297 matches
-
ESWL pentru calculi ureterali se poate practica În trei moduri: - in situ; - sub protecția unei sonde autostatice "JJ"; - Împingând calculul În bazinet cu ajutorul unei sonde ureterale, "transformând" astfel calculul ureteral Într-un calcul bazinetal. Modernizarea litotritoarelor ce au permis un reperaj mai precis și deci și rezultate mai bune, cât și inconvenientele legate de manipularea calculului (necesitatea anesteziei generale, riscul de septicemie sau leziuni ureterale ce conduc la stenoză) au determinat mulți autori să folosească cu bune rezultate și să recomande
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
a ureteroscopiei. Calculii ureterali pelvini beneficiază În primul rând de ESWL, datorită incidenței scăzute a complicațiilor și a unei rate de succes ce depășește, În majoritatea statisticilor, 80% (BENIZIRI-1992, NETTO-1991). Chiar și pentru aparatele de litotriție având numai posibilități de reperaj echografic, a devenit posibilă localizarea calculilor ureterali pelvini (mai ales pentru calculii obstructivi, cu ureterohidronefroză suprajacentă), ceea ce face ca numărul serviciilor urologice din Întreaga lume, care utilizează ESWL pentru această localizare a calculilor, să fie În creștere În ultimii ani
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
Învățat era folosită curent și cu rezultate bune. Se remarcă ușor că, pe măsură ce focarul este mai mic, presiunea exercitată este mai mică și anestezia nu este necesară. PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU ESWL Pacienții care vor urma ESWL pe un litotritor cu reperaj radiologic trebuie să efectueze o pregătire preoperatorie. Scopul acestei pregătiri este de a ușura vizualizarea calculilor radioopaci. Din experiența acumulată În diverse centre urologice din Europa am constatat că, dacă ambele sisteme (radiologic și echografic) erau disponibile era preferat reperajul
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
reperaj radiologic trebuie să efectueze o pregătire preoperatorie. Scopul acestei pregătiri este de a ușura vizualizarea calculilor radioopaci. Din experiența acumulată În diverse centre urologice din Europa am constatat că, dacă ambele sisteme (radiologic și echografic) erau disponibile era preferat reperajul radiologic (din motive lesne de Înțeles). Deci, dacă se preconizează o ședință ESWL cu utilizarea sistemului Roentgen, vom avea În vedere o bună pregătire a tubului digestiv pentru ca aerocolia și/sau materiile fecale să nu "acopere" calculul vizat. Este greu
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
avea În vedere o bună pregătire a tubului digestiv pentru ca aerocolia și/sau materiile fecale să nu "acopere" calculul vizat. Este greu de precizat un regim ideal valabil pentru toți pacienții. După 3500 de ședințe de litotriție pe aparatul cu reperaj radiologic aflat În dotarea clinicii, am ajuns la concluzia că, pentru cei mai mulți dintre pacienți sunt benefice următoarele recomandări: - evitarea cu 12-24 ore Înainte de ESWL a consumului de mâncăruri și băuturi ce provoacă flatulență (balonare): fasole, cartofi, dulciuri, fructe, băuturi carbogazoase
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
De altfel toți urologii români care practică NLP au fost elevii doctorului Boja și generosului colectiv din Târgu-Mureș. NLP - DATE GENERALE Primul pas În realizarea “tunelului” de comunicare Între mediul exterior și rinichi este introducerea unui ac special, lung, sub reperaj radiologic sau echografic. Acest ac străbate pielea, straturile musculo-aponevrotice, capsula renală și calicele inferior, pătrunzând În sistem. Acesta este cel mai important moment, deoarece o puncție greșită a sistemului pielo-caliceal va antrena neplăceri intra- și postoperatorii. Prin ac se introduce
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
