331 matches
-
din cărțile lui Breban a reușit să facă proba timpului. Poate mă înșel, dar faptul că nu reușesc să recitesc cărțile lui Buzura dar am recitit, de pildă, și Lumea în două zile de Bălăiță și rezistă, adică am rezistat relecturii! poate avea și semnificația că mi-e teamă, cumva obscur, subconștient, de o dezamăgire. Tocmai pentru că au existat momente în care mi-au plăcut, dar știu că nu în primul rând din motive literare... Dorin Popa: Da, cred că adevărul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ample fragmente, uneori bucăți întregi din notele de călătorie și din nuvele (Cetatea morții e preluată tale quale din Scenete și fantezii), revenind chiar la unele "subiecte" ori motive epice ("dragostea florentină") într-o manieră deja cunoscută, de genul rescrierii/ relecturii în palimpsest, ce instituie un foarte interesant "dialog" cu literatura anterioară, redusă acum la esențe (ca și psihologia personajelor). Așa se face că, reîntors pe tărâmul italic, nefericitul îndrăgostit nu caută desfătări estetice în peisaj, pe care-l găsește mai
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sînt mute prin natura lor [...], noi sîntem cei care le conferim un sens, variabil în funcție de indivizi și de epoci'' (ibid., p. 93). Astfel se construiesc probe pentru un fenomen bine cunoscut de autovalidare a credinței care leagă și permite o relectură a evenimentelor, reinterpretate astfel în funcție de conținut și de formă. O parabolă chinezească din secolul al III-lea î.H. exprimă perfect acest proces: "Un om nu-și găsea toporul. Îl bănui atunci pe fiul vecinului că l-a furat și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
filigran sub vectorul "progres tehnic", care nu adună cuminte artele, a șaptea, a opta, a noua, după ordinea sosirii, ci mușcături, busculade și traumatisme. Jocul nu este, desigur, doar unul de eliminare. "Una" o poate resuscita pe "alta". Există o relectură cinematografică a picturii, iar privirea lui Eisenstein asupra lui da Vinci îi dă acestuia o nouă viață. Nu-l mai vedem, după Orson Welles, cu aceiași ochi pe Tintoretto, fiindcă regăsim la el cadrările, oblicele anxioase și profunzimea de câmp
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sfânt. Ibid., p. 7. Bineînțeles, această vocabulă se pretează la întrebuințarea în toate direcțiile, rămânând doar o etichetă (emoțională) fără un conținut concret. 54 Ibidem, p. 28. 55 Philippe Walter, Mitologie creștină, p. 9 respectiv p. 18. Istoricul propune o relectură a poveștilor medievale deoarece "folclorul și literatura medievală își au originea în același ansamblu cultural care nu este, de data aceasta, nici grec, nici roman, ci celtic. [...] Unele teme celtice și arthuriene își au obârșia în antice tradiții religioase druidice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
măcar, poezia lui Gamarț, altminteri inteligentă și bine făcută, lasă impresia unei grozave digitații pe tastatură. Pe care o pot plăcea - din exterior - destui, dar care se retrage din calea oricărui vizitator cu bune intenții. Înainte de a impune, circular, o relectură, opusculul intitulat Eu spun dragoste trimite, de la primele versuri, la raftul din bibliotecă pe care, de ceva ani, se găsesc, deloc prăfuite, Manifestul anarhist sau Fratele păduche. Un viciu infim - și acesta de atitudine - îl ține pe Andrei Gamarț departe
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
poetice și imperfecțiunea eterogenizantă sugerată de celebra Lecție despre cub și de titlul atât de puțin înțeles în epocă Operele imperfecte. Distingeam, la un moment dat, vreo cinci etape în evoluția concepției despre poezie a lui Nichita Stănescu. La o relectură târzie, găsesc că toate se adună în una singură, complexă și de o remarcabilă frumusețe arhitectonică, o sinteză de eminescianism sublimat-arborescent, ale cărei ramuri trec prin Bacovia, Minulescu, Arghezi, Blaga, Ion Barbu și Nicolae Labiș. Încoronarea ultimă e ceea ce poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
yală < n.pr. eng. Yale (DEX2, internet)6. 3.1.2. Tipul flexionar ă-i: am înregistrat 25 de substantive: acvaristică, africanistică, albanistică, americanistică, anglistică, antiliteratură, birotică, brizură, coplată, democratură, ebenistică, indianistică, indo-europenistică, inventică, metalingvistică, microelectronică, ortoptică, robotică, românistică, protetică, pseudoliteratură, relectură, subcultură, subgrindă, tastatură. Dintre acestea, la 15 se recunoaște sufixul -ică, productivitatea (nu foarte mare) a tipului datorându-se și sufixului. Câteva substantive nu au o formă de plural, încadrarea făcându-se pe baza formei de genitiv: acvaristică, africanistică, ebenistică
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
