5,534 matches
-
din Berlin! În paralel, timișoreanca și-a continuat cariera interpretativă, cântând la Hanovra muzică de cameră. Mai mult chiar, în stagiunea trecută a fost solicitată să înlocuiască, în concert, un violoncelist al Orchestrei Radio Hannover: „Am intrat destul de târziu în repetiții și cu destule emoții și m-am liniștit abia după concert, când șeful partidei de violoncele mi-a zis că m-am auzit de parcă aș fi fost de când lumea alături de ei“. Când a plecat în Germania, Roxana Blaga nu știa
Agenda2004-33-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282754_a_284083]
-
a concursului de frumusețe Miss Timișoara 2004, concurentele provenite atât din orașul de pe Bega și din localitățile învecinate, precum și cele care își desfășoară activitatea pe raza județului Timiș trebuind să facă față exigențelor impuse de preselecțiile anterioare. Dacă această adevărată repetiție generală se va desfășura marți, 24 august, începând cu ora 18,00, la Casa Tineretului Timișoara, faza finală a competiției organizate de Fundația Județeană pentru Tineret F.I.T.T. și Compania Artistică „Modelstar” se va derula două zile mai târziu - joi, 26
Agenda2004-34-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282792_a_284121]
-
dar și arii mai rar interpretate la Timișoara, precum cele din operele „Aleko“ de Rahmaninov, „La Wally“ de A. Catalani, sau Adriana Lecouvreur de F. Cilea. Gala micilor balerini l Studioul „Ana Valkay“ Zeci și zeci de ore de trudă, repetiții și emoții vor conferi strălucire spectacolului pe care discipolii profesoarei Ana Valkay l-au pregătit în buna tradiție și solidul renume al școlii lor. „Gala micilor balerini“ de la Studioul de Dans condus de doamna Ana Valkay va avea loc pe
Agenda2004-24-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282522_a_283851]
-
Lugojana» de Ion Vidu este o piesă de mare succes. Sau «Chindia» de Alexandru Pașcanu, pe care am avut-o în repertoriu foarte mulți ani“, povestește Flóra Tóth. Verona din Dacia Verona Botiș cântă la Carmina Dacica încă de la primele repetiții, de la constituire. „La început au fost 12 persoane, apoi, treptat-treptat, componența corului s-a lărgit. Era o formație camerală sub conducerea dirijorului Mircea Idvoreanu. El a fost conducătorul corului și cu dânsul am creat un repertoriu frumos, din prelucrări de
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
succes muzica autohtonă. S-au abordat lucrări de forță, din creația universală: romantică, clasică și preclasică. Fetele se întâlneau, înainte de anii 1970, pe strada Gheorghe Doja, unde a fost înainte sediul Sindicatului Învățământului. Era acolo o sală în care făceam repetiții. Liceul de Muzică (actualul Colegiu Național de Arte „Ion Vidu“) s-a ridicat în anii 1970-1971. Un timp am rămas pe Doja. Spre sfârșitul anilor 1970, când a devenit Mircea Idvoreanu director al Liceului de Muzică, ne-am mutat acolo
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
selecționerii UNITER. Acum, la Sala Studio a T.S.A. se repetă „Atentate la viața ei“ de Martin Crimp, în regia lui Peter Kerek din Germania, care a distribuit-o pe Alina Berzunțeanu de la Teatrul Bulandra. Chiar în aceste zile au început repetițiile la piesa „After Juliet“ de Sharman Mac Donald, în direcția de scenă a lui Stefano di Luca, regizor la Piccolo Teatro din Milano. Și directorul Uniunii Teatrelor din Europa, Eli Malka, va monta un spectacol pe scena arădeană, el arătând
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
telefonic, la numerele 0720 270 272 sau 0745 863 992. Blues de Timișoara l Fredonat în toată țara După un excelent turneu în care bluesul de Timișoara a inundat victorios Bucureștii, via Sighișoara, Bega Blues Band a intrat în febra repetițiilor pentru ceea ce se anunță a fi evenimentul muzical al primăverii în jazzul timișorean: Concertul extraordinar „Jimi Hendrix Simfonic“, programat în 4 martie, de la ora 19, pe scena Teatrului Național. „Am cântat la Sighișoara, în ultima seară a festivalului de jazz
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
în Studioul de Dans Ganser copiii-balerini învață „să se joace serios de-a dansul“, explică profesoara, „pentru ca arta baletului să fie întotdeauna o bucurie pentru ei“. Studioul de Dans Ganser se va deschide în 12 octombrie, la ora 16, iar repetițiile au loc marți și joi, orele 16-18, în Sala Moruzan a Teatrului Național Timișoara. La acest studio au acces copiii cu vârste între 3 și 14 ani. Înscrierile se fac, începând de astăzi, la tel. 0723-346 576 sau 435 081
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
La acest studio au acces copiii cu vârste între 3 și 14 ani. Înscrierile se fac, începând de astăzi, la tel. 0723-346 576 sau 435 081. Pentru elevii care au program didactic după-amiaza, există și o grupă de balet cu repetiții în diminețile de joi, de la 8 la 10. La sfârșitul anului școlar, micii balerini vor fi vedetele unui spectacol pe scena T.N.T. De la Wagner la Verdi... via Strauss l Cu Opera Română Timișoara Pentru că operele lui Richard Wagner nu s-
