714 matches
-
refuzul de integrare în acest climat, M. este astăzi uitat, fie și parțial pe nedrept. Cu toată superficialitatea și facilitatea, cu tot senzaționalismul ieftin, literatura lui învederează câteva calități. Ceea ce conferă interes mai cu seamă prozei lui scurte nu e relevarea - convențională și schematică - a activității comuniștilor, descrierea „realizărilor socialiste”, ci pictura de medii, de climate, îndeosebi de medii periferice, înecate în mizerie, cu lume interlopă, cu figuri picarești, printre care apar exemplare ce amintesc de umanitatea gorkiană. Un volum reprezentativ
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
1957). Titlul reproduce alterat denumirea unui hotel arădean, denumire ce tocmai prin alterare rezumă starea de spirit a populației din cartier. Prin ștergerea unei litere de pe firmă, Hotel Triest a devenit Hotel Trist, iar localnicii îi spun Hotel Tristețe. Pentru relevarea condiției multora dintre localnici, iată doar câteva situații, care se regăsesc și în alte scrieri ale lui M. Un cerșetor stă în fața catedralei catolice cu mâna întinsă. E dus acolo dimineața și readus acasă seara, de un copil, pentru cinci
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
dacă se ocupă de folclor, etnografie, artă populară, istoria folcloristicii sau de instituționalizarea cercetării științifice. În domeniul istoriei folcloristicii, M. este considerat „unul dintre fondatorii acestei discipline” (Ion Taloș), un deschizător de drumuri, studiile sale fiind axate mai ales pe relevarea interesului pentru folclor în Transilvania. Cercetările consacrate preocupărilor de folclor ale lui Samuil Micu, Vasilie Popp, Timotei Cipariu, Nicolae Pauleti, At. M. Marienescu, Ion Pop-Reteganul, Moses Gaster, Ovid Densusianu ș.a. demonstrează că mișcarea folcloristică din Transilvania a parcurs aceleași etape
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
versuri în „Oltenia literară” (1957) și cu proză în „Luceafărul” (1963). În 1964 primește o mențiune la un concurs organizat de „Gazeta literară”. În proza din volumul Redactori și pianiști (1967) accentul cade pe descrierea unor stări sufletești inexplicabile, pe relevarea unor trăiri imperceptibile. Subiectul, tema aproape că nu există sau se compun din câteva întâmplări vag conturate. Contează, în primul rând, reacția subconștientului, sensibilitatea personajelor (Fularul cu centauri, O discuție despre patine...). Povestirile din Inaderență (1968) rafinează maniera atât ca
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
apreciată pentru repertorierea integrală a motivelor poeziei antologate. Consemnabile mai sunt analiza prozei lui Al. Ivasiuc, centrată pe romanul Cunoaștere de noapte și - în texte neadunate în volum, ca Realismul lui Nicolae Iorga și Trăind spre a ajunge la carte - relevarea pattern-elor clasice care constrâng viziunea romantică a istoricului sau reedificarea de sine a lui E. Lovinescu. Deși vădește aptitudini pentru comentariul de critică și istorie literară, O. se dedică în cele din urmă, aproape exclusiv, activității de editor. După o
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
necesității reformei sistemului. Sociologia a fost de la Început o sociologie critică. Nu o critică structurală a programului comunist și nici o critică a celor două sisteme care reprezentau nucleul proiectului comunist: economia socialistă și sistemul politic. Ea era o critică prin relevarea performanțelor precare ale sistemului, În viața de zi cu zi. A doua direcție de susținere a reformei prin modernizarea societății românești a constat În promovarea exemplarității modelelor de organizare socială dezvoltate În Occident. O asemenea abordare poate fi găsită mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ocupă de relațiile dintre cultura și literatura română veche și cele slave ori zăbovește asupra procesului de „românizare” a culturii noastre, veritabilă revoluție, „dezrobire a scrisului în limba populară”, ca în Începuturile și biruința scrisului în limba română (1965), cu relevarea funcției precumpănitoare a factorului intern (o „inițiativă internă” ce viza afirmarea unor valori), a trebuințelor lăuntrice în acest complex (Începuturile scrisului în limba română nu pot fi despărțite de ridicarea [...] micii nobilimi și a orașelor”). S-a simțit astfel îndreptățit
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
sau a tipurilor de tranzacții sociale, economice și culturale, în distribuția și operarea stimulentelor de tip materialist, în funcționarea comunităților, în constituirea și manifestarea inegalităților, în convergențele și divergențele ce apar între spațiul public și cel privat, în modurile de relevare a individualizării sau în funcționarea instituțiilor și organizațiilor; în definitiv, în aproape oricare dintre spațiile și modurile constitutive ale societății noastre bulversate. Numai că o astfel de specificitate poate fi interpretată în două feluri. Pe de o parte, ea ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale. Prima presupoziție constă în suspendarea din analiză a opoziției tradițional-modern (care a fost instituită de proiectul iluminist, dezvoltată de sociologia clasică preocupată de modernizarea tradiției și aplicată în cea mai mare parte a analizelor sociologice ale tranziției postcomuniste) în vederea relevării subiectivității constructive libere a actorului social. Implicația acestei înlocuiri nu coincide cu înlăturarea definitivă a tradiției, pentru că aceasta nu ar însemna nimic altceva decât orbirea față de evidență. Tradiția există, o trăim într-un fel sau altul în aproape toate actele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