microantologie, microbacterie, microchirurgie, microcip, microelectronică, micromoleculă, microparticulă, microprocesor, microproducție, microsistem, microundă, microwatt; mini-: minicar, minigolf, minimarket, minivacanță; multi-: multiculturalism, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, multipartidism; pre-: preaderare, precomandă, precontract, predeterminant, pregeneric, preinfarct, premergător, preselecție, presesiune, presezon, prespălare; re-: reinserție, reeligibilitate, remixare, relectură; semi-: semianalfabet, semicristal, semicumpănă, semidoctism, semigreu, semipreparat, semiuncială; sub-: subcontract, subcultură, subgrindă, subgrupă, subinginer, subingineră, subredacție; super-: supercampion, supercampioană, supercupă, supermagazin, supermarket, superofertă, supervedetă. Derivarea cu aceste prefixe și prefixoide de la cuvinte anterioare DOOM1 duce la reîntărirea tipurilor flexionare în
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
înțelege însă valoarea fiosofiei moderne de început decât în raportul pe care, deși ea l-a negat, îl are incontestabil cu gîndirea medievală. Aceeași necesitate se impune și celor care vor să lumineze starea actuală a filosofiilor: aceea de a relectura filosofia din perioada inocentă a epocii moderne. Asta pentru că încercarea de a întelege prezentul rămîne sterilă fără integrarea trecutului din care provine, fără jaloanele moștenirii culturale. Aici ne amintim îndemnul lui Isus: Păstrați-vă în începuturi! În acest spirit spunem
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Lenin. Ei s-au întors la marea idee decurgând din credința în existența unui nucleu dur, definitorie pentru comunismul din totdeauna și de oriunde, oricare i-ar fi denumirile. După cincisprezece ani de „doliu”, neocomuniștii* își caută identitatea între o relectură a lui Marx adaptată mondializării și societății postindustriale, și o repliere pe fundamentele dintâi ale doctrinei, adică pe respingerea banilor și pe aspirația către marea împărțire echitabilă. 1789-1871 Revoluțiile franceze Revoluțiile franceze au fost în tot cursul secolului al XIX
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
structurile spiritului uman în accepția cea mai strictă a termenului structură. De asemenea, clivajele corespund unor cupluri de opoziție în sensul pe care îl dădea Claude Lévi Strauss sau identificării celor două dimensiuni, axelor sintagmatică și paradigmatică definite de către Saussure. Relectura structuralistă a modelului de clivaje apare astfel nu doar legitimă în raport cu concepția lui Stein Rokkan, dar și mult mai clarificatoare față de căile cotite ale demersului parsonian. Întreprinderea noastră clasificatoare se înscrie astfel în descendența directă a demersului lui Rokkan care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
blând, deși autorul nu scapă nici aici prilejul de a da uneori cu o mână și a lua cu cealaltă. Al doilea mare reper axiologic al criticului este Bacovia (Complexul Bacovia, 2002), pentru ca în Caragiale abisal (2003) să propună o relectură incitantă a operei celui de al treilea. Unitatea de viziune și stil, ca pecete a organicității, definește toate aceste demonstrații critice. Din trunchiul central s-au ramificat oarecum previzibil cărțile despre geografia politică și literară a ținutului dintre Prut și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nouă; 7) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 2004, 280 p. (Eminesciana. Serie nouă; 8) * CODREANU, Theodor. Mitul Eminescu. Iași: Junimea, 2004, 330 p. (Eminesciana. Serie nouă; 9) * ANTOFI, Simona. Luceafărul: o relectură: perspective pluritextuale. Iași: Junimea, 2004, 288 p. (Eminesciana. Serie nouă; 10) * SPIRIDON, Cassian Maria. Eminescu, azi. Iași: Junimea, 2005, 278 p. (Eminesciana. Serie nouă; 11) * SCRIPCARU, Gheorghe; CIUCĂ, Valerius M. Mihai Eminescu: încercare de patografie. Iași: Junimea, 2005, 174 p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
achiziționată din rubrica sportivă a lui Fănuș Neagu". Maiorescu: "analize critice precare". Philippide: "declamație searbădă, narativitate căznită și previzibilă". Nichifor Crainic: "teolog de mâna a doua, cu ambiții eseistice", "un Vlahuță mai apăsat"; "reeditarea lui a dezamăgit integral". Preda: "vremea relecturii l-a împins în zona somnolentă a istoriilor literare"; "nu cunoaște psihologia lumii de care vorbește și nici imaginație epică spre a putea compensa nu are". Moromeții: "roman linear, cronicăresc, bolovănos, respectând regulile realismului, fără nici o ambiție constructivă și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Lucrările pe care le-am rezumat aici prezintă imensul interes de a furniza analizei organizaționale un model elaborat al subiectului care integrează o bogată literatură. Acesta a apărut o data cu analiza situațiilor de tranziție (șomaj, formare...). Dar a permis totodată o relectură a numeroase fenomene organizaționale (satisfacție, cultură organizațională, motivație, socializare organizațională...). Această relectură va ocupa un loc important în cartea noastră. DE REȚINUT • Se pot opune două definiții diferite ale "organizațiilor". • Aceste definiții se bazează pe un model diferit al comportamentului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
