14,075 matches
-
Tudorel Urian Evelyn, cel mai recent „roman” („mozaicat”) al lui Nicolae Stan se dorește a fi o replică la celebra carte a lui James Joyce, Dubliners. Chiar dacă tehnic, stilistic și tematic nu prea există elemente apte să susțină comparația dintre cele două cărți, un punct comun totuși există și el nu este lipsit de importanță. Ambii scriitori reușesc
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
care trăiesc a ajuns să-i orbească total: adică să refuze în practică ceea ce susțin cu înflăcărare în teorie. Până la urmă, nu e vorba decât de o demagogie trecută prin filtrele putrede ale corectitudinii politice, un fel de a da replici generale la fenomene particulare. Pentru că una e să te revolți împotriva cinismului atâtora dintre „promotorii” transnaționalelor, și alta să respingi cu indignare aceste formule în numele neputinței tale de-a te ridica la nivelul propriilor vise de mărire. Nu știu câți dintre degenerații
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
care îl instalează „politicianismul deșănțat” este activitatea lui Ion Ghica, omul politic reprezentativ pentru timpul-epocă al romanului; prințul de la Ghergani este omul secolului XIX, „jumătate feudal, jumătate capitalist”, crezînd, însă, „pînă la fanatism” în progres, intelectual subtil, cu lecturi și replică, politician abil, om echilibrat, analizîndu-și cu luciditate structura umană, reușind să se domine atît cît trebuie, puțin romantic, așa cum stătea bine unui patruzecioptist: Ghica este personajul care își anexează epoca. Fostul bei de Samos este principalul actor din spectacolul istoriei
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
sunt mai puțin ambițioase în planul modernității, izbutite, însă, în cel al teatralității. Autoarea nu se expune într-o oglindă astfel încât să reiasă măreția ei și nimicnicia celor care n-o înțeleg, ci se exprimă prin conflicte, prin destine și replici, spunând povestea și sugerând ceea ce e dincolo de ea. Nuclee dramatice elaborate în structuri evolutive, spectacolele văzute de mine au farmec și profunzime, sunt inteligente fără a fi arogante, sentimentale fără a fi melodramatice. Apelul la profesioniști cu nume și renume
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
se desface înainte de a exista. Crina Mureșan și Mariana Dănescu, în prima piesă, Dorina Chiriac și Daniel Popa în cea de a doua, practică un joc al nuanțelor, adevărul sentimentelor conferă veridicitate situației, dialogul se desfășoară sub imperiul necesității, logica replicilor pune în pagină și dă coerență caracterului irațional al întâmplărilor. Biologic, dar și estetic m-am simțit bine și o să mă duc să văd piesele Liei Bugnar oriunde s-ar juca, la subsol, la parter sau pe acoperiș. Aniversare Clody
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
compromis încât oricum nu mai contează dacă are în jurul frunții o coroană din frunze de palmier sau dacă în locul caninilor i-au crescut ditamai colții dentari ai amicului său Dracula. Destul că în urma penibilelor argumente agathonice, pesedeii au primit o replică usturătoare, din care reiese cu eclatanță că nu inteligența și logica sunt punctele forte ale acestui partid al mediocrităților hulpave. Asta n-ar fi nimic pe lângă croșeul de dreapta-stânga ce abia urmează să fie primit în urma surpării dezastruoase a economiei
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
critică drept expresionist. Interesant este când sunt observate punțile care îl leagă de expresionism cu alți poeți contemporani. Prin opera lui, să fie o contribuție la spiritul expresionismului, nu doar o copie a lui. Nu o traducere exterioară, ci o replică de fond. Aron Cotruș, Opere 2 Poezii (Neguri albe, România, Versuri, În robia lor, Strigăt către depărtări, Cuvinte către țăran) Ediție îngrijită, note, comentarii și variante de Alexandru Ruja. Academia Română. Fundația Națională pentru Știință și Artă. Institutul de Istorie și
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
un blasfemic ecou artificiului unei creații silite a se derula într-un context ideologic: „Nimic din ce se întîmplă în procesul unei literaturi dezvoltate sub guvernare totalitară, scrie dl Negrici, nu are o explicație naturală. Direct sau indirect, totul este replică, reacție, ripostă, repliere defensivă, disperată sau inventivă, stratagemă de supraviețuire”. Acest artificiu - veritabilă mutilare a procesului creator, chiar dacă tentativele oficiale au fost nu o dată dejucate - se producea nu doar în sensul interdictiv, așa cum se crede încă în mediile occidentale, cît
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