pentru o proiecție de costuri în cazul unui benchmarking. De aceea multe organizații realizează analize comparative „de casă”, mai puțin sofisticate, dar mult mai ieftine. 3.3. Benchmarkingul strategictc "3.3. Benchmarkingul strategic" Benchmarkingul strategic (în Franța, eticheta utilizată este „reperaj strategic”) reprezintă un tip particular al tehnicii discutate. El este focalizat, în mod evident, asupra aspectelor esențiale ale organizației, iar acestea sunt raportate, într-un fel sau altul, la o competiție, care, in extremis, înseamnă un joc de sumă nulă
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
dezvoltării unei acțiuni. Se disting două mari sisteme posturale: postura antigravitațională, care asigură menținerea sau restabilirea echilibrului corporal într-o orientare fundamentală în raport cu greutatea (verticala fizică). Ea permite poziția bipedă și constituie o bază de referință pentru orientarea spațială și reperajul verticalei; postura direcțională, care modifică arhitecturile posturale antigravitaționale, organizându-se în raport cu stimulii din mediu (Larousse, 2006). Postura organismului este influențată de trei factori: ereditate, stări patologice și obișnuință. Aspectul general al corpului (sau, mai bine zis, configurația lui fizică) este
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care vorbesc Sfinții Părinți. De fapt, ce-ar Însemna acest lucru? Ar presupune pur și simplu intrarea Într-o stare de liniște, de suspensie a egocentrismului, de găsire a unui alt vector valoric, În conformitate cu care să ne mișcăm mai departe. Reperajul valorilor transcendente ne asigură un alt nivel de percepere a lucrurilor, de Înțelegere a unor sensuri, de poziționare În raport cu esența ființei noastre. „Închiderea” de tip isihastic nu Înseamnă solipsism, izolare de semeni și de lume, ci o așezare „deasupra” unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
stînga, tema, este, din punctul de vedere al enunțătorului, punctul de plecare al enunțului. Acest grup este mai puțin informativ, deoarece este înscris în cotextul unei reluări (un element deja citat este tematizat: fenomenul anaforei), sau înscris în contextul unui reperaj deictic legat de situația de enunțare. În cazul din urmă, elementul tematizat este absent din discurs, însă legat de contextul schimbului, prezent în situația de interacțiune sau presupus prezent în memoria enunțătorului sau co-enunțătorului. Punct de sprijin al enunțurilor, partea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
produs enunțul: adverbe (ieri, mîine, aici, azi), grupuri nominale (în dimineața asta, deschideți ușa aceea), grupuri prepoziționale (peste zece minute), adjective (săptămîna trecută), unele pronume (el se gîndește la mine), anumiți determinanți (sosirea mea). • Timpurile verbale corespund diferitelor tipuri de reperaj în raport cu poziția enunțătorului și se repartizează pe diverse planuri de enunțare. Am văzut aceasta mai sus în opoziția dintre prezent și condițional (T15) sau în cea dintre prezentul adevărului general și cuplul imperfect-perfect simplu (T16). Capitolul 7 va dezvolta acest
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
LONDON, S.W.1 Vom reveni asupra textului T63 în capitolele 5 și 6. Deocamdată ne vom mulțumi să acordăm atenție acțiunilor discursive. T63 se prezintă ca o suită de acte de discurs ASERTIV-PREDICTIV, DIRECTIV, EXPRESIV și de ASERȚIUNI. Însă reperajul unei succesiuni de acte identificabile ca atare nu dă nici o indicație asupra legăturilor lor și deci nici asupra textualității și dinamicii acestui text argumentativ. De fapt, aserțiunile de la început (subtitlu și § 1) sînt structurate de către un macro-act de respingere care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
