestrată cu "o miraculoasă actualitate", întrucît ea s-ar dovedi mai rezistentă la
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
aș zice, a recunoașterii meritelor unor precursori. A fost și una științifică. Remarcasem, parcurgînd atît operele, cît și imaginile lor în epocă sau mai tîrziu, că, mai cu seamă în cazul unor opere de care ne despart secole, lectura ori relectura textelor oferă mai puține satisfacții istoricului decît aceea a comentariilor critice, concomitente ori succesive, acceptabile sau depășite, contradictorii sau asemănătoare. Cu alte cuvinte, băgasem de seamă că refacerea procesului de receptare continuă să ne intereseze și atunci cînd operele înseși
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
apărute în România secolului 20, nu poate fi înțeles fără anterioara "capodoperă a literaturii experienței" și scandalul care i-a urmat, iar orice lectură a primului trebuie precedată de aceea a celor două cărți publicate anterior. Nevoia de reluare, de relectură, a întregului ansamblu provoacă nu doar descoperirea unor semnificații nereceptate anterior, dar și, în cazul unor cititori printre care mă număr, o impresie copleșitoare, o puternică tulburare, un fel de slăbire a resurselor vitale, o "îmbolnăvire", ca aceea prin care
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
lui Antonin Artaud ca și cum aș fi aproape contemporană cu el. Am încercat să mă aventurez dînd timpul înapoi, eliberîndu-mă de problemele lui "azi" și împovărîndu-mă cu cele ale lui "ieri". Mi-am dat seama, cu cît m-am adîncit în relecturi, că lucrurile puse sub observație, sub lupă, realitatea declanșatoare de patimi și negații și dispute este cam aceeași. Cam aceleași probleme, tratate, însă, parcă, mai bărbătește, mai asumat, mai coerent. Discursul lui Artaud este mai structurat, mult mai complex, poate
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
Cosmin Ciotloș Traian T. Coșovei, Nichita Danilov, Ion Mureșan, Ioan Es. Pop, Liviu Ioan Stoiciu. Așa arată, în texte, la o severă relectură, nucleul granitic al poeziei generației optzeci. Sau cel puțin așa stau lucrurile în viziunea editorilor de la Paralela 45, care au lansat - de curând - pe piață antologia de grup Băutorii de absint. Nu stau să chestionez savant selecția, să mă mir
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
C. Rogozanu Sigur, e foarte greu să scrii despre o carte care evocă pe cineva, un mare profesor, un mare om de cultură, plecat recent dintre noi. Este însă singurul mod de a propune o relectură, o reamintire a vocilor "grele" din cultura românească. Acesta este rolul tipăririi cărților comemorative, același e rolul recenzării lor. Aurel Sasu și Mircea Petean au alcătuit un volum de "aducere aminte" a Profesorului Mircea Zaciu. încă de la primele pagini șochează
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
--- Șapte teme Un studiu recent de Andrei Bodiu, Șapte teme ale romanului postpașoptist, are menirea de a opri procesul de "fosilizare" al unor romane apărute între anii 1855-1865. Miza acestui demers este ușor de intuit. Propunându-și relectura "fără prejudecăți a unei epoci literare mai puțin cenușii decât se crede", autorul se angajează pe un drum inedit. Fără a fi profund revoluționară, relectura comportă o oarecare distanțare de vechile interpretări, căci altfel, printr-o angajare în linie tradițională
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
unor romane apărute între anii 1855-1865. Miza acestui demers este ușor de intuit. Propunându-și relectura "fără prejudecăți a unei epoci literare mai puțin cenușii decât se crede", autorul se angajează pe un drum inedit. Fără a fi profund revoluționară, relectura comportă o oarecare distanțare de vechile interpretări, căci altfel, printr-o angajare în linie tradițională, nu-și justifică pretenția. Recurența toposurilor romantice, schematismul excesiv, grefele aplicate din romanele populare franțuzești ale lui Eugen Sue, Paul Féval sau Paul de Kock
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
a cărui operă stă în întregime pe un piedestal etic, asemenea mici ciupeli de breaslă sună de o mie de ori mai nepotrivit decât la oricare altul. Într-un articol intitulat De ce îi scria Brumaru lui Raicu (referitor la frumoasele relecturi cu adresă din Cerșetorul de cafea), Ileana Mălăncioiu începe prin a-l pune la punct, într-un chip nu tocmai onorabil, pe Mircea Cărtărescu. Nu fiindcă De ce iubim femeile ar fi dezamăgit-o estetic, ci pentru că într-un paragraf de
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