de bilete. Nici acum nu regret că am preferat estetismul civismului în acea scenă din autobuz. Îmi plac oamenii care știu să-și facă meseria. Tînăra hoață din 368 mi s-a părut o actriță începătoare care și-a uitat replica, dar își parează amnezia cu o grațioasă ieșire din scenă. Am asistat odată, la o pedepsire publică a unui hoț de buzunare. Mi-a pierit civismul cînd am văzut de ce e în stare pumnul opiniei publice. Mai, mai să-l
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
să contribuie decisiv la formarea gândirii și a caracterului. A diminua ponderea disciplinelor spiritului în școala românească va avea efecte dezastruoase și va pune țara într-o gravă situație de inferioritate față de țările civilizate ale lumii. Adepții unor asemenea măsuri replică spunând că nu se mai poate azi, în epoca Internetului, să menținem programele școlare din secolul XIX sau din secolul XX. Un asemenea punct de vedere este parțial legitim. Peste tot au avut loc modificări ale programelor, peste tot au
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
singurul moment din istoria literaturii române când s-au scris și discutat texte cu aluzii trupești, perioada interbelică a fost scena pe care s-au susținut cele mai aprige campanii antipornografice și unde s-au dat totodată cele mai puternice replici. Alături de celebrele dispute între tradiționaliști și moderniști, între balzacieni și proustieni, o altă controversă cu răsunet atunci și mai puțin cunoscută acum o constituie procesele intentate autorilor în ale căror scrieri întâlnim scene-tabu pe tema corporalității. Spuneam că nu e
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
Matrix Reloaded un eminent filosof de la Universitatea Princeton, Cornel West, pe care nimeni nu-l recunoaște fără ochelari, și l-au distribuit în rolul unui consilier din Zion, ultimul oraș uman liber de pe Terra. El nu rostește decît o singură replică: „Înțelegerea nu e obligatorie pentru cooperare”. Pentru cel de al treilea Matrix, a cărui premieră în SUA e anunțată pentru luna noiembrie, nimeni nu știe încă cine e „filosoful de serviciu”, dar succesul filmelor a dat naștere mai multor antologii
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
de un metru douăzeci, pentru că școala este un vechi castel transformat. Pe urmă, mi-a pierit pofta de rîs. D.P.: Ce și cine te mai face astăzi să rîzi, totuși? M.P.: Ce mă face să rîd? Tot felul de lucruri... Replicile unora... Balotă mă face să rîd foarte mult cu ceea ce-mi povestește și cu farmecul lui. Rîd apoi pe seama unor cărți, pe seama a ceea ce citesc, rîd și de lucruri ridicole, pot să rîd și de bucurie, și de plăcere
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
sale: Loles Leon ( sora Victoriei Abril în Atame), aici în rolul unei moderatoare de televiziune abuzive, și Chus Lampreave ( bunica din Ce-am făcut ca să merit asta?) în chip de portăreasă curioasă ( care portăreasă nu e curioasă?) ce rostește o replică antologică: atunci cînd Marco - prietenul infirmierului Benigno, închis pentru a o fi violat pe Alicia - se duce la casa acestuia, portăreasa îi spune: Bine, bine, știu și eu că Benigno e nevinovat, dar nevinovat de ce?... Benigno este nevinovat de dragoste
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
am pornit de la aceste tehnici, chiar dacă am și eu un personaj, Rânzei din Însoțitorul, care intervine în acțiune în modul la care mă refer. Eu voi deveni și cenzorul propriului meu text. Muzeul cuvintelor Această carte este, de fapt, o replică la Ciocoii vechi și noi, a lui Nicolae Filimon. Dinu Păturică va fi, la mine, Costel Jurubiță. Unul care a moștenit o femeie de 90 de ani, i-a luat toate moșiile, după ce a incinerat-o și i-a împrăștiat
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
și semnificații marcate mai mult sau mai puțin negativ: a împinge la acțiuni violente, a trezi interes erotic etc. ( în DEX: "a ațîța, a întărîta, a incita"); substantivul provocare avea mai ales folosiri din această zonă de semnificații ( atestate de replici celebre - de la "nu răspund la provocări" la "e o provocare ordinară"). Sferei predominant dezagreabile îi aparțin și adjectivul și substantivul provocator-provocatoare, mai ales în sintagma agent provocator. În ultima vreme, provocarea apare însă mai ales în ipostază pozitivă, ca termen
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