t 0 ALTERNATIVE sau PROIECTATE] (vezi <4> și <2>) V și COND] PC1 + PR enunțiativ Viitor apropiat 18 t-1 Trecutul recent 19 [ + Performativ] [ aller-PR + INF] t +1 [venir de-PR+INF] [ + Imperativ] [ devoir-PR + INF] În acest mod direct de reperaj, parametrii de bază sînt cei ai ancorării deictice primare: eu-tu/voi + aici + acum (ca în terținele din T18, cap. 3, unde deicticul AICI însoțește trecerea de la persoana a treia la a doua, interpelarea trecătoarei sub formă de apostrofă și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
zis pragmatice a discursului [A], ultimele două permit să se țină seama de faptul că un text este o succesiune non-aleatorie de propoziții [B]. Pot fi astfel distinse trei planuri sau module de gestiune ale organizării pragmatice: orientarea ilocuționară [A1], reperajele (ancorările și planurile) enunțiative [A2] și reprezentarea construită sau "lumea" textului (organizarea semantico-referențială) [A3] Două planuri de organizare asigură articularea propozițiilor: gramatica frazei și gramatica textului sunt responsabile de ceea ce am putea numi conexitatea textului (sau organizarea generală) [B1], dar
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lexic global euforic sau disforic într-o descriere etc.). A.2. O ancorare enunțiativă globală conferă unui text tonalitatea enunțiativă de ansamblu, în timp ce nenumărate schimbări de planuri enunțiative alternează. Avem astfel posibilitatea să distingem între cele câteva mari tipuri de reperaje enunțiative: 1. O enunțare (de "discurs" sau actuală) orală în care contextul este imediat în situație. Reperul este în acest caz: EU-TU-AICI-ACUM. 2. O enunțare (de "discurs" sau actuală) scrisă în care contextul trebuie să fie înscris în limbaj în vederea
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de lingvistică din primul volum al prezentării de sinteză L'Interaction verbale, teza noastră constă, în esență, în a "repera regulile care guvernează organizarea unei conversații" (1990: 198). Așa cum este firesc, o mare parte a principiilor de organizare lingvistică (coerență, reperaj enunțiativ, coerență izotopică și conexitate) se aplică atunci când ținem seama atât de coeziune, de coerență, cât și de conexitatea internă a intervenției unui locutor dat, al ansamblului intervențiilor unuia sau altuia dintre locutori sau a înlănțuirilor consecutive ale intervențiilor unor
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cere întotdeauna un "de către cineva", a fi sursa de plăcere a cuiva. Conform unei retorici specific publicitare, acest loc vid trebuie complinit de către cititor: Pasul Ursului are totul pentru a fi îndrăgit de DUMNEAVOASTRĂ/îndrăgit de cățărătorul care sunteți DUMNEAVOASTRĂ. Reperajul enunțiativ unic al acestui text constă în actul de lectură care fixează parametrii de identitate, de loc și de timp ai subiectului enunțării. Din punct de vedere ilocuționar, putem afirma că trăsăturile euforice ale predicatelor îl determină pe interpretant să
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acestora sunt și ele diferire: orizontalele exprimă stabilitate, verticalele exprimă echilibru și au supremație asupra celorlalte direcții, oblicele exprimă o tensiune; b) punctele de ”apel” - constituite la intersecția liniilor de forță sau a elementelor independente utilizate drept repere azimutale, permit reperajul și accentuează ierarhia peisajului. De aceea, orice acțiune la nivelul unui astfel de punct va influența profund clasificarea sau încadrarea peisajului (caz particular: punctul focal sau azimutal); c) efectele de contrast, permit identificarea elementelor și atrag atenția. De aceea, apariția
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
prin repetarea acțiunii cu spațiul ca atare, îmbinând activitatea practică cu desenul. "Construirea spațiului nu se relevă din acțiunea de a arăta ci din construirea relațiilor." Percepția/ reprezentarea timpului îi creează școlarului mic de asemenea dificultăți mari pentru că esențialul în reperajul temporal este ordinea relației în care se află un eveniment cu altul. Această particularitate nu depinde de percepție ci de capacitatea copilului de a decentra un eveniment exterior în raport cu intuiția personală a duratei trăite de el. Timpul conceptual se definește
