1,609 matches
-
analiza sa asupra literaturii române din exil, Eva Behring consideră că, În cazul primei generații, „exilul a Însemnat pentru scriitor, fără excepție, o modificare de paradigmă În cel mai sensibil domeniu al vieții sale: procesul de creație. În acest punct, reorientarea nu a Însemnat neapărat asimilarea unui alt canon estetic, cîtă vreme modalitățile scriitoricești vest-europene curente fuseseră și În România prelucrate temeinic și original”. În argumentația sa, autoarea precizează că, pentru grupul de la Madrid, respingerea teoriilor modernității era motivată prin „propria
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mediul și relațiile familiare și plasându-i Într-un decor cu totul nou unde, se spera, puteau fi mai ușor transformați În producători moderni, care să urmeze instrucțiunile experților. Scopul mai larg al strămutării este Întotdeauna, desigur, dezorientarea, urmată de reorientare. Proiectele coloniale de Înființare a unor ferme de stat sau plantații private, precum și multe planuri de creare a unei clase de agricultori liberi progresiști porneau toate de la ipoteza că revoluționarea mediului de viață și de lucru al oamenilor Îi va
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
XV au adus mutații importante și în relațiile Moldovei cu Poarta. Constrânși să aleagă între „războiul antiotoman permanent“, de partea Ungariei, și politica conciliantă a Poloniei, moldovenii, în încercarea de a amâna asaltul final otoman, au preferat ultima variantă 40. Reorientarea politică a avut repercusiuni imediate și asupra realităților ecleziastice din principatul românesc est-carpatic. Însăși înlocuirea mitropolitului unionist Joachim cu un ierarh pământean, Teoctist 41, a fost o reacție cât se poate de grăitoare a moldovenilor la „înșelarea“ de la Florența 42
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ci și de o grupare a conservatorilor, și anume junimiștii. După ce Titu Maiorescu milita, prin articolul deja amintit, pentru o realiere cu Puterile Centrale, după doar doi ani apropierea junimiștilor de liberali era consemnată și de Frederic Damé. Pentru el, reorientarea politicii externe a României de către liberali era văzută ca un element de legătură între P.P. Carp și Titu Maiorescu, pe de o parte, și I.C. Brătianu, pe de altă parte. O explicație era găsită în trecerea de care se bucura
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trebuia să ducă în primul rând o politică națională. Pentru cei doi, dezamăgirea provocată de Rusia și neîncrederea în politica dusă de aceasta erau motivele ce-i determinau să privească cu îngăduință apropierea de Germania și Austro-Ungaria. Dorind să stimuleze reorientarea politicii externe a României, diplomații germani și austro-ungari vorbeau tot mai des despre iminența unui război care ar găsi România într-o stare de izolare. Dincolo de jocurile de culise, era o realitate faptul că intervențiile sub diverse forme ale Rusiei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
353. • Ibidem, p. 354. să intervină militar nu mai lăsa practic loc la nici un comentariu 117. În asemenea situații era destul de greu pentru executivul român de a mai nega în mod credibil existența tratativelor ce urmau să aibă ca obiectiv reorientarea politicii externe a României. Nemulțumiți de negarea unor asemenea evidențe, conservatorii declarau prin „Timpul“ din 20 octombrie 1883: „Intrarea României în alianță cu Austro-Germania nu poate fi pusă la îndoială“118. Un continuator al multor proiecte politice inițiate de C.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care a conturat la scară planetară o nouă realitate, mai cu seamă în ultimele două secole - a fost dezvoltarea economică susținută având drept vârf de lance industrializarea, apariția unor relații și realități economice încadrabile în tiparele unei economii de piață, reorientarea și restructurarea tuturor activităților în sensul integrării și conturării unei strategii de dezvoltare coerente 1. Procesul modernizării s-a făcut simțit și în societatea românească începând de la sfârșitul secolului XVIII și continuând, în ritmuri și cu intensități diferite, până astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
așa cum ne demonstrează „Rolurile de contribuțiune ale casieriei generale de Covurluiu pe anul 1889“. Analize și date recente publicate de Avram Rosen și Liviu Rotman 16 atestă conturarea unei elite economice, industriale, evreiești și în alte centre ale Moldovei, precum și reorientarea unei părți a minoritarilor evrei spre activități eminamente industriale, între care și născânda industrie petrolieră. Publicația evreiască „Fraternitatea“, menționa în 1882 existența unei rafinării la Valea Arinului, în județul Bacău, care, modernizată fiind de proprietarul ei Joseph Theiller (primar al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a avut loc în comuna Corbeni, din județul Argeș. Din anul 1884 până în 1898, Dobrescu-Argeș a susținut ideea țărănistă în Parlament, dar, ulterior, el va sprijini pe conservatori împotriva liberalilor, așa că organizația s-a îndepărtat de programul ei inițial în urma reorientării politice a lui Dobrescu-Argeș13. La cumpăna dintre veacurile XIX și XX, ideea țărănistă continua să persiste, nemaiavând însă aceeași forță ca în anii anteriori. Acum, Dobrescu-Argeș, împreună cu un cerc studențesc, din care făceau parte, între alții, Toma Dragu, C. Orănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