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
și prof. Achim Ciucurel, înființează din data de 20 septembrie un nou ansamblu folcloric, pentru tineret - „Doina“, unde se pot înscrie elevi cu vârste cuprinse între 14-18 ani. De asemenea, profesorii Viorica Oprea și Horia Făgărășanu încep din această săptămână repetițiile la formațiile artistice „Latinii din Est“ și „Școala micilor vedete“. În zilele de 24 septembrie și 1 octombrie, ora 18, se fac înscrieri pentru soliști de muzică ușoară, folk și jazz. Informații, la C.C.S. Timișoara, din Bd. Regele Carol (fostul
Agenda2004-38-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282895_a_284224]
-
va deveni muzician. Christian e baterist, a fost o vreme când făceam muzică de dans împreună, Anita e cu pianul, Stefan a ales saxofonul, dar e prea leneș, povestește Werner Salm. Muzica înseamnă trudă, ore și ore și ore de repetiții, căci e o stăpână pretențioasă, crudă cu cei care nu-i acordă toată atenția lor. Dacă muncești suficient, bucuriile sunt mari și-ți încălzesc inima. N-am să uit ce mult a însemnat pentru mine faptul că, împreună cu cei cinci
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
ești și membru al trupei de teatru în limba engleză, „The Hooleelogans“, ești de-a dreptul onorat. Pe lângă matematicieni, muzicieni, scriitori sau cercetători, acest liceu va da, probabil, în câțiva ani, și actori remarcabili. Pentru că au luat microbul actoriei de la repetițiile și spectacolele marca „The Hooleelogans“. Și nu au mai putut scăpa de el nicicum. Istoria de ieri „The Hooleelogans“ ( în traducere, „Loganii primăvăratici“) a luat ființă în toamna anului 1997, în tabăra de limba engleză de la Brebu Nou, Gărâna, unde
Agenda2004-49-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283119_a_284448]
-
și sunt încântați de ceea ce fac. Din istoricul trupei, minuțios redactat de către „arhivarul“ echipei, aflăm că, în 1998, „The Hooleelogans“ a prezentat la prima ediție a Festivalului de Teatru în Limba Engleză pentru Adolescenți T4T, de la Timișoara, producția „The Rehearsal“ („Repetiția“), două piese subsumate formulei teatru în teatru. Asta se întâmpla în luna martie 1998. În toamna aceluiași an, loganii au pregătit parodia, „Cenusarella“, rezultat al contribuției întregii echipe și prezentată în sala Park Place. În anul următor, membrii trupei de
Agenda2004-49-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283119_a_284448]
-
Ion Marin se orientează, în mod firesc, spre aspectele de bază ale vietii muzicale internaționale, condiționările și limitările acesteia la nivelul marilor instituții muzicale europene și nord americane. E un respiro între două avioane, între două serii de concerte, de repetiții. Evocam ultimul concert al Filarmonicii din München, la Viena, cu Sergiu Celibidache, în urmă cu trei ani, conducând realizarea Simfoniei a VIII-a de Bruckner, evocam acea inefabila, inexprimabila în cuvinte stare de muzică. Sunt curios să aflu amănunte asupra
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
scrisă cu o meserie fabuloasă, la 13 ani, de un compozitor pe nume Dmitri Sostakovici: Suita nr. 1 pentru orchestră de jazz. Ilarion Ionescu Galați este, dincolo de intransigenta profesională ("Nu cânt fără atâtea viori, atâția celli... nu cânt fără atâtea repetiții..., nu cânt fără toată lumea la pupitru... etc. etc.), un muzicant - așa își spune - "specialist numai în do-re-mi", un personaj tonic, purtând cu naturalețe bune obiceiuri de altădată, o lavalieră care este și elegantă a stilului de a trăi, a imagina
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
cu seamă să-și exercite libertatea altfel. După această bornă, reală dar și literară, romancierul desfășoară scene de viață palpitantă, mai mult întunecată, tristă, în care tragedia rămânea placa turnantă a ceea ce încă se mai numea viață. Ultima bornă, intitulată Repetiție după Iov, descrie însingurarea care-l strivește pe elevul Petia. Descumpănit, la răscruce de drumuri, se reazemă pe... poezie! Citim: „simțindu-mă cu totul părăsit, puneam tot sufletul în încercările mele poetice. Grație acestui lucru, existența mea părea să se
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
Dumnezeu îi înapoiase toate avuțiile”. El nu mai interpreztează în consensul biblic, ci extrage de acolo, răstoarnă amintirea lecturilor ca un pilot ce se instalează confortabil în scaunul de carlingă și dă zbor avionului spre filosofare: „Încă nu aflasem că repetiții ale povestirii lui Iov sunt înscrise în viață precum soarele în zi și luna în noapte. Cu o mare ușurare, m-am cufundat în somn și am visat imagini de nedescris, asemenea sentimentului pe care-l trezește în suflet sunetul
