29,034 matches
-
o citescă sau să o traducă ("cine nu traduce, nu citește"), dar să îi și priceapă resorturile, să o "gândeacă" în permanență în termenii prezentului ("azi televiziunea e literatura"), fiecare carte, fiecare autor descoperit fiind prilejul perfect de a-și relua "deconstrucțiile" cu un entuziasm, dincolo de orice, oricum contagios.
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
nulle part décrites!" M. T.: Într-adevăr, e extraordinar, e o culme aici: Vezi drumurile deși nu sînt descrise. Dar să mă întorc din nou la Julien Gracq: el dezvoltă o temă pe care, fără s-o cunosc, eu am reluat-o în "Regele arinilor". În romanul său "Un balcon în pădure", Gracq se ocupă de războiul din 1939. Francezii se instalează în Ardeni, pe frontieră, creîndu-și în pădure un mic paradis, cu cabane de lemn, cu focul care arde iarna
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
este un foarte util punct de pornire pentru cei interesați de retorica comportamentului în paralel cu schimbările pe parcursul a secole din cadrul literaturii. Odată baza stabilită cu ideile unor Aristotel, Zumthor, Huizinga sau Hazard, urmează câteva aplicații în care Antoaneta Tănăsescu reia problema codurilor și a culegerilor de sfaturi comportamentale d'antan. Analiza unui volum de genul Codul conversațiunei polite sau arta de a reuși în lume, cuprinzând legile, regulamentele, uzurile și aplicațiunea langagiului elegant și polit (1869) poate fi semnificativă pentru
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
datează din 1912), la fotomontajele lui Max Ernst, Raoul Hausmann, la Ťobiecteleť lui Picabia, Duchamp, Kurt Schwitters sau la jocul suprarealist Ťle cadavre exquisť, pe care Breton, Prévert, Queneau îl practicau, ca divertisment, pe la 1925, iar Victor Brauner îl va relua prin 1935, într-un cuvânt, cu tot ce a însemnat imixtiunea concretului și a realului în ficțiunea artei plastice". Antoaneta Tănăsescu are două uriașe atuuri. În primul rând, a citit mai tot, e tobă de carte, pare să știe toate
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
lui Zholdak, ghemuit în fotoliul meu, m-am lăsat cuprins până la amețeală de fascinația acestei aventuri. Blestemam pauzele care întrerupeau brutal fluiditatea operei scenice. Și, ca orice om robit visului, pierdut în mulțimea din foaier, nu așteptam decât să-l reiau. N-am mai avut atunci nici o îndoială că Zholdak reușise de data asta să se apropie mai mult ca oricând de ceea ce constituie esența identității sale, iar acest spectacol, atât de diferit de celelalte, mi-a apărut ca fiind rodul
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
a format noua paradigmă literară a generației postbelice, o paradigmă neomodernă a stilului înalt, pur și grav, în care ironia era exclusă, iar jocul era luat în serios, avându-și riscurile lui. Categoria "înaltului" și cea a "idealului de zbor" reluau și continuau mai degrabă pe orizontală, pieziș, categoria "absolutului" și pe cea a "esențelor" din paradigma literară modernistă a deceniului patru, fără "metafizica transcendentală" a acesteia, interzisă în epocă și înlocuită de artiști cu o transcendență a operei care se
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul, relațiile Orient-Occident, occidentalizarea și mai ales religia și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole, inclusiv cîteva dintre cele publicate în ultimii ani în România literară: destinația publicistică explică limbajul accesibil, cu accente subiective, al textelor, cărora nu le lipsește însă aparatul științific necesar. Cititorii cunosc tonul polemic și dispoziția combativă
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
la reluarea publicisticii, adică a tuturor articolelor mari și mici, inclusiv a notațiilor mărunte. Astfel că apar masivele volume IV și V (1846 p.+1924 p.), numai de Publicistică, domeniu în care D. Vatamaniuc este expert, un specialist inegalabil. Sunt reluate astfel integral, dar în miniatură, volumele IX-XIII din monumentala ediție academică. Pentru a nu se repeta față de volumul III din actuala ediție Eminescu, unde exista o selecție din publicistică, D. Vatamaniuc este nevoit să sară articolele culese anterior și să
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
a fost odihnitoare. Simțeam/ cum intru în convalescență. Am înghițit/ un rest de codeină și am tușit din răsputeri./ M-am ridicat din așternut. Am recitit un text/ fără final și l-am lăsat așa, căci avea noimă./ Apoi am reluat un text străin"(Texte fără final) . Culmea imaginarului o reprezintă totuși nu roadele fanteziei, ci "netrăitele", experiențele păstrate precum pure potențialități, adresate absolutului: "Și îndelung netrăitele tale, cu gloria lor nicăieri,/ cu liniștea lor către nimeni. Și nimănui,/ Aliluia. Amin