conduc spre o atmosferă specială, spre misterul de pe scenă, spre cîțva dintre cei ce le-au creat. Un suport important este scenariul Mihaelei Tonița-Iordache care nu scapă nimic din scenele majore, care spune povestea teatral, extrem de limpede, de dramatic, cu replici dramatice, cu tensiune, cu ritm. Mi s-a părut că accentele din scenariu, și apoi cele din spectacolul lui Tocilescu, sînt puse acut în această formulă ce părăsește narațunea. Investigața maladivului, a patologicului - de dincolo de lene - devine filonul esențal al
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
Plînsul, tăcerile, ritualurile de tot felul, privirile au un ritm real. În prima oră a spectacolului, Oblomov - Mihai Constantin stă aproape numai în pat. De acolo mormăie cîte ceva, vorbește cu Zahar, primește vizite, se lamentează, se îngrijorează, își spune replicile, se ceartă - scenă antologică - cu Zaharul lui Sebastian Papaiani. Un efort actoricesc imens. De acolo este smuls de prietenul Andrei Stolz și dus în grădina de iriși ca să o cunoască pe Olga Sergheevna. Îl farmecă ea sau cîntecul ei? Toca
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
pe lângă panica în societate, provocând nemulțumiri la adresa unui guvern care și așa trage ponoasele anilor pierduț de către ceilalț. A pune în sarcina primarului general al capitalei întregul portofoliu al tigrilor tasmanieni se impunea cu rigoare, dar exista riscul unor acide replici, ca și al unor întrebări prin a cui mijlocire au ajuns savanți din celălalt capăt al lumii în Grădina Botanică din București și dacă nu cumva împrejurarea are vreo legătură cu aparița unor încăpătoare vile în Subcarpaț. Presa liberă a
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
să-mi șterg tălpile pantofilor de prosopul parfumat cu Gianni Versace. Chiar atunci aruncat pe gresie. Ca provocatoare batistă. Cînd poetul stătea dincolo, în Sublima Pantă, odăile lui, cuvios monahale, intimidau prin ordine strictă. Dincoace, la bloc, într-o răzbunată replică (răzbunată pe nesimțirea uzurpatorului cu galonați ochi albaștri) toate par aduse, fără întrerupere cu bicicleta, cu schiurile și depozitate de-a valma. E devălmășia dușmănoasă a celui ce n-a mai scris de-un veac un vers. Peste ea, zboară
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
patru praguri în receptarea operei lui Slavici, de-a lungul timpului, însoțește cu exemple enumerarea citatelor, culese din referințele critice, pentru a exprima direct în logica alcătuirilor personalității scriitorului intervenind cu implicații teoretice pentru a-și susține observațiile proprii cu replici la paradoxalul portret al omului, străveziu în toate neconcordanțele descoperite de alții.
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
Constantin Țoiu Totul e bine sau când începe, măcar, să se termine cu bine... Zguduiala de bază s-a dus. Ce te faci însă cu seismele, cu replicile, mărunte, imperceptibile, deocamdată, ale fenomenului?... În stare să pună din nou serios în mișcare cine știe când alte straturi de dedesubt adormite?... Un prieten, care este și puțin cinic, zice: spune-mi cine se răscoală - categoria socială, adică, plus eventual
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
Partidului Social-Democrat (...). Iar într-un apartament de la cealaltă scară, situat la întîi, l-am văzut și auzit pentru prima oară pe Petre Țuțea, în 1969" (p. 35). După această temeinică punere în scenă, urmează un mic șoc pentru cititor. O replică menită să-l introducă direct, în lumea iconoclastă și atît de mustoasă a gîndirii lui Petre Țuțea: „«Marx era un onanist» - au fost cuvintele rostite înainte de a se întrerupe o clipă, ca să dea mîna cu mine, care îi eram prezentat
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
invocată ca argument împotriva revizuirilor critice. Și ura, ca probă a nemerniciei lor. Aproape din capul locului, cînd după 1989, unii critici s-au simțit obligați profesional și moral să atace problema validității unor opere sau autori din perioada anterioară, replica sosită cu cea mai mare frecvență a fost că revizuirile denotă ură față de "marii scriitori ai neamului", o ură care, dacă am tolera-o, s-ar transforma în "trădarea" unor valori scumpe nouă, românilor. În acești termeni punea chestiunea un
Critică și iubire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13889_a_15214]
-
care poate fi și femeia iubită, cu aceeași nesiguranță: "îți spun toate astea ca să înțelegi/ că fug din ale mele în ale tale/ că pun totul pe umerii tăi/ acum știi acum ești acum fă ce știi". Nemnificativă e și replica, antiretorică, pe care aceste versuri o dau la ceea ce s-a numit "cântecul" și "muzica" poeziei, reduse aici la aceleași dimensiuni mai modeste, strict asociate făpturii rostitoare și ambianței anodine în care trăiește, și tot atât de precare ca și ea: "muzica
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]