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
exprimarea superlativului, ca act tipic al implicării afective a vorbitorului, dispune în orice limbă de mijloace expresive variate, care depășesc cu mult limitele formelor gramaticalizate. Pentru limba română au fost de mult semnalate și descrise mijloace precum lungirile de sunete, repetiția, folosirea unor construcții cu elemente lexicale expresive (uneori cu sens "dezagreabil" - groaznic de frumoasă), cu substantive adverbializate (frumoasă foc), cu propoziții consecutive tipice (frumoasă de pică) etc.; o prezentare sintetică a acestor procedee se poate găsi la Mioara Avram, în
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
Național", 552, 1999, 3). Termenul de bază marfă, cu semantism argotic relativ recent, dar de mare succes și răspîndire rapidă, are deja un sens superlativ: se folosește că determinant cu valoare adjectivala, cu sensul "foarte bun, excelent": "o muzică - marfă!". Repetițiile lexicale au fost studiate, în anii '30-'40, de J. Byck (într-un articol clasic, în care se stabilea diferența dintre caracterul subiectiv său obiectiv al procedeului) și mai ales de Iorgu Iordan, care dedică fenomenului un intreg capitol al
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
bine de bine a fost deja explicat de Iorgu Iordan că frază eliptica, în care de e conjuncție ("e bine, dacă-i bine"); mii de mii are valoare asemănătoare, dar aparține la modelul special al numeralelor. În rest, întîlnim fie repetiția imediată (bun, bun) sau cu alte instrumente gramaticale decît de (lume peste lume, frig și frig), fie construcții cu sens superlativ în care termenii legați prin de sînt diferiți: pui de somn, mama de bătaie. Construcția de tipul băiat de
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
o emisiune realizată acum cîțiva ani buni de Mihaela Burda, daca nu mă înșel, pe vremea aceea redactor la Departamentul Teatru. Țin să felicit încă o dată întreaga echipă de realizatori pentru filmul-document-remember. Printre imaginile cu George Constantin în cabina, la repetiții, la o suetă cu Sandu Sticlaru sînt strecurate, desigur, secvențe din rolurile sale importante, să spunem, dar și flash-uri din prezentul trist, fără protagonist. Puțini artiștii care au vorbit despre el. Cabiniere, garderobiere, oameni, pur și simplu. M-au
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
sfârșit. Viața ca "tot" nu există! Gândirea nu poate cuprinde o asemenea ficțiune. De aceea se mulțumește cu intuiția limitată la o zi model, totdeauna acelaș... Programul ei cunoscut și previzibil aduce cu el o cadență și o certitudine a repetiției. Orice perturbare a acestui ritm produce spaima și senzația catastrofei. În acea clipă când rosturile lumii par a se schimba apar semnificații noi care trebuie explicate așa pe nepregătite... Și sentimentele s-au schimbat, dar ele nu te pot ajuta
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
parte, nu cred că cine citește mai mult de 70 de pagini rămâne în continuare disponibil pentru decuparea din context a imaginilor erotice, cu entuziasmul ilicit al pubertății. Eros este îmbrățișat atât de strâns de Thanatos (agresiune, chin, disperare neagră, repetiție involuntară a traumelor), încât nu putem avea decât o viziune matură în legătură cu acest subiect: acceptare, ca pe ceva omenește inteligibil, cu o anumită tandrețe chiar. D.M. Thomas, Hotelul alb, traducere de Mircea Ivănescu, colecția "Romanul secolului XX", Editura Univers, București
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
națională, stă în firea lucrurilor! Sentimentul românesc al golului este însă contagios, de vreme ce dl Prodi n-a găsit în România nimic mai atrăgător decât canapeaua desfundată din sediul Guvernului. Faptul că dl Isărescu, mai marele peste fonduri, a făcut o repetiție doar privind forma primirii, nu și conținutul ei, este cel mai clar semn al direcției în care o ia reforma. Ar fi fost de dorit ca, măcar pentru acest prilej festiv, guvernatorul Băncii Naționale să-i împrumute Premierului o parte
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
va explica), în vreme ce Ivan Vasilievici, arbitrar și dominator, acceptă dramatizarea românului numai pentru a își permite luxul inventării unei noi partituri scenice. Zăpadă neagră a lui Maxudov, scrisă și rescrisa, este introdusă și scoasă din repertoriu fără nici o explicație. Atunci cand repetițiile încep în cele din urmă, ele sunt minate de elocinta regizorala a lui Ivan Vasilievici - sedus de mirajul scenei, Maxudov se surprinde în ultimele fraze ale "românului" (neterminat) într-o ipostază aproape kafkiană - daca ironia bulgakoviană nu ar elimina patetismul
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]