război mondial. Confruntarea dintre lumea occidentală și cea a „lagărului socialist”, care se dorise o civilizație alternativă la civilizația capitalistă, s-a terminat cu victoria politică, economică și ideologico-culturală a Occidentului. Efectul cel mai important al acestei victorii a fost reorientarea noilor societăți, foste comuniste, către o reconstrucție a propriei civilizații. Recunoscându-și nu doar înfrângerea, predominant non-militară, ci și inferioritatea în fața civilizației occidentale, societățile ce se străduiseră să construiască o civilizație comunistă - vreme de peste șapte decenii în cazul Rusiei și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prezentase cu acest prilej obiectivul școlii: „să formeze marxiști cu un orizont larg”. În afara materiilor fundamentale, activitățile importante ale școlii constau În discutarea articolelor din presă și În organizarea unor manifestări culturale. Începând cu 1948, temele dominante ale Învățământului corespund reorientării politice a partidului, cu evidențierea leninismului, consolidarea studiului istoriei PCUS (după faimosul „curs scurt” al lui Stalin din 1948). Această etapă, cea de Întemeiere a „partidului de tip nou”, se caraterizează și prin creșterea numărului de conferențiari sovietici. Profesorii școlii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
continuă, instituții care au asigurat din 1991 Încadrarea pedagogica a unui mare număr de salariați sau de șomeri, În regim de formare continuă (Fortbildung) sau de reconversie (Umschulung). În paralel, măsuri de creare de locuri de muncă trebuiau să asigure reorientarea foștilor salariați spre noi domenii de activitate (ABM, Arbeitsbeschaffungmaßnahmen). Durată lor limitată obligă de fapt la reconversie și/sau privatizare. Contrar celor petrecute În mai multe țări foste socialiste după 1989, În Germania de Est Învățământul superior particular nu a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
beneficiul „liceelor industriale”. Reformele puse În practică În anii 1990 au restabilit poziția celor dintâi, iar Înmulțirea universităților private a diminuat efectul de numerus clausus școlar impus Înainte pentru studiile universitare. Diminuare care poate fi explicată În mod esențial prin reorientarea resurselor de hartie spre presă. După anul 1989, cifrele nu au decât o valoare orientativa, unele edituri nerespectând Întotdeauna depozitul legal. 450 de titluri la un milion de locuitori În medie, față de 370 În România anului 1975, cf. Courrier de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
tematice de investigație" Schimbările legate de poziția și rolul familiei în societate, ca și cele din interiorul ei s-au tradus repede în teme de cercetare pentru sociologia și antropologia familiei. Achizițiile din disciplinele conexe au contribuit, de asemenea, la reorientări în câmpul ei tematic. În anii ’70, două mari evenimente au marcat evoluția studiilor asupra familiei și le-au împins înspre formularea unor teorii mai generale (Huber și Spitze, 1988). În primul rând, un nou val al mișcării feministe a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a fost coleg cu Nicolae Labiș, Al. Andrițoiu, Aurel Rău, Victor Felea ș.a., și-au pus amprenta și asupra versurilor de început ale lui S., când acesta închină, între altele, un imn lui Gh. Gheorghiu-Dej. Curând însă are loc o reorientare, o „dezbrobodire”, o dezertare din rândul soldaților partidului. Scrie mult, dar nu publică nimic, se manifestă doar în cenacluri literare, uimind cu poemele fățiș anticomuniste, incluse mai târziu în volume precum Coșmarurile din carcera comună (1992). Versurile în care poetul
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
unește, dacă nu un teritoriu comun, loialitate față de stat și o ideologie comună? Răspunsul la aceste Întrebări Începe odată cu capacitatea noastră de a regândi noțiunea de spațiu și timp politic Într-o lume globală. Dacă am discutat diversele aspecte ale reorientării spațio-temporale care au loc ca o consecință a globalizării, două chestiuni adiționale merită analizate. Trăind În spații multiple și În timp profund Pentru Început, Într-o lume alcătuită Într-o măsură crescândă din diaspore culturale, spațiul politic este mai complex
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
