1,527 matches
-
17.1 sunt redate denumirile celor mai reprezentative oncogene retrovirale. Denumirile protooncogenelor sunt prescurtări sau acronime pentru virusurile sau țesuturile de origine. Aceste gene codifică pentru tirozin-kinaze (src), treonin-kinaze, proteine care se asociază cu ADN și au rol în reglarea replicării și transcrierii sau sunt proteine reglatoare ale creșterii și diviziunii celulare, cu acțiune asemănătoare factorilor de creștere. Ipoteza originii celulare a v-src enunțată de Doolittle și colaboratorii (1995) este sprijinită pe faptul că mutantele virale rezultate prin deleția genei src
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
câteva zile după inoculare. Virusurile transductoare sunt defective, deoarece în capsidă poate fi împachetată o cantitate limitată de ARN genomic. O parte a informației genetice virale este înlocuită de genele transduse. Din această cauză, virusurile transductoare sunt mutante defective de replicare, atunci când oncogena celulară a înlocuit total sau parțial o secvență esențială pentru replicarea genomului viral. Retrovirusurile defective codifică majoritatea etapelor ciclului de replicare: revers-transcrierea, integrarea, sinteza ARN și traducerea. Ele produc transformarea malignă a celulelor pe care le infectează, dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
împachetată o cantitate limitată de ARN genomic. O parte a informației genetice virale este înlocuită de genele transduse. Din această cauză, virusurile transductoare sunt mutante defective de replicare, atunci când oncogena celulară a înlocuit total sau parțial o secvență esențială pentru replicarea genomului viral. Retrovirusurile defective codifică majoritatea etapelor ciclului de replicare: revers-transcrierea, integrarea, sinteza ARN și traducerea. Ele produc transformarea malignă a celulelor pe care le infectează, dar nu se realizează asamblarea de virusuri progene, deoarece nu se sintetizează proteine structurale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
informației genetice virale este înlocuită de genele transduse. Din această cauză, virusurile transductoare sunt mutante defective de replicare, atunci când oncogena celulară a înlocuit total sau parțial o secvență esențială pentru replicarea genomului viral. Retrovirusurile defective codifică majoritatea etapelor ciclului de replicare: revers-transcrierea, integrarea, sinteza ARN și traducerea. Ele produc transformarea malignă a celulelor pe care le infectează, dar nu se realizează asamblarea de virusuri progene, deoarece nu se sintetizează proteine structurale pentru acest proces. Virionii progeni se asamblează numai dacă ocazional
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
le infectează, dar nu se realizează asamblarea de virusuri progene, deoarece nu se sintetizează proteine structurale pentru acest proces. Virionii progeni se asamblează numai dacă ocazional aceiași celulă este infectată cu un retrovirus cu genom viral complet, incluzând genele de replicare. Un asemenea virus are valoare de virus helper care suplinește deficiențele virusului defectiv. Gena v-src transdusă de VSR este o excepție. Ea se adaugă întregului set de gene virale și virionii transductori nu sunt defectivi pentru ciclul de replicare și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de replicare. Un asemenea virus are valoare de virus helper care suplinește deficiențele virusului defectiv. Gena v-src transdusă de VSR este o excepție. Ea se adaugă întregului set de gene virale și virionii transductori nu sunt defectivi pentru ciclul de replicare și de reproducere. Deleția genei v-src nu influențează capacitatea de replicare a VSR. Fenomenul transducției este un eveniment rar. Virusurile transductoare nu pot fi considerate agenți infecțioși naturali ci, mai curând, accidente ale ciclului de replicare, deoarece virionii transductori sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
suplinește deficiențele virusului defectiv. Gena v-src transdusă de VSR este o excepție. Ea se adaugă întregului set de gene virale și virionii transductori nu sunt defectivi pentru ciclul de replicare și de reproducere. Deleția genei v-src nu influențează capacitatea de replicare a VSR. Fenomenul transducției este un eveniment rar. Virusurile transductoare nu pot fi considerate agenți infecțioși naturali ci, mai curând, accidente ale ciclului de replicare, deoarece virionii transductori sunt defectivi. Mecanismul transducției genelor celulare este ipotetic. Se admite că integrarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
