911 matches
-
străine directe o componentă a avuției naționale sau nu? Unii susțin că da, alții că nu. De ce, da? Deoarece investițiile străine directe valorifică potențialul de capital uman, financiar și material al țării-gazdă, chiar dacă o parte din profit este expatriat sau repatriat în țara de origine, la sediul societății-mamă. Cei care susțin că nu ar trebui introduse investițiile străine directe în componența avuției naționale, în principal au în vedere că o treime din profit rămâne la noi. De-a lungul timpului, foarte
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
reinvestit în țara-gazdă mai degrabă capătă o poziție reziduală; raportul anual scoate în evidență oscilații sensibile de la un an la altul între cei doi indicatori macroeconomici ai profitului, anii de criză 2008 și 2009 marcând o creștere a volumului profiturilor repatriate față de profitul reinvestit de 3,27 și 3,09 ori; anul 2010, care a coincis cu o reluare a creșterii volumului investițiilor străine directe pe plan internațional, a schimbat raportul profit repatriat/reinvestit, în sensul creșterii ponderii profitului reinvestit, fără
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de estimările Băncii Mondiale<footnote http://businessday.ro/12/2010/cat-profit-au-scos din-tara-multinationalele-in-perioada-2005-2009/ 2,93 4,16 5,99 4,36 1,54 2005 2006 2007 2008 2009 footnote> potrivit cărora, în perioada 2005-2009, corporațiile transnaționale cu filiale în România au repatriat câștiguri de circa 14 miliarde de euro. Potrivit calculelor proprii, în cadrul analizei macroeconomice a întreprinderilor cu investiții străine directe, am constatat că în perioada 2003 2010, profitul reinvestit total al întreprinderilor respective a fost de 7,188 miliarde de euro
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
fiind lucrători ai căilor ferate, În care regimul sovietic nu avea Încredere 19. Inamici potențiali ai puterii sovietice au fost considerați și germanii din Basarabia, urmași ai coloniștilor din secolul al XIX-lea. Astfel, În lunile iulie-noiembrie 1940 au fost repatriați În Germania cca 100.000 de germani basarabeni 20, conform unor acorduri bilaterale sovieto-germane. Etnicii germani nu obțineau nici un fel de compensație din partea Moscovei pentru proprietățile abandonate, averea lor imobilă și utilajul agricol trecând la colhozurile Întemeiate În grabă În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
8.12.1999 a dezamorsat parțial tensiunile bilaterale acumulate. Sudan - Republica Democrată Congo (Zair) - problemele referitoare la masele de refugiați au marcat relațiile bilaterale în ultimii ani, dar au fost soluționate prin acordul din februarie 2006, prin care au fost repatriați prin reciprocitate un număr de 13.000 sudanezi și 6.800 de congolezi. Sudan - Republica Centrafricană - fără a exista un conflict la nivel oficial între state, în lungul frontierei comune au loc periodic incidente violente între autoritățile centraficane și comunitățile locale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
gură potrivite"), neprezentând vreun semn particular. Trecerea prin Focșani îi va fi prilejuit un popas mai îndelungat (poate chiar două, incluzând și întoarcerea din capitala Țării Românești), pentru că, la revenirea sa în Iași, se adresa cu un nou memoriu domnitorului "repatriat" între timp, Grigore Al. Ghica, document datat 2 august 1855, având ca subiect acuta criză de apă potabilă a locuitorilor de pe ambele maluri ale Milcovului. El observase că fântânile existente erau secătuite, iar "aflătoarele două cișmele dau numai puțină apă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ote>. O mare parte a creșterii fondurilor eurovalutar e s -a datorat corporații lor multinaționale, adesea, acestea fiind compa nii americane ce își desfășurau activitatea în Europa și care își depozitau c ș igurile valutare în l c să le repatrieze, sustrăgându se, astfel, controalelor exercitate asupra capi tal ului. Dezvoltarea pieței eurovalutare a creat o tensiune din ce în ce mai mare asupra sistemului Bretton Woods. Ulterior, sp eculațiile în defavoarea dolarului american s au accentuat din cauza diminuării convingerii i nte rnațio orm căreia valoarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
țări cu venit me diu au scăzut la cel mai i mic n el, începândiv din al patrulea trimestru din 2006 și până în 200 8. Din analiza făcută pe baza evoluțiilor prezenta te în graficul anterior, putem observa că procentul repatriat din venit a crescut la 70 %, în al doilea și al treilea trimestru al anului 2008, în comparație cu o medie de 50 %, în trimestrele precedente. Însă, datorită im portantei creșteri a ve nitului rezultat din investiții străine directe , î n 2008
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