spitalicească și ambulatorie, a organismelor de postcură și de recuperare, care urmăresc reducerea morbidității, a perioadei de evoluție a bolii, favorizând readaptarea socială, familială și profesional-școlară a bolnavului mintal; l) adoptarea unor măsuri speciale de recuperare a deficienților psihici, de reorientare profesională etc.; m) rezolvarea problemelor psihosociale ale copiilor inadaptați social, cu tulburări mintale sau de dezvoltare somatică, prin instituirea unor măsuri psihoigienice de ordin medico-psihiatric și medico-pedagogic. Față de cele mai sus menționate, Comitetul Științific pentru Sănătatea Mintală al grupului de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt copiii și adolescenții, familia, populația cu handicap, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice, precum și unor factori cu risc crescut de vulnerabilitate psihică, precum: alcoolismul, toxicomaniile, tentativele de suicid, delincvenții, alte sociopatii. Pe lângă măsurile psihoprofilactice, în cadrul recuperării extrem de importante vor fi reorientarea profesională și resocializarea bolnavilor psihic sau a deficienților. 7. Istoric Deși s-a constituit ca disciplină teoretică și specialitate medico-socială abia în secolului XX, se poate spune că ideea de igienă mintală și principiile acesteia le regăsim din cele mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihic depistați în stare evolutivă; f) introducerea în practica curentă a medicamentelor cu acțiune lentă; g) crearea unui climat psihosocial favorabil, securizant, în familie, la locul de muncă, în grupul social; h) cultivarea unui tip de relații interpersonale pozitive; i) reorientarea școlară sau profesională, după caz; j) reintegrarea socială complexă printr-un proces de resocializare. Capitolul 32 Psihoigiena bolilor somatice 1. Boala somatică privită ca suferință psihică Boala somatică, indiferent de cauza, natura sau intensitatea și durata acesteia, reprezintă o stare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a bolnavilor psihic, încă din fazele de debut, în special adolescenți și tineri, în scopul instituirii unor măsuri terapeutice adecvate. La fel de importantă, dar pentru activitatea de teren, este supravegherea dispensarizată a bolnavilor psihic, a familiilor acestora, replasarea lor profesională sau reorientarea școlară, readaptarea lor familială sau socială. O altă direcție de formare a cadrelor care lucrează în rețeaua de igienă mintală este acțiunea asupra societății, privind atitudinea față de boala mintală și bolnavul psihic, considerând că, așa cum spuneam, sănătatea mintală este o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
faptele care-i "apasă", fie o ocazie bună pentru a-și dovedi forța interioară; v Atitudinea de a valorifica situația de bolnav: boala devine o ocazie de meditație la problemele de perspectivă, de refacere fizică și psihică din convalescență, la reorientarea unor comportamente până atunci deficitare, pe o direcție profilactică față de principalele boli ale timpului; Atitudinea de "rea" folosire a bolii: reacție proprie bolnavilor care se cufundă în suferință, anxietate, agitație; Reacția persecutorie: bolnavii neagă boala și devin adevărați "revendicatori-procesomani", căutând
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
mai înalt nivel posibil de Sănătate de-a lungul întregii vieți. Politica Sănătate 21 a Departamentului European al OMS delimitează patru domenii de activitate: I. Modul de viața și sănătate. II. Factori de risc ce afectează sănătatea și mediul. III. Reorientarea sistemului de îngrijiri sanitare. IV. Factorii de susținere politici, manageriali, tehnologici, umani și de cercetare, necesari realizării schimbărilor în domeniile amintite. Principiile Strategiei 21 a Departamentului European al OMS: 1. Scop Unic și Constant - Potențial Maxim de Sănătate. 2. Căi
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
care se întemeiază moralitatea și valorile centrale ale societății” (So, 1990, p. 44). Religiile universale au furnizat singurul impuls capabil să susțină un proces atât de amplu cum este acela de redefinire a valorilor centrale ale unei societăți, cerut de reorientarea axiologică dinspre tradiționalism spre raționalism. În viziunea lui Weber, remarcă Bellah, protestantismul, în Europa, a furnizat un asemenea suport energetic pentru un astfel de proces masiv de redefinire și a instituționalizat valorile universaliste și ale realizării. „În Japonia confucianismul, budismul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în general, în sprijinul zonelor ce necesită ajutor pentru rezolvarea problemelor lor, în particular. Politica regională este, la origini, un mecanism financiar care realizează în practică principiul solidarității interregionale și al coeziunii economico-sociale. Ea are o finalitate re-distributivă, urmărind o reorientare a fluxurilor de venituri din anumite teritorii către altele. Problematica regională nu este una nouă în Europa, de-a lungul ultimului deceniu state europene au încercat diferite modalități de reformă politică sau economică plecând de la principiul regionalizării. Încă din 1946
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bază și educație primară). Alton (1999) arată că aceste obiective pot fi împărțite în trei mari categorii de activități: activități de ameliorare a situației pe termen scurt, ca urmare a efectelor negative generate de șocul inițial al situației de criză; reorientarea activităților și priorităților administrației locale și a destinației resurselor locale pentru a ținti cât mai eficient indivizii și grupurile cele mai afectate de situația de criză; furnizarea unor servicii grupurilor vulnerabile; fonduri sociale ce vizează transformări pe termen lung, modificări
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]