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
d. Chipul uman însuși, în special acela feminin, a cărui sursă directă o constituie icoanele populare și pictura țărănească din zona Olteniei, în special aceea de pe cruci, pe care Mitroi le-a studiat îndelung și profund, deși pare mereu același, reluat pînă la obsesie, este, în fond, obiectul unui comentariu cu totul special asupra Genezei, asupra nașterii umanității din sursă unică, asupra revărsării lui Unu în Multiplu. Ceea ce pare a fi un chip feminin este, de fapt, un chip generic, un
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
siguranta finalele atipice nu sînt la fel de ușor de adaptat flexiunii comune: accepta mai usor desinențe numele în e (Zoe), apoi cele în i (Lili) și chiar în consoana (Carmen); cel mai greu numele în o (Calipso). Pentru numele Zoe, putem relua Scrisoarea pierdută, unde observăm că de obicei flexiunea se rezolvă prin recursul la altă formă a numelui - (coanii) Joițichii; Tipătescu folosește însă curent numele Zoe, inclusiv la genitiv, într-o formă normală pentru limba vorbită: "ești candidatul Zoii" (ÎI, 10
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
filmul pe care avea să-l facă: cum azi se știe, temerile au fost neîntemeiate. Aproape în același timp Phillip Grass scrie Satyagraha, operă a cărei premieră absolută a avut loc în 1980 la Rotterdam, un an mai tîrziu, fiind reluată la opera din Stuttgart, sub bagheta lui Dennis Russell Davies, cu un succes remarcabil. Au trecut totuși 23 de ani, pînă s-a încumetat cineva să pună din nou în scenă această operă, "neîndoielnic, un copil al timpului său", cum
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
România Imagini și cărți din Franța, carte care a stărnit reacții datorită afirmațiilor despre literatura română din Prefață. Ce lucruri "scandaloase" spusese autorul de doar 23 de ani în mult invocata Prefață? Să urmărim succesiunea argumentelor sale. Pentru început, Fundoianu reia afirmațiile referitoare la relațiile dintre literatura română și literatura franceză. E vorba, mai exact, de caracterul de pură imitație a literaturii franceze pe care l-ar avea literatura română. "Descoperirea" acestei dependențe, cum precizează chiar autorul, nu-i aparținea. Fusese
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
de P. P. Panaitescu din 1955 și 1958, pentru letopisețul lui Nicolae Costin - ediția lui Ioan Șt. Petre din 1942, confruntate din nou cu manuscrisele, iar pentru letopisețul lui Ion Neculce, împreună, desigur, cu O samă de cuvinte, Gabriel Ștrempel reia propria ediție din 1982. Este deci o reautentificare a textelor, după cele mai bune ediții - gest de care clasicii noștri au periodic nevoie într-o gestionare responsabilă a patrimoniului nostru istoriografic și literar. Nu este o ediție critică propriu-zisă, pentru că
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
putut apărea decât fragmentar datorită atitudinii antirusești. Posibilitatea unei ediții critice complete din opera unuia dintre cei mai mari romantici ai noștri părea suspendată. Fără a năzui tocmai spre această țintă maximală, care poate rămâne un obiectiv îndepărtat, Mircea Anghelescu reia cercetarea din temelii și face o altfel de ediție, complet diferită ca organizare, principii și concepție de aceea a lui Vladimir Drimba, publicând în colecția de Opere fundamentale coordonată de Eugen Simion primele două volume și promițând un al treilea
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
în replică Ioan Flora, moderatorul ședinței, a spus că această observație ofensează personalitățile prezente. A intervenit și Eugen Uricaru, arătând că la întâlnire este de față cine a dorit să fie iar cine nu a dorit desigur că nu este. Reluându-se, după acest "incident", firul discuției, Vasile Tărâțeanu a readus în atenție problema românilor din spațiul fost sovietic, arătând că "statul ucrainean ultranaționalist" (a cărui deviză este "Ucraina pentru ucraineni") duce o politică de asimilare a minorităților. La rândul ei
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
din nefericire deja dispăruți): pe Myriam Marbe a prezentat-o Gheorghe Firca, pe Adrian Rațiu - Carmen Stoianov, pe Nicolae Beloiu - Octavian Lazăr Cosma, pe Horațiu Rădulescu - Dumitru Avakian și pe Mihai Mitrea-Celarianu - Despina Petecel. Revenindu-mi tema "Anatol Vieru", am reluat inevitabil trasee binecunoscute, precum sistemul modal dezvoltat de compozitor, bazat în principal pe teoria mulțimilor, și care a generat lucrări extrem de diverse (aparent, de fapt trepte ale unui ansamblu profund organic). Vieru nu a aderat decât pasager la serialismul anilor