defectivi pentru ciclul de replicare și de reproducere. Deleția genei v-src nu influențează capacitatea de replicare a VSR. Fenomenul transducției este un eveniment rar. Virusurile transductoare nu pot fi considerate agenți infecțioși naturali ci, mai curând, accidente ale ciclului de replicare, deoarece virionii transductori sunt defectivi. Mecanismul transducției genelor celulare este ipotetic. Se admite că integrarea genomului viral ca provirus are loc în proximitatea unei oncogene celulare, în amonte, în raport cu promotorul ei, în aceiași orientare de transcriere. Transcrierea genomului viral, catalizată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Un virus transduce o singură genă, rareori două. Genele onc transduse de retrovirusuri sunt cei mai eficienți agenți ai transformării maligne. Oncogenele de origine celulară s-au găsit numai la subfamilia Oncovirinae, dar lipsesc la Lentivirinae și Spumavirinae, deși etapele replicării sunt aceleași la toate aceste trei unități taxonomice virale. Mecanismele posibile ale transformării maligne sub acțiunea retrovirusurilor transductoare, sunt multiple, pentru explicarea lor elaborându-se mai multe ipoteze: 1. În acord cu teoria supradozajului, transformarea malignă este rezultatul sintezei în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
devine bicromatidic. Celula ieșită dintr-o diviziune celulară precedentă intră mai întâi în stadiul G1 (primul gol sintetic al ciclului celular) al interfazei și poate iniția un nou ciclu celular, trecând prin stadiul de sinteză (S) a ADN, respectiv de replicare a cromozomului monocromatidic. La sfârșitul acestui stadiu S, cantitatea de ADN se dublează trecând de la 2C la 4C. Celula traversează apoi cel de al doilea gol sintetic al ciclului celular (G2) în care nu mai are loc sinteza de ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și câte o copie a fiecăruia dintre ei trebuie să fie repartizată în mod egal celor două celule-fiice rezultate prin funcționarea normală a fusului de diviziune. Pentru aceasta, atât moleculele de ADN, cât și histonele trebuie să se dubleze cantitativ. Replicarea ADN și duplicarea cromozomală reprezintă procese care se presupun reciproc, sunt inseparabile și au loc în stadiul S al ciclului celular. Cromozomii-fii rezultați segregă la sfârșitul Metafazei - începutul Anafazei. Celula rămâne metabolic activă și suferă creștere și în stadiile G1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mediul ce o înconjoară nu este favorabil, ea nu depășește stadiul G1. Un al doilea punct major de control este întâlnit în G2 în care celula este pregătită să intre în mitoză (M). Dacă în S nu s-a realizat replicarea integrală a ADN al fiecărui cromozom, iar celula nu a atins o dimensiune anumită, și mediul nu este favorabil, ea nu poate trece spre faza M a ciclului celular. Există un al treilea punct de control major al ciclului celular
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
eucariotelor. Ciclurile celulelor animale sunt reglate nu numai de cicline multiple, ci și de multiple kinaze înrudite cu Cdc2. Celulele animale au în plus față de ciclinele mitotice (de tip B), cicline distincte, de tip A, care joacă rol atât în replicarea ADN cât și în tranziția G2 / M , precum și numeroase alte tipuri de cicline, desemnate C, D și E, exprimate în G1. Membrii unei familii de kinaze înrudite cu Cdc2, numite kinaze dependente de cicline și simbolizate Cdk, se asociază cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gene care funcționează în progresia celulelor de la G1 la S. În cursul fazei S, E2F este asociat cu proteina p107, înrudită cu RB, într-un complex cu ciclina A și Cdk2. Acest complex poate juca un rol important în reglarea replicării ADN sau a altor evenimente ale fazei S. Genele p53 și mts1 sunt gene supresoare ale creșterii tumorale care reglează Cdk. Un reglator negativ al Cdk este proteina p21, identificată în complexe Cdk/ciclină. Proteina 21 inhibă activitatea protein-kinazică a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
După unele interpretări, întârzierea în cele două stadii ale ciclului celular, în care există „puncte de control”, oferă timpul necesar reparării ADN pentru ca aceasta să se realizeze înainte de faza S și respectiv, de mitoză și astfel să fie prevenită atât replicarea ADN lezat cât și transmiterea sa celulelor-fiice. Proteina P53 joacă un rol central în blocarea celulelor în punctul de control din G1, fiind un DETERMINANT MAJOR AL STABILITĂȚII GENETICE ȘI SUPRAVIEȚUIRII CELULARE, după expunerea celulelor la iradiere sau la alți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
P53, se acumulează în celulele iradiate, blocând activitatea complexelor ciclină-Cdk necesare pentru traversarea stadiului G1. Astfel, inducția genei p53, probabil prin mecanisme care sesizează prezența leziunilor în ADN, conduce la blocarea celulelor iradiate în G1, facilitând repararea ADN lezat, înainte de replicare. Multe celule însă nu reușesc să-și repare leziunile din ADN induse de iradiere, ceea ce reorientează celula spre apoptoză prin activarea mecanismelor de moarte celulară programată genetic, proces în care P53 joacă un rol crucial. Apoptoza apare ca un proces
