361 matches
-
în propoziție, respectiv în frază. (c) Raportul de subordonare se stabilește la nivelul propoziției și al frazei între un element subordonat și regentul său, între determinant și determinat; în Vino aici/ să iei cartea de pe raft!, raportul se subordonare este reperabil, pe de o parte, la nivelul fiecăreia dintre cele două propoziții, între complementul circumstanțial de loc aici și termenul regent verbal vino, între complementul direct cartea și termenul regent verbul tranzitiv să iei, între complementul circumstanțial de loc de pe raft
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frazei, funcțiile sintactice reflectă pozițiile pe care componentele enunțului le ocupă la un moment dat, în context, prin raportare, pe de o parte, la informația semantică transmisă și, pe de altă parte, la raporturile contractate cu celelalte componente. Funcțiile sintactice reperabile la nivelul propoziției și al frazei ilustrează, în principiu, principiul corespondenței, și anume: aceeași funcție sintactică poate fi concretizată, în propoziție, printr-o parte de propoziție, iar în frază printr-o propoziție subordonată. Se disting, astfel, perechi funcționale precum: * subiect
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
poate corespunde o propoziție subordonată predicativă. Prezentarea schematică a funcțiilor sintactice și a realizărilor acestora la nivelul propoziției și al frazei va urma, mai jos, modelul din Hobjilă, 2009, revizuit și completat. Tabel cu elementele de specificitate ale funcțiilor sintactice reperabile la nivelul propoziției și la nivelul frazei Funcții sintactice și criterii de prezentare Concretizarea funcțiilor sintactice la nivelul propoziției la nivelul frazei SUBIECT subiect propoziție subordonată subiectivă Termeni regenți Nu pot fi identificați termeni regenți, subiectul aflându-se în raport
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gemeni." (Ioan Slavici, Doi feți cu stea în frunte) Formulați trei enunțuri în care o propoziție subordonată atributivă să aibă ca regentă: (a) o propoziție principală; (b) o propoziție secundară; (c) o propoziție principală incidentă. Exemplificați, în enunțuri, diferitele structuri reperabile într-o propoziție simplă (S + P; P + S; P), respectiv într-o propoziție dezvoltată (S + A + P + C; S + A + C; C + P; S + P + C + A etc.). Transcrieți substitutele de propoziție/ frază din textele de mai jos, precizând elementele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
poate? Da." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Auziți voi? zise căpitanul, celelalte sunt ale voastre. Ba nu! grăiră hoții, noi vrem să mâncăm din asta, căci asta e bună! (Ioan Slavici, Florița din codru) Raporturi sintactice Precizați raporturile sintactice reperabile în textele de mai jos și mărcile acestor raporturi: (a) "Mulțumesc lui Dumnezeu că ajunsei să mai văz om de pe tărâmul nostru. Cum ai ajuns aice, frate, îl întrebă ea; aici este moșia a trei frați zmei, care ne-a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cui e soarele?) (d) "Oamenii de la tine de acasă, spuse micul prinț, cresc cinci mii de trandafiri în aceeași grădină... și nu găsesc ceea ce caută." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Realizați expansiunea complementelor directe exprimate prin verbe la modul infinitiv, reperabile în textele de mai jos: (a) "Prâslea, auzind de toate acestea, nu puțin s-a întristat în sufletul lui și, cu inima înfrântă, a intrat în oraș. Mai cercetând în sus și în jos, află că fata a zis împăratului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume relativ în cazul genitiv; (d) conjuncție subordonatoare; (e) pronume relativ în cazul acuzativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența propoziției subordonate circumstanțiale cauzale de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Propoziția subordonată circumstanțială concesivă Indicați elementele de relație reperabile, în textele de mai jos, între propozițiile subordonate concesive și regentele lor: (a) "Împăratul văzu atunci ce nu mai văzuse în toată viața lui. Dihania se cutremură, se lungi și se subție și, ca și cum ar fi fost un fir de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sensibilității" (Ch. Bally, apud Iordan, 1975, p. 12), "studiul valorilor extra-noționale de origine afectivă sau socio-contextuală care colorează sensul [...] studiul funcției expresive a limbajului, opusă funcției sale cognitive sau semantice" (Pierre Guiraud, apud Genette, 1994, p. 162), studiul fenomenelor lingvistice reperabile la fiecare nivel al limbii: la nivel fonetic/ fonologic modificări de sunete, sunete împrumutate, elidări ale unor sunete, lungiri de sunete, accentuări diferite, simbolismul fonetic etc.; la nivel lexical valorile unor arhaisme, regionalisme, termeni de jargon, formații sufixate/ prefixate, forme
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 497) sunt prezentate și alte diateze: diateza impersonală, diateza reciprocă, diateza dinamică etc., care nu fac însă subiectul prezentării de față. 110 În unele lucrări apare și modul prezumtiv, însă acesta nu mai este reperabil în limba română vorbită actuală. 111 Vezi, de exemplu, Gramatica I, 2005, pp. 490, 531; Iordan & Robu, 1978, p. 477 etc. 112 În unele gramatici se consideră că în astfel de contexte forma primit reprezintă un adjectiv provenit din verb