răului, a fost o replică față de starea literaturii române dintre 1860 și 1870, când beletristica se confunda adesea cu istoria, politica, morala ori cu știința, iar frumosul - cu binele și adevărul. Efectuând distincția cuvenită și afirmând că obiectul criticii este relevarea frumosului din opera de artă, M. a combătut cu vehemență epigonismul literar de după 1850, afirmând că mediocritatea e cu atât mai periculoasă, cu cât se manifestă într-o cultură începătoare. În consecință, a ridiculizat scrierile mediocre bazându-se atât pe
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
de prejudecăți proprii, de regulă, comentării operelor de actualitate. Istoria literară pe care o practică e una ce are drept scop nu inventarierea factologică, ci interpretarea operelor și „explicarea” lor, semnalarea elementelor privind geneza și evoluția unor poziții, estetici, viziuni, relevarea ocurenței și a circulației unor tematici, modalități și tehnici etc. Nu e o istorie anecdotică, pierzându-se în detalii, biografice sau de alt soi, e o istorie a formelor de literatură, a ideilor literare (profesată altfel decât o face Adrian
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
diverse, cu două puncte de relief înalt: „momentul 1919”, al „Sburătorului”, și „fenomenul arghezian”. Alte nume: Demostene Botez, Adrian Maniu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Claudia Millian, Al. A. Philippide, Camil Baltazar, Aron Cotruș. Singurul care prilejuia criticului câteva paragrafe de relevare a procedeelor poetice moderniste era Adrian Maniu, a cărui poezie e „un triumf al stilisticei și al manierei”, maniera însăși fiind „cuprinsul și conținutul operei de artă”. G. Călinescu anunța aici o privire tipologică asupra fenomenului modern, omologată aproape două
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
pe panta apolitismului. Pentru a răspunde cerințelor oamenilor muncii de la noi, pentru a Îndruma cu folos creația artistică și literară, critica trebuie să se călăuzească după ideologia revoluționară a marxism-leninismului. Această ideologie presupune judecarea unei opere literare după criterii materialiste, relevarea măsurii În care această operă reflectă realitatea, a modului În care ea reușește să contribuie la Însuflețirea clasei muncitoare În lupta pe care o duce. Pozițiile obiectiviste, estetizante, Îndepărtează pe critic de la marile obiective pentru care militează arta și literatura
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iar câteva luni mai târziu: Vasile Luca și Teohari Georgescu. La Editura Tineretului apar micromonografii despre alți eroi ai clasei muncitoare: Vasile Roaită de S. Bratu, Elena Pavel de Aurora Roșca, Petre Gheorghe de V. Vâlcu. Momentul este prielnic și relevării succeselor. O serie de articole bilanțiere scot În evidență operele fundamentale care alcătuiesc miezul noii revoluții culturale - căreia, aflăm din presă, din acest an i se pune la dispoziție un laborator de creație: „Casa Scânteii”. Începem cu un bilanț din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
studii, alte cărți publicate); descrierea bibliografică, adică prezentarea fișei cărții, cu toate datele de pe pagina de titlu (subtitlu, prefață, postfață, editură, localitate, an etc.); prezentarea conținutului cărții, mai lungă sau mai scurtă, În funcție de spațiul avut la dispoziție; aprecierile critice, adică relevarea punctelor „tari” și „slabe” ale cărții, originalitatea lucrării În biografia autorului sau În bibliografia domeniului etc. Se Înțelege că, pentru a putea sublinia, de exemplu, originalitatea cărții recenzate, autorul recenziei trebuie să fie el Însuși un specialist din domeniul respectiv
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu alte cuvinte, concepută ca un mijloc de popularizare a producției editoriale, A. de la M. devine, cu al doilea număr (1986), o revistă propriu-zisă, circumscrisă în mare problematicii drepturilor omului în România, libertății de a scrie și de a gândi, relevării adevărului istoric și exprimării unor judecăți obiective, neînrâurite de nici o conjunctură, asupra literaturii naționale contemporane. Pornind de la sesizările corespondenților de pe toate meridianele lumii asupra nedreptăților îndurate în țară sub dictatură și de la dezvăluirile documentare cu valoare istorică, trimise redacției, se
ALERGATORUL DE LA MARATHON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285238_a_286567]
-
refac, în maniera pictorilor populari, imaginea icoanelor tradiționale, artificiosul fiind cultivat cu intenție. Grațiosul miniatural alternează cu metafora rară și asociațiile surprinzătoare. Centrată pe cuvânt, poetica lui A. înclină spre o artă combinatorie; poezia nu e hazard și gratuitate, ci relevare conștientă a virtuților magice ale cuvintelor. Ciclul Descântece, din volumul Jocul cuvintelor, valorifică specia folclorică doar pe latura grotescului și a virtuozității verbale, prilej de combinații frapante și de acumulări imagistice din sfera demonicului. Superioare acestor poezii, care, fatal, întâlnesc