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ADN, modificându-se conformația dublului helix de la forma B la forma A sau la forma C. Legarea cDDP poate avea loc și la proteinele cromatinei cromozomilor cu același efect de denaturare a stereo structurii dublu helicale a ADN cu blocarea replicării sale normale și a diviziunii celulare, fiind afectată și sinteza proteinică și etapa premergătoare acesteia, transcripția genică (Garban și colab., 1998). Cisplatina are efecte secundare nefrotoxice. O analiză detaliată a acestor aspecte poate fi găsită în revista Nutrition & Health, anul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gena antigenului T din genomul virusului Polyoma, genele E1A și E1B din genomul de Adenovirus, genele E6 și E7 din genomul virusului Papilloma. Aceste oncogene virale codifică pentru proteine numite oncoproteine, care joacă diferite roluri în cursul multiplicării virale (inițierea replicării ADN, controlul transcrierii genelor virale etc.). Oncoproteinele interferă cu produșii protooncogenelor, perturbându-le activitatea și astfel protooncogenele, deși normale, nu-și mai pot îndeplini rolul reglator al proliferării celulare, deși continuă să codifice sinteza unor proteine specifice normale. Prima oncogenă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
multiplicare virală. În masa tumorală, presiunea selectivă avantajează tocmai celulele în care rata diviziunii este foarte rapidă, chiar dacă pentru organismul gazdă consecințele sunt fatale. În procesele proliferative anarhice, oncoproteinele joacă un rol major ca factori de transcriere genetică și de replicare a ADN. Integrat permanent în genomul unei celule gazdă, genomul viral induce starea de diviziune indefinită a acesteia (imortalizare), asigurându-și astfel propria sa replicare. Deși oncogenele virusurilor tumorale ADN au fost intens studiate, nu este încă înțeles mecanismul lor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
procesele proliferative anarhice, oncoproteinele joacă un rol major ca factori de transcriere genetică și de replicare a ADN. Integrat permanent în genomul unei celule gazdă, genomul viral induce starea de diviziune indefinită a acesteia (imortalizare), asigurându-și astfel propria sa replicare. Deși oncogenele virusurilor tumorale ADN au fost intens studiate, nu este încă înțeles mecanismul lor de acțiune. Se admite că ele codifică pentru proteine complexe, multifuncționale, a căror evoluție a fost canalizată de milioane de ani să asigure replicarea eficientă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sa replicare. Deși oncogenele virusurilor tumorale ADN au fost intens studiate, nu este încă înțeles mecanismul lor de acțiune. Se admite că ele codifică pentru proteine complexe, multifuncționale, a căror evoluție a fost canalizată de milioane de ani să asigure replicarea eficientă a ADN viral. Dar, spre deosebire de oncogenele virusurilor tumorale ARN (retrovirusuri), oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au corespondenți celulari. După toate probabilitățile, oncogenele virusurilor tumorale ADN nu au fost preluate din genomul celulei gazdă, ele fiind „ab origine” un component
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteina are un rol mult mai complex, și anume acela de a păstra STABILITATEA GENOMULUI, adică de a fi un paznic al integrității structurale și funcționale a genomului. Una dintre funcțiile majore ale proteinei P53 este aceea de a bloca replicarea ADN care a suferit diferite leziuni. Pentru a-și îndeplini funcția, proteina P53 este implicată în controlul trecerii celulei de la faza G1 la faza S. Celulele care prezintă leziuni ale ADN sunt blocate în acest punct de control și nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de kinaze precum ATM (acronim derivat de la ataxia telangiectazia mutated), CHK 1 și CHK 2, ADN-PK (simbolul derivă de la protein kinază dependentă de ADN) etc. Proteina P53 are un rol esențial în păstrarea homeostaziei genetice și în stoparea transmiterii prin replicare, în descendență a leziunilor din ADN. Astfel, gena p53, prin produsul său - proteina P53 - funcționează ca un factor de protecție a integrității genomului celular. Dacă sistemele celulare reparatoare ale leziunilor din ADN funcționează prompt și eficient, nivelul cantitativ al P53
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sarcoamelor murine, în care gena mdm2 suferă un proces de amplificare. Proteina P53 are situsuri de legare la promotorul genei creatininkinazei musculare, al genei gadd5, al genei waf 1 și al genelor ig. Ea poate acționa și ca inhibitor al replicării ADN, concluzie desprinsă din capacitatea sa de a interfera cu proteina RPA - o proteină de replicare care se leagă la ADN monocatenar, inhibând intrarea celulei în faza S și orientând-o spre apoptoză. În anul 1994, S. Friend, de la Massachusetts
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
legare la promotorul genei creatininkinazei musculare, al genei gadd5, al genei waf 1 și al genelor ig. Ea poate acționa și ca inhibitor al replicării ADN, concluzie desprinsă din capacitatea sa de a interfera cu proteina RPA - o proteină de replicare care se leagă la ADN monocatenar, inhibând intrarea celulei în faza S și orientând-o spre apoptoză. În anul 1994, S. Friend, de la Massachusetts Central Hospital din Boston (SUA) a descoperit mutații ale genei p53 la cinci familii afectate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]