rei trimestre ale anu lui, în comparație cu aceeași perioadă a anului tr ecut. Mai mulți factori, printre care plata dividende lor , ratele de impozi tare, precum și alte reglementări, au afectat d eci ziile corporațiilor de a re investi sau de a repatria câștigurile asociate tit lurilor capitalurilor proprii . Pe parcursul ultimelor crize ce au avut loc în eco nomiile-gazdă, firmele multinaționale au repatriat câștigurile înregistrate peste veniturile curente sau au redus din expunerea creditelor contracta te intra-firmă, fără a-și vinde activele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ratele de impozi tare, precum și alte reglementări, au afectat d eci ziile corporațiilor de a re investi sau de a repatria câștigurile asociate tit lurilor capitalurilor proprii . Pe parcursul ultimelor crize ce au avut loc în eco nomiile-gazdă, firmele multinaționale au repatriat câștigurile înregistrate peste veniturile curente sau au redus din expunerea creditelor contracta te intra-firmă, fără a-și vinde activele. În timpul unei crize, într-o țară gazdă, rambursarea împrumuturilor sau repatrierea câștigurilor este, de cele mai mul te ori, preferată
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
lung care nu se poate schim ba imediat după o criză, deși s ar putea modifica în cazul în care criza este p rel ungită. De exemplu, după criza din Asia, din 1997, comp ani ile multinaționale americane și au repatriat tot venitul lor din investițiile s tră ine directe, în schimb, în ultimii zece ani, companiile multinaționale au reinvestit 30 - 40 % din veniturile din operațiunile din străinătate înapoi în țara-gazdă. Câștigurile reinvestite și împrumuturile intra-firmă au reprezentat, astfel, până
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fluctua odată cu veniturile companiei. După o criză însă, companiile pot crește activitatea de repa tri ere a divi dendelor în mod semnificativ. Spre exemplu, dup ă c riza din Asia, în 1999, companiile din S.U.A. din țările afectate și au repatriat câștigurile din ve nitul lor din acel an din țările în curs de dez vol tare. Astfel, câștigurile lor reinvestite au devenit negative (graficul nr. 3 .36 .). În mod similar, după cum putem observa și pe baza graficului de mai sus
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
introducerii controalelor a upra ieșirilor de capital și tranzacțiilor în valută. În strategiile multinaționalelor privind repatrierea veniturilor, un rol deosebit de important revine climatului investițional. Astfel, în țările cu un climat investițional pozitiv, procentul d in câștigurile de capital care este repatriat tinde să fie mai mic și, drept u rma re, procentul câștigurilor reinvestite este mai mare. Un rol important, cu in fluență asupra volumului veniturilor repatriate, alături de climatul investițional, le revine schimbărilo r radicale intervenite în politica guvernului și în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
comuniștii din motive numai de ei știute dar, dacă ne gândim bine, aveau toate motivele de a nu le acorda credit tinerilor bolșevici sau proaspăt bolșevizați odată ce militau cu maximă obediență pentru „...denunțarea tuturor cetățenilor sovietici care nu s’au repatriat încă în U.S.” ori pentru „... impulsionarea repatrierii bunurilor sovietice ce s’ar afla pe teritoriul județului Vaslui”. Cele două citate sunt din „raportul” tov. Dimitrev iar prin parcurgerea primului nostru material iese clar în evidență faptul că uteciștii începuseră să
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
rămâne în România sau pleacă în URSS. În următoarele câmpuri i se cereau și alte date personale precum și necesarul de îmbrăcăminte și încălțăminte dar și documentele de identitate, dacă avea. Astfel, Chiriac Constantin născut în anul 1893 dorea să se repatrieze în comuna Toceni, județul Cahul. Acesta declara că a ajuns în com. Berezeni, jud. Fălciu, la data de 23 august 1944, fiind concentrat. Potrivit celor scrise în declarație, avea nevoie de „...un rând de rufe și o pereche de ciorapi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu certitudine, la bani mărunți, cetățeanul Josu Gheorghe născut în anul 1924 în satul Cigăreni, com. Molești, jud. Lăpușna, declara intimidat de către inchizitorii săi cu stele roșii pe chipiuri că este „...de cetățenie RUSĂ (sic!)” și că „... dorește să se repatrieze în satul de baștină”, adică cel în care s-a născut. În România fusese evacuat în luna martie a anului 1944, fiind concentrat în armata română. Avea nevoie de „...un rând de rufe și o pereche de încălțăminte”. Neștiind carte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