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
adaptare anterioară, relativ satisfăcătoare. 4.2. Debutul schizofreniei la adolescent. Angoasanta interogație asupra unui posibil debut al unei schizofrenii (frecvent în adolescență), se infiltrează adesea în câmpul preocupărilor pedopsihiatrilor cu riscul de loc neglijabil de a sfârși în atitudini de reperaje semiologice deopotrivă sărăcite și periculoase. Excesele sunt binecunoscute: suspectarea oricărui adolescent care întârzie prea mult în a se contempla în oglindă de a ascunde un posibil schizofren nesigur de propria sa identitate, sau considerarea oricărei excencitrități pasagere, într-o bizarerie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o evaluare globală a tulburării relevând o anumită tipologie evolutivă în cadrul unei relații de calitate și surabilă între pacient și medicul său curant. Se poate defini în felul acesta o strategie de prevenție a recăderilor (Hertz, 1991) bazată pe reperajul și tratamentul precoce al prodroamelor și putând fi recunoscute de către pacient sau de către anturajul său. 7.1.2. Condițiile de întrerupere a tratamentului neuroleptic. Eficacitatea neurolepticelor prescrise pe termen lung pare a fi bine demonstrată în ceea ce privește prevenirea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
văzut până la Andromeda, dar nu mai departeʼ (160) *Astronomers have seen to Andromeda, but nowhere else. ʻ*Astronomii au văzut până la Andromeda, dar nu și altundevaʼ Gruber semnalează astfel că diferența dintre cele două verbe de percepție în termeni de "reperaj" constă în selecția unor prepoziții diferite. Verbul see ʻa vedeaʼ selectează prepoziția to129 ʻ(până) laʼ, care specifică distanța, iar verbul look ʻa privi/a se uitaʼ poate selecta prepozițiile cu sens direcțional to ʻlaʼ și towards ʻspreʼ. Contextele în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
posterioară, laterală-dreapta-stânga și orizontală. Paralelograful Paralelograful a fost introdus prima dată în laboratorul de tehnică dentară în anul 1918, fiind folosit la realizarea design-ului protezei parțiale scheletate (fig. 4.52). ELEMENTELE COMPONENTE ALE PARALELOGRAFULUI sunt: 1.Tija de analiza (reperaj): are rol în determinarea retentivităților dentare și paralelismul suprafețelor de ghidaj (fig. 3.53). 2. Mina de grafit: Este deplasată în jurul dintelui stâlp, precum și de-a lungul crestei alveolare pentru a identifica și marca linia ecuatorului protetic. La nivelul dintelui
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
responsabil. Aceste trei acțiuni simultane presupun activarea mai multor capacități ale educaților (vezi Tremblay, 1996): a construi un proiect. Învățarea mediatizată necesită decantarea unui proiect care constituie scopul urmărit, dar și mijlocul navigației numerice. Acest proiect trebuie să permită interacțiunea, reperajul datelor pertinente și construirea cumulativă a cunoștințelor; a planifica strategii și tactici de învățare proprii. Educatul își amenajează propriul timp și spațiu de învățare, ținând cont de constrângerile materiale, informaționale, ambientale, reglându-și parcursul în funcție de reperele ivite la un moment
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
produs”Ă chiar acum! Starea de așteptare, specifică ritmicității clasice, nu mai este de conceput și nu mai este trăită cum se cuvine de omul modern. Vrem ca totul să se aștearnă la picioarele noastre (ideile, faptele, chiar semenii noștri). Reperajul spațiilor și timpilor fizici și obiectivi devine din ce în ce mai problematic în universul virtual. Și iată cum apare o nouă dilemă, de ordin existențial, cu accente schizo-ontologice: Ăse poate sau nu trăi prin dedublări iconice? În orice caz, remodelarea distributivă a ființei
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]