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
frunzișul arborilor abia înfloriți. Salcâmi și tei și splendide sosii de vanilia s-au scorojit scuturându-se masiv. Toamna i-a surprins în dramatică goliciune, lăsând prin răriș să se vadă peticele din asfalt. în primăvara asta, spectacolul s-a reluat pe porțiunile rămase, dar cu aceeași degajare de căldură toxică pe sub coroanele al căror verde fraged a cedat rapid. Să sperăm că la anul elanul ajustărilor și tirul pichamărelor se vor muta de la noi pe pustii. Cu devastări în culoare
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
și 4 tipărite de revista DIALOG de la München a dlui Ion Solacolu. în ele, găsim corespondența din primii ani de exil a poetului și criticului, cele mai multe către Emil Simiu din anii "77-"92, precum și un text al dlui S. Damian reluat din revista noastră (dar nu din numărul indicat, eronat la p. 41) și un dialog Ion Solacolu-S. Damian despre "protagonistul" Caietelor. l în centrul numărului 4 al revistei FAMILIA, o poetă: Angela Marinescu. Poezii, un interviu, comentarii, bibliografie. Ideea publicației
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
și modern, în care clasicismul balzacian se împletește cu tehnicile cinematografice și analiza psihologică pentru a configura superbul fundal al peregrinărilor (propriu-zise, dar mai ales cu gîndul) protagonistului, într-un spațiu mitic al Capitalei. Într-un fel, tema a fost reluată în Fetița, cel mai recent roman al lui Mihai Zamfir. Celălalt roman, Acasă, este o carte a decrepitudinii, a agoniei mamei personajului, în paralel cu dispariția Bucureștiului atît de familiar, sub buldozerele demenței ceaușiste. Cu siguranță, deși scrisă înainte de 1989
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
retrag pentru zece minute. Voi lua decizia fnala.” Ceilalți așteptară În confuzie fără să scoată un cuvânt. Penescu Îl devizaja pe Han cu multă ură. Peste patru zeci de ani, când se va afla la Paris, expulzat de Ceaușescu, va relua contact cu tânărul Han. Nici atunci nu vor găsi un teren de Înțelegere... Învățătorul era asudat. Mihalache zâmbea. Hațegan Îl privea Împăciuitor. De parca l-ar fi aprobat. Ilie Lazăr, un om hotărît, dar sentimental, judeca după inima. Era de partea
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
în 1992, un film de referință, Pulp Fiction. Tot ce-a urmat după aceea, adică Jackie Brown și cele două părți ale idioțeniei numită Kill Bill, ne înfățișează spectacolul jenant al unei minți declasate, în pană de idei și imaginație, reluând la infinit aceleași șmecherii vizând cronologia narării și parodierea grosieră a unor situații de care cinematografia s-a plictisit de multișor. Doar astfel îmi explic rânjetul de satisfacție al acestui personaj completamente iresponsabil, fericit să-și lege numele de încă
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
Femeie în roșu vor face cinstea postmodernilor!) În fine, revenind la cartea lui Lucian Dan Teodorovici, să spun că este alcătuită din trei părți distincte și bine delimitate. Să le luăm pe rând.Prima secțiune, supraintitulată Gândacii, cuprinde câteva proze reluate dintr-o carte mai veche, Lumea văzută printr-o gaură de mărimea unei țigări de marihuana (Editura Fundației Constantin Brâncuși, 2000), intruvabilă datorită proastei editări, proze cărora li s-au adăugat unele texte inedite din aceeași perioadă, iar altele publicate
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
2002), Clepsidra cu zăpadă (Polirom, 2003), iar în această primă jumătate de an, pe lângă cartea de față, și un volum de traduceri, Blazoanele anatomiei feminine. Poeți francezi ai Renașterii (Humanitas). Pentru a înțelege cum stau lucrurile cu Fractalia, am să reiau Argumentul de la începutul cărții. Poemul, alcătuit din 11 secvențe, este o transpunere în versuri a paginilor 86-93 ale cărții lui Roger Penrose, Mintea noastră cea... de toate zilele. Despre gândire, fizică și calculatoare (Editura Tehnică, 1996), volum din care poetul
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
ploaia de afară. Lucrau de zeci de ori la rînd fiecare expresie, fiecare intonație, accent, fiecare intenție. Vlad îi oprea și nu pricepeam imediat de ce. Le vorbea cîteva minute, dădea indicații concrete sau născocea mici povestioare cu tîlc. Abia după ce reluau, observam diferențele. Repetiția mi se părea istovitoare, regizorul nu-i cruța. Se forma un fel de angoasă în plus, aceea a perfecțiunii pe un text fără greșeală, scris pentru performanță actoricească. Spectacolul era impecabil, m-a marcat ori de cîte
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]