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
902-983; 1023-1039; Iordan & Robu, 1978, pp. 564-572 etc. 128 Vezi, pentru definire, tipologie, caracteristici: Dimitriu, 2002, pp. 1018-1023; Gramatica II, 2005 etc. 129 Nu am avut în vedere aici fraze cu raport mixt, cu raport explicativ, cu raport apozitiv etc., reperabile în unele lucrări de specialitate (de exemplu, Dimitriu, 2002). 130 Cf. Dimitriu, 2002, pp. 1066-1089; Tamba Dănilă, 2004, p. 35 ș.u. (lucrare în care este invocat și substitutul de text) etc. 131 Pentru antonimul nu, care nu mai are
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
empirică referitoare la aprecierea unui impact greu de determinat și care ține seama de concurența existentă pe piața mesajelor de orice natură. Din studiile adesea prea limitate, se degajă impresia generală potrivit căreia publicitatea politică televizată poate avea rezultate concrete, reperabile la diverse nivele în spațiul american. Apar mai întîi rezultate directe privind: informarea electorilor, evaluarea candidaților, comportamentele de participație. Plecînd de la rezultatele conative, furculița (depărtarea dintre valorile extreme n. trad.) propusă cu ocazia alegerilor prezidențiale americane din 1972, stîrnește interes
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Componenta locutorială interogativă a actului comunicativ / 114 II.2. Componenta locutorială enunțiativă a actului comunicativ / 127 II.3. Componenta interlocutorială a actului comunicativ / 149 Partea a III-a. Tehnici teatrale valorificabile în comunicare / 167 III.1. Tehnici ale instanței locutoriale reperabile în comunicare/ comunicarea-teatru / 169 III.1.1. Tehnici teatrale verbale / 171 III.1.2. Tehnici teatrale nonverbale / 175 III.1.3. Tehnici teatrale paraverbale / 179 III.2. Tehnici ale instanței interlocutoriale reperabile în comunicare/comunicarea-teatru / 182 Bibliografie selectivă / 191 Selecție
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicare / 167 III.1. Tehnici ale instanței locutoriale reperabile în comunicare/ comunicarea-teatru / 169 III.1.1. Tehnici teatrale verbale / 171 III.1.2. Tehnici teatrale nonverbale / 175 III.1.3. Tehnici teatrale paraverbale / 179 III.2. Tehnici ale instanței interlocutoriale reperabile în comunicare/comunicarea-teatru / 182 Bibliografie selectivă / 191 Selecție de volume de texte dramatice/dramatizate pentru copii / 208 CUVÂNT-ÎNAINTE Viața ca teatru, lumea ca scenă, existența ca spectacol, oamenii ca măști ori ca marionete reprezintă doar cîteva butade (în curs de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
raportare la literatura de specialitate aferentă domeniilor pe care le implică un astfel de parcurs vor reflecta cu precădere valorile date, în general, respectiv contextualizat, conceptelor operaționale care se vor regăsi și în următoarele capitole ale cărții, prefațând astfel exemplificări reperabile la nivelul comunicării interpersonale și la cel al comunicării școlarilor mici/cu școlarii mici (desigur, aceasta reprezintă o particularizare posibilă, din multe altele subsumate comunicării didactice/ educaționale sau comunicării între/cu persoane aparținând unor categorii de vârstă diferite, plasate în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicativ, durata acestuia, momentul întâlnirii "comunicative" etc.; cf. Nichols, 2009, p. 89; Coman, 2008, p. 6; Lohisse, 2002, p. 106), cauzal (Hobjilă, 2008b, p. 15; vezi și relația cauză efect în schema procesului comunicării, tipurile de cauze, tipurile de efect reperabile în anumite contexte Hobjilă, 2009, pp. 232-234); * contextul (a)locutorial/subiectiv concretizat în mărcile subiectivității locutorului și a interlocutorului (Hobjilă, 2008b, p. 15), în așa-numitele "determinări "psy"" (Kerbrat-Orecchioni, 1980, p. 19); acestuia i se poate asocia, în principiu, contextul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de o parte, cu planul comunicării didactice/educaționale și, pe de altă parte, cu exemplificarea tehnicilor discursive și teatrale valorificabile în contexte subsumate acestui tip de comunicare. (a) Încadrarea comunicării interpersonale în tipologia generală a comunicării Raportată la celelalte elemente reperabile în tipologia, complexă, a comunicării, comunicarea interpersonală se diferențiază prin raportare la un prim criteriu (numărul participanților și tipul de relație dintre aceștia) de comunicarea intrapersonală, de cea la nivelul grupului, de comunicarea de masă (Enăchescu, 2008, p. 46 ș
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în literatura de specialitate și în practica relaționării interumane, între comunicarea instrumentală (Festinger, apud Ezechil, 2002, p. 10), centrată pe intenția de a produce un efect asupra interlocutorului, și cea consumatorie (care nu vizează un astfel de efect), ambele tipuri reperabile, se asemenea, în planul comunicării interpersonale; vezi, de exemplu, o situație în care locutorul comunică o stare de disconfort fizic (frigul), cu sau fără intenția de a-l determina pe interlocutor să închidă geamul din încăperea în care se află