furniza analizei organizaționale un model elaborat al subiectului care integrează o bogată literatură. Acesta a apărut o data cu analiza situațiilor de tranziție (șomaj, formare...). Dar a permis totodată o relectură a numeroase fenomene organizaționale (satisfacție, cultură organizațională, motivație, socializare organizațională...). Această relectură va ocupa un loc important în cartea noastră. DE REȚINUT • Se pot opune două definiții diferite ale "organizațiilor". • Aceste definiții se bazează pe un model diferit al comportamentului uman. • Psihologia socială a organizațiilor a abandonat treptat concepția mecanicistă care a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ales ca obiect de studiu. În locul lor, preferăm un demers ivit din retorica oratorică, ce prezintă imensul avantaj de a fi legat de oralizarea scriiturii (ceea ce anticii numeau actio) și de a premerge istoric invenția frazei. După ce am abordat îndelung relectura concepției clasice a perioadei în Adam 1990 (73-83) și 1991 (143-190), amintesc pe scurt că Aristotel definește perioada ca pe o "formă de elocuțiune 1 care are un început și un sfîrșit prin ea însăși, precum și o întindere ușor de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
foudre" amoros. Situația finală-Pn5 nu este localizată doar în relativa din versul 10, al cărei perfect compus (m-ai renăscut de-odată) are valoare aspectuală de fapt încheiat. Putem spune că după linioara din mijlocul versului 9, naratorul operează o relectură a evenimentului trecut care depășește povestirea întîlnirii. Verbele la prezent din versul 13 complică ciudat temporalitatea: întîlnirea trecută este reactualizată în prezentul enunțării. Dialogul imaginar, marcat de apostrofă, creează coprezența discursivă a absentei și a naratorului. Dar versul 14 este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cauză 2], a fost revocat [fapt explicat]. Conectorul DEOARECE este suficient pentru a semnala imediat forma explicativă a acestui text-perioadă. 5.2. Structuri periodice retroactive Spre deosebire de T56, explicația poate să nu fie semnalată de la început, ci să survină la o relectură declanșată de conectori precum iată de ce. Să luăm ca exemplu acest mic poem de Raymond Queneau (Courir les rues, Gallimard, 1967): T74 Piața Bastiliei Există o scrisoare a lui Leibniz datată din 14 iulie 1686 în care el semnalează importanța
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
literară poate să devină donatoare de sens, reorganizând datele imediate ale literaturii în configurații nebănuite, dându-le o semnificație după chipul și asemănarea conștiinței reinterpretante. În cazul nostru, iubirea mistică, metafizică, de tip medieval fiind cheia de boltă a versurilor, relectura cristalizează literatura anterioară în versurile unei declarații de dragoste nutrite nu numai de energia sufletească proprie, ci și de energia transmutată a altora. Tot ceea ce atinge, pneuma lirică din poemele ivănesciene transformă, ca un Midas al erotismului, în iubire. Însă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
al acelora politice, în aurul versurilor de dragoste; apoi, la nivelul tehnicii intertextualității, se practică, pentru întâia oară nu numai în poezia contemporană, dar în cea română, în întregul ei, o relizibilitate complicată, dublată de o discreție care face accesibilă relectura numai ochiului cititorului mult exersat de literatură; în ceea ce privește tehnica raportării la convențiile unei specii anume (în cazul analizat, cea a sonetului, dar sunt și madrigaluri și alte tipuri de forme poetice cu reguli bine stabilite - deși Mircea Ivănescu declară, în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și priceperea adecvată a textului ivănescian. Însă relizibilitatea poeziei, după cum arată Matei Călinescu, în rândurile următoare locului deja citat din A citi, a reciti, devine cu atât mai pură cu cât este mai frecvent solicitată de către textul însuși după fiecare relectură. Așadar, se înțelege că a îngreuna relizibilitatea înseamnă, până la urmă, același lucru cu a o face mai pură. Se vede, prin urmare, că trei dintre sensurile majore ale discreției poetice ivănesciene (discreția ca modalitate sentimentală, ca modalitate intertextuală și, în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu acel moment prim al creației, moment în care opera se naște din tăcerea ce o precedă. Literatura nu se adresează exclusiv minții, de aceea apropierea de universul ei echivalează adesea cu un act de îndrăgostire, căci presupune lectură și relectură ca într-un dans al iubirii în care îți dorești să descoperi la fiecare nouă mișcare ceva care să-ți confirme plăcerea inițială. Este și motivul pentru care ne-am construit discursul ca o pledoarie implicită pentru lectură sau relectură
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
relectură ca într-un dans al iubirii în care îți dorești să descoperi la fiecare nouă mișcare ceva care să-ți confirme plăcerea inițială. Este și motivul pentru care ne-am construit discursul ca o pledoarie implicită pentru lectură sau relectură. Fiecare dintre scriitorii amintiți aici merită recitit pentru că are capacitatea de a învia lumi, sentimente, gânduri serioase ori ironice astfel încât ancorarea lor în epoca pe care au reprezentat-o se estompează și faptul acesta este esențial pentru rezistența în timp
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]