mai găsesc cîțiva vîrstnici ce au cunoscut familia Jäger. Consemnînd această anchetă - cu zvonurile, pistele false, minciunile și adevărurile subiective ale martorilor, scriitorul pune în paralel confesiuni dureroase despre relațiile din copilărie cu frații lui și își însoțește povestirea cu relecturi ale unor episoade biblice, pretext de meditații asupra surselor invidiei, crimei, lașității și curajului. Trei convingeri domină textul în ansamblu: că trebuie să cauți ce altă poveste ascunde sau trădează cea care tocmai îți este spusă; că violența nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8925_a_10250]
-
este viața afectivă a personajelor. Ați vrea s-o ocrotiți (s-o păstrați tainică) dar o sfărâmați în replici puse pe hârtie (vezi Talking It Over). Rezultă de aici ceea ce am numit emoția întârziată: o contradicție atât de incitantă încât relectura devine un sine qua non. O relectură care nu urmărește șiretlicuri de tehnică ci se insinuează în sensibilitatea labirintică a autorului. Cât din ființa dvs. puneți în aceste personaje? Există undeva în cărțile pe care le scrieți referiri autobiografice? Unde
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
s-o ocrotiți (s-o păstrați tainică) dar o sfărâmați în replici puse pe hârtie (vezi Talking It Over). Rezultă de aici ceea ce am numit emoția întârziată: o contradicție atât de incitantă încât relectura devine un sine qua non. O relectură care nu urmărește șiretlicuri de tehnică ci se insinuează în sensibilitatea labirintică a autorului. Cât din ființa dvs. puneți în aceste personaje? Există undeva în cărțile pe care le scrieți referiri autobiografice? Unde? J.B.: Ei da, fiindcă la urma urmei
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
admite un tertium al personajului portretizat pe care portretistul nu îl poate interpreta. Ceva ne scapă și acest ceva trebuie cercetat cu o deschidere a intelectului și a inimii cât mai generoase. Alexandru George scrie că este nevoie de o relectură în condiții ne-partizanale și de așezare a valorilor în cultura română, pentru că scrierile lui Steinhardt trebuie puse într-un context, pe un raft, alături de alte cărți. Cărțile lui Steinhardt pot fi puse lângă cele ale prietenului său Al. Paleologu
„Călugărul paradoxal” by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4745_a_6070]
-
a întretăierii de improbabilități - de care mă temeam. Ce mai scrieți? Ce va mai apărea în România? Nu-mi place să vorbesc despre proiectele mele, am superstiția că nu se realizează. Pot totuși menționa aici două probabile apariții: cartea despre relectură, cu titlul A citi, a reciti: Către o poetică a (re)lecturii, pe care o traduce profesorul Virgil Stanciu de la Cluj pentru editura Fundației Culturale Române; și o nouă ediție "definitivă" a microromanului-eseu Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, generos
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
mai interesa pe cineva o reinterpretare a acestei feerii prăfuite, ostenită de clișee, de diluări narative și parantetice. M-am mirat cînd am auzit opțiunea lui Dabija. Mărturisesc, însă, că m-am gîndit la o nebunie, a lui, la o relectură, la o propunere cu o miză pe care numai el o vedea, la o spargere de șabloane, la o repunere în pagină a textului. E ca și cum ceva zace în pulberea drumului, neinteresant pentru nimeni și, la un moment dat, cineva
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
avant la lettre. În ansamblu, Ispitiri, trecute vremi e o carte bună, chiar foarte reușită sub aspectul cantitatății de informație nouă adusă, și mai ales sub aspectul unei mai subtile intenții de pastișă a textelor analizate, de înduioșată și amuzată relectură a lor, cu ochelarii criticului avizat, și în special pentru privirea complice aruncate când în buduarul aristocratelor, când în spatele scenei. Mihaela Mudure Ispitiri, trecute vremi - eseuri de istoria literaturii engleze Ed. Paralela 45 194 pag., 75.000 lei.
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
perioada vacanțelor și concediilor. Cum este și normal, lumea literară a aflat imediat cine și ce cărți au fost premiate, Încă de la Începutul lui octombrie. Dar a intervenit o nouă amânare: Conducerea Consiliului culturii a hotărât și a trecut la relectura cărților premiate - o nouă cenzură deci, retrospectivă, pe cât de inutilă, pe atât de jignitoare. Inutilă pentru că marea majoritate a cărților premiate sunt de mult epuizate. Jignitoare față de juriu, de Uniunea Scriitorilor și de cei premiați. Și această reverificare a „calității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
luni de zile ca să găsesc alte cărți care puteau ademeni, pentru un schimb (făceam des schimburi de cărți), pe cel care deținea cartea care mă interesa. Neavând bibliotecă proprie, Noica împrumuta de la cunoștințe cărțile care-l interesau, mai ales pentru relectură. I-am împrumutat și eu câteva, pe care și le alegea singur, în garsoniera de două cămăruțe din Boteanu. Mi le restituia foarte punctual și-mi mai spunea uneori care din filozofii din generația lui sunt pe punctul de a
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]