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vezi supra și ritualizare) cf. Iordănescu, 2006, p. 35; Mucchielli, 2005, pp. 80-86; Dinu, 2004, pp. 36-37; Commarmond, & Exiga, 2003, p. 9 etc. Acestor finalități li se asociază funcții specifice, subsumate contactului 10, respectiv schimbului interpersonal (Ezechil, 2002, pp. 46-47), reperabile la nivel cognitiv, afectiv, acțional, motivațional, relațional/social (cf. Sălăvăstru, 2004, pp. 189-190; Ezechil, 2002, p. 64). În chiar planul limbajului se disting, de altfel, pentru comunicarea interpersonală, funcții 11 precum: funcția Eu; funcția Voi; funcția Noi; funcția Ce anume
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interpersonală (de exemplu, în condițiile în care te recunoști și în stilul analitic, și în cel expresiv, actualizarea unuia dintre ele este motivată de relația cu interlocutorul, de starea de spirit din momentul respectiv, de resursa timp etc.). (e) Disfuncții reperabile în comunicare În general, în literatura de specialitate problema barierelor în comunicare este prezentată prin raportare fie la coordonatele procesului comunicativ (vezi, de exemplu, bariere în transmiterea mesajului, bariere de recepție, bariere de înțelegere și bariere de acceptare Vlădescu, 2008
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a actului comunicativ (de exemplu, bariere în comunicarea didactică Curelaru & Criu, 2010, pp. 235-236; Cury, 2005; Sălăvăstru, 2004, p. 210 etc.). În contextul lucrării de față, relevantă devine perspectiva contextualizată a comunicării interpersonale, corelată cu diferitele componente ale acesteia. Sunt reperabile, așadar, în comunicarea interpersonală (prin raportare la practica relaționării și la literatura de specialitate cf. Thomas Gordon, apud Watzke-Otte, 2009, p. 47; Albu, 2008, pp. 185-191; Rogers, 2008, p. 449; Gurlui, 2008, p. 132 ș.u.; Vlădescu, 2008, pp. 50-51
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vâna" greșelile locutorului; manifestări ale sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; tendința de a evalua/critica/ moraliza etc.; tendința de a exagera sau de a interpreta mesajul strict ca pe o situație problemă pentru care trebuie oferite soluții (prima formă reperabilă, după Nuță, 2004, cu precădere la interlocutorii feminini, iar cea de-a doua la interlocutorii masculini); poate fi inclus, în această categorie de disfuncții, și tipul feedback-ului pe care interlocutorul alege să îl dea locutorului: replici agresive, incriminatoare, amenințătoare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de ceilalți), de Sine-le orb (necunoscut/neconștientizat de către persoană, dar cunoscut de către ceilalți), respectiv de Sine-le necunoscut (atât persoanei înseși, cât și celorlalți). De aici și importanța jocului între cunoscut și necunoscut, dezvăluit și ascuns, conștientizat neconștientizat etc., reperabil în orice situație de comunicare interpersonală: intri în ea știind cum ești comunicațional -, dar și cum vrei să fii perceput de interlocutor(i); în același timp, relaționând și comunicând cu ceilalți, afli lucruri noi despre tine, te surprinzi descoperindu-ți
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Dincolo de teoria comunicării în sfera educațională, practica este cea care impune identificarea și valorificarea acelor coordonate care să eficientizeze procesul în sine (având ca premise barierele/ obstacolele identificate la acest nivel vezi supra tipurile de disfuncții din planul comunicării interpersonabile reperabile și în comunicarea didactică/educațională 32), iar aceste coordonate se subsumează fiecăruia dintre contextele invocate anterior. Având în vedere specificul relației care caracterizează situația de comunicare didactică/educațională, condiția de eficiență invocată cu predilecție este cea a competenței de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
didactic), și a celor teatrale (vezi, de exemplu, rolul exercițiilor de dicție, al celor de expresie corporală etc. în realizarea lecturii expresive a unui text literar în fața elevilor). I.2. Discurs În accepțiunea (aici) de formă de concretizare a mesajului reperabil/actualizat (construit, transmis, decodat, interpretat) într-o anumită situație de comunicare interpersonală, respectiv didactică/ educațională, discursul va fi prezentat în acest subcapitol atât prin raportare la principalele repere reflectate în acest plan în literatura de specialitate, cât și cu deschidere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
manifestarea atitudinii 41 personale față de informațiile transmise; * interactivitatea, raportarea la feedback-ul interlocutorului; * contextualitatea ancorarea într-o situație de comunicare, cu toate datele ei particulare de ordin personal, interpersonal, social, cultural, religios, politic etc.; * cotextualitatea raportarea la discursuri anterioare/ulterioare reperabile în întregul actului comunicativ; * organizarea transfrastică, guvernată de reguli gramaticale, logice, pragmatice etc.; * temporalitatea discursivă (Maingueneau, 2007, p. 80): "periodicitate" (de exemplu, pentru discursul didactic, o activitate extrașcolară, o lecție etc.); "durată de desfășurare" (lecție de 45 minute în ciclul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]