conțopistul Comisiei de Repatriere. Pentru a și face curaj în fața comisiei, Josu îl adusese și pe consăteanul său Erezianu Emil, născut în anul 1913. Și acest cetățean dorea încălțăminte și rufărie. Polimeschi Gavril, născut în anul 1894 dorea să se repatrieze în comuna Comrat, județul Tighina. Acest om ar fi putut foarte ușor să se eschiveze plecării în URSS, deoarece trecuse Prutul „...pentru muncă” încă din anul 1942 și nu prea făcea obiectul repatrierii dar, lucru dovedit, cine ajungea în ghearele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prezentat o adeverință eliberată de comandamentul armatei roșii din orașul Huși. Pe lângă o pereche de încălțăminte, Varvara ceruse și „...o broboadă”. Mai multe articole de îmbrăcăminte solicitaseră pentru copiii lor. „Rusoaica” Negrescu Sofia, născută în anul 1903, dorea să se repatrieze în com. Pleșeni, jud. Cahul. Declarase că venise în România „...în anul 1934 după soțul meu originar din com. Fălciu, jud. Fălciu”. Negăsind și vreo cerere de-a soțului, credem că la acea oră această femeie să fi fost ori
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mele pe 5 zile socotite cu 5oo lei ziua, cât și cheltueli de transport cu căruța (din lipsă transport CFR) dela Huși la Iași”. Știutorul de carte Bârdan Toma își declarase cetățenia „basarabeană” iar țara în care dorea să se repatrieze, „Basarabia”, în com. Fălăeștii (probabil, Făleștii) Noi, jud. Lăpușna. Ciubotaru Petru voia să se reîntoarcă în com. Cărpineni, jud. Lăpușna iar Crăciun Ion născut Act de identitate al cetățeanului Haraba Ion în 1916, de profesie morar, voia să se întoarcă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Nemțeni, Lăpușna), Ciubotaru Nina (Nicolăeni, Tighina), Graur Palaghia (Leușeni, Lăpușna), Grosu Afanasie (Chișinău), Olga Nicolaide (Gotești, Cahul), Timotei Mihail (Răscăești, Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni, Lăpușna), Elena Gorodețca (Chișinău), Iorgu Petru (Nisporeni, Lăpușna), Vaisman Meer (Hotin. Acest evreu orfan fusese repatriat din Transnistria la Orfelinatul din Huși, str. Ștefan cel Mare, conform Ordinului 218.838/20 ianuarie 1944. Acum, dorea reîntoarcerea în URSS). Și orfana Reinstein Bertha, născută în 1928 dorea repatrierea în orașul bucovinean Cernăuți. Ambii adolescenți evrei dețineau adeverințe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Noi), jud. Cahul, în anul 1902, de profesie mecanic agricol, cu domiciliul stabilit în com. Fălciu, spunea că venise în România încă din anul 1916 și stătuse un timp la rudele sale din comuna fălciană Vutcani. Nu voia să se repatrieze în „măreața” și plina de „democrație populară” Basarabie sovietică. Nici Șarpe Maria, născută în anul 1891 în comuna Caera județul Cetatea Albă, nu mușcase din bomboana otrăvită pusă la dispoziția naivilor de către casapii bolșevici, preferând să rămână în comuna Fălciu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
zile de când a început înscrierea lor, avându se în vedere dispozițiunea Convenției (de Armistițiu, compl.ns.), care prevede predarea imediată a persoanelor în cauză (subl.ns.)”. Un sub-punct explica următoarele: „În caz că se găsesc refugiați aliați care nu voesc a se repatria, li se va aduce la cunoștință că nu vor avea nici un drept la hrană, îmbrăcăminte, asistență medicală și transport”. După cum s-a văzut, cei care le-au spus-o verde-n față rușilor că nu doresc repatrierea, n-au avut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
stop. tabelul va cuprinde numărul de ordine stop. numele și pronumele stop. numele tatălui stop. anul nașterii stop. localitatea de origine stop. locul domiciliului în urss stop. locul unde se află părinții stop.”. Semna ministrul Popescu. g. „Refugiații vor fi repatriați în URSS în vagoane de clasă” Pe hârtie, așa ar fi trebuit să se facă repatrierea dar practic nu s-a putu realiza din cauza unor factori extrem de obiectivi. În primul rând, parcul de vagoane al Căilor Ferate Române fusese puternic afectat de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
orașele Bârlad, Huși și Vaslui. Apoi, era nevoie mare de vagoane cu prioritate maximă pentru transportul trupelor române și ruse spre frontul de vest până la 9 mai 1945, precum și după încetarea ostilităților. Potrivit documentelor descoperite în arhive, refugiații au fost repatriați, în cea mai mare parte, în vagoane de vite reparate, dezinfectate în interior cu var și prevăzute (oare de ce?!?) cu sobe de lemne! Același colonel-magistrat Hagi Stoica din Ministerul de Interne, trimitea la Huși adresa nr.3865/17 noiembrie 1944
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că „...cetățeanul în cauză a fost eliberat”. h. „Regățeni” șmecheri În haosul aproape general de atunci, s-au găsit și destui profitori de moment care s-au gândit să se dedulcească din banii alocați de Ministerul de Interne pentru viitorii repatriați fără să aibă niciun drept. Pentru a pune în gardă autoritățile locale, ministerul citat mai sus a trimis la prefecturile din țară un ordin circular cu numărul 32.046/10 februarie 1945. Iată pe scurt, ce scriseseră cei din Direcția
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]