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
XIX-lea) și sunt importante în înțelegerea structurilor social-politice și culturale, a mutațiilor înregistrate în planul formelor mentale ale societății balcanice. Ele se axează pe dezvăluirea vieții și operei unor personalități de primă mărime ale Iluminismului sârbo-croat și sloven, pe relevarea procesului de formare a conștiinței naționale a popoarelor iugoslave, pe descrierea a atât de originalei și puțin cunoscutei civilizații urbane a Europei Sud-Estice, pe descoperirea sistemului comercial practicat de evrei, respectiv a potențialului economic transplantat de ei din Peninsula Pirineică
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Centrală și de Sud-Est, am reliefat cu precădere comunicările interculturale, evidențiind nu numai obstacolele, cât mai ales posibilitățile ivite în obținerea acelui sensus communis. Chiar și așa, majoritatea exemplelor reprezintă oglinda aspirațiilor acelor vremuri. Încă o precizare: în cazul Răsăritului, relevarea tentației lui homo europaeus vine în întâmpinarea intelectualului apusean care, din lipsa unor repere, a omis amintitul spațiu. Pe tot parcursul cărții am insistat și asupra unui crez intim. Reluând concepte mai vechi, decriptând planuri vizibile și invizibile ale dialogului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
șanse de vizibilitate ivită în istoria lumii. Cybercultura arată că există un alt mod de instaurare a umanității, nu una ce se totalizează pe linia sensului, în înțelesuri închise, înghețate, ci pe linia unei evidente pluralizări, infinite ieșiri la iveală, relevări, mărturisiri. Cyberspațiul este un nou loc virtual unde umanitatea se întâlnește cu ea însăși, tocmai prin acest mare hipertext care este cultura mondială, cultura planetară, culturile Planetei (Levy, 2005). Cyberspațiul este o formă nouă de întruchipare a inteligenței colective ce
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mecanică... gestul motric are un dublu scop să producă o modificare a lumii exterioare declanșând o acțiune și să facă să răsune în sine lumea exterioară". Studiile de psihologie genetică au un rol aparte în fundamentarea conceptului de psihomotricitate, prin relevarea rolului activităților neverbale (corporale) în dezvoltarea funcțiilor cognitive. Mișcarea influențează comportamentul copilului ca factor al temperamentului sau, stabilirea unor sindroame de insuficiență psihomotrică conducând și la tulburări de comportament. După Piaget, baza formarii structurii gândirii este data de interiorizarea și
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
esențiale în procesul de investigație erau formularea unei ipoteze (cu o cât mai pronunțată incidență empirică), asumarea unei realități obiective, independente și testarea teoriei. Cel mai „fundamentat” mod de obținere a unei cunoașteri valide, de testare a ipotezelor și de relevare a unor „adevăruri științifice” este cercetarea experimentală. Epistemologia și metodologia moderne manifestă o încredere totală în rațiune și raționalitate, având criterii și convenții clare pe baza cărora poate fi evaluată cunoașterea. Această poziționare a fost preluată în cea mai mare
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
sumbre ale vieții, din rândurile celor umili, infirmi sau apăsați de nenorociri, convins că senzațională este însăși viețuirea la limita condiției umane. Principalele lui motive, atitudini și posibilități narative se regăsesc în romanul Cel din urmă erou (1943), care urmărește relevarea impactului dintre conștiința individuală (morală) și existența socială, complexă și paradoxală. O relatare târzie a unei călătorii din tinerețe este De la Thule la Taprobana (1969), în care apar și imagini ale fiordurilor Norvegiei, ale fumegoaselor teritorii islandeze, ale mărilor nordice
BOUREANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285845_a_287174]
-
de portrete de actori. Dramaturgia națională e examinată, diacronic, prin două dintre speciile cu deosebire frecventate de autorii dramatici români (Drama istorică națională (Perioada clasică), 1966, Comedia în dramaturgia românească, 1970). Perioadele cercetate sunt ample: volumul despre comedie începe cu relevarea practicilor străvechi, folclorice, asimilabile artei spectacolului (capra, brezaia, păpușile etc.) și - acordând examinării diferitelor momente ori personalități o extensie proporțională cu valoarea ori importanța (Caragiale are, de pildă, rezervat un întreg capitol) - merge până la G. Ciprian, în vreme ce lucrarea despre drama
BRADAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285851_a_287180]
-
fost membru în comitetul de conducere al revistei „Byzantion”, de la fondarea ei, și vicepreședinte de onoare al Asociației Internaționale de Studii Bizantine (1961-1971). Frecventarea asiduă a surselor bizantine, perfecta cunoaștere a limbii și literaturii mediogrecești i-au permis lui B. relevarea unor momente ignorate ale istoriei românești. Interesul pentru literatura medio și neogreacă l-a condus spre cercetarea și editarea unui mare număr de texte bizantine și poeme populare grecești, precum și la evidențierea unor aspecte ale activității unor personalități bizantine și
BANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285604_a_286933]