5,917 matches
-
a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii celor 5o de ani de viață, după entuziaste manifestări similare care avuseseră loc la Arad și Timișoara. George Enescu a susținut la Lugoj, potrivit informațiilor de care dispunem, zece recitaluri violonistice. Anunțuri, cronici, eseuri, reportaje și articole omagiale au fost inserate în paginile publicațiilor lugojene („Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic de Băieți „Coriolan Brediceanu
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
În România el a fost tradus abea în anul 1997, după venirea Convenției Democrate la putere. În același timp editurile din lumea liberă au publicat eseurile lor literare, posturile de radio și televiziune care emiteau în limba Română au publicat reportaje și editoriale, iar publicațiile periodice le-au găzduit articolele în care își manifestau dragostea față de țara de origine și ura față de cei care, cu ajutorul unor indivizi adunați de la periferia societății au dezlănțuit o teroare nemaiîntâlnita pe meleagurile Carpato-Danubiene. “Demoni din
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
O anchetă ratată (roman polițist, 1990), A patra punte. Cacialmaua (cartea întâi, roman de investigație, 1991), Capcana ucigașă (1993), Misiune ultrasecretă (Spionaj - contraspionaj, 1995), Braconierul („Povestiri de vânătoare”, proză scurtă, 2007). Un volum colectiv: Taina spovedanie (1993). Un volum de reportaje: Adevăr și metaforă (1988). Literatură pentru copii: Taina bătrânului fort (1989). Deopotrivă, amintim textele risipite în presa literară, dar și multe manuscrise - inedite, care își așteaptă editorul: Milionara (continuarea romanului Capcana ucigașă), Afrodita purta ochelari (roman polițist), Primăvara cailor sălbatici
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
adâncă tristețe, nu a pus în scenă niciuna dintre cele cincisprezece piese de teatru ale patronului său, în toți anii de glorie de când îi poartă numele. Cartea este structurată pe cinci capitole. I - Evocări, II -Interpretări, III - Radu Stanca în reportaje, IV -Pe drumul către steaua „care a ars cândva nepotolit“ a lui Radu Stanca, V -Anexe și VI - Note. Autoarea ne-a mărturisit personal: „Absolut TOATE evocările recente, deci în afară de cele semnate de Horia Stanca, Eugen Todoran și Cornel Regman
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93820_a_95112]
-
are și o modernă extensie on-line. Fondată în 1939 de scriitorul Vasile Voiculescu, Revista literară radio a avut invitați de marcă ai literelor din România și din lume. Este o emisiune de actualitate literară, care prezintă cronici de carte, interviuri, reportaje, portrete de scriitori și înregistrări din Fonoteca de Aur a Radioului. Web site-ul Revistei literare radio este actualizat în permanență cu principalele interviuri și reportaje audio difuzate on air, precum și cu conținut exclusiv online. Pe lângă știri despre viața literară
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
din lume. Este o emisiune de actualitate literară, care prezintă cronici de carte, interviuri, reportaje, portrete de scriitori și înregistrări din Fonoteca de Aur a Radioului. Web site-ul Revistei literare radio este actualizat în permanență cu principalele interviuri și reportaje audio difuzate on air, precum și cu conținut exclusiv online. Pe lângă știri despre viața literară, web site-ul prezintă și o rubrică de autor semnată de jurnalistul Eugen Istodor, Geografii literare. Revista literară radio este prezentă și în rețeaua de socializare
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
prezentă și în rețeaua de socializare Facebook. On air emisiunea poate fi ascultată duminica, de la ora 12:00 la 13:00. Realizatori: Anca Mateescu și Matei Martin. Revista muzicală radio (www.revistamuzicala.radioromaniacultural.ro) aduce online actualitatea în domeniu prin reportaje, cronici, interviuri, recomandări de albume noi (must listen!), cărți și partituri (must have!), selecțiuni din arhiva de aur Radio România (remember), istorii vii (never forget!). Între noile proiecte marca Radio România Cultural, Revista muzicală radio este spațiul dinamic în care
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
vocea și de stilul inconfundabil al lui Iosif Sava căutați Invitațiile Eutherpei. Revista teatrală radio (www.revistateatrala.radioromaniacultural.ro) este dedicată vieții teatrale românești. Pe acest site puteți citi zilnic cele mai noi informații din actualitatea teatrală, cronici de teatru, reportaje audio și video, interviuri cu personalități ale teatrului românesc, profiluri teatrale, articole de sinteză referitoare la dramaturgia și la teatrul de azi, dar și de istorie a teatrului, cronici de carte, eseuri. Are pagini distincte rezervate Teatrului Național Radiofonic, în
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
ca încărcătură emoțională și sufletească. ANCA SÎRGHIE - UNE AMITIÉ AMOUREUSE De-a lungul anilor, Dna Prof. univ. dr. Anca Sîrghie a scris și a publicat mii de pagini: cursuri universitare, cărți de memorialistică, de critică și istorie literară, studii, articole, reportaje și a inițiat lansări de carte, acțiuni cu copii, studenți, conferințe etc. Este greu să ții pasul cu Dna Profesor Anca Sîrghie, care face simultan mai multe lucruri, fie că este în țară, fie că pleacă, cine știe pe unde
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
de pe aceste meleaguri. Ziarul nostru are pagini specializate de editoriale, actualitate politică, administrativă, socială, rurală, actualitate bârlădeană, cultură, umor, sport, publicitate, diverse și altele. O atenție deosebită acordăm aspectelor importante și evenimentelor din satele și comunele județului, acolo de unde prezentăm reportaje și știri despre administrația locală, succese și proiecte europene, activități culturale, investiții, preocupări gospodărești, sărbători și manifestări pe teme diverse, agricultură, creșterea vitelor, stadiul lucrărilor agricole de sezon, problemele socio-politice și economice ale locuitorilor satelor noastre și altele. Ne mândrim
Ziarul „MERIDIANUL” – Un ziar al întregului judeţ! [Corola-blog/BlogPost/93882_a_95174]
-
România însă. Colaboratorii noștri din Grecia sunt puțini, dar aleși cu foarte multă grijă. În paginile ziarului nostru publică prof. dr. în Sociologie Monica Săvulescu Voudouri. De asemenea, promovăm dialogul deschis cu cititorii, astfel încât cei care trimit spre acceptare articole, reportaje sau poezii sunt publicați, în măsura în care creația lor se ridică la nivelul ziarului. Din România avem constant reportaje de la Loredana Dascălu și, de asemenea, în paginile noastre am găzduit semnături de prestigiu din mass-media românească sau reprezentanți ai oamenilor de cultură
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93869_a_95161]
-
nostru publică prof. dr. în Sociologie Monica Săvulescu Voudouri. De asemenea, promovăm dialogul deschis cu cititorii, astfel încât cei care trimit spre acceptare articole, reportaje sau poezii sunt publicați, în măsura în care creația lor se ridică la nivelul ziarului. Din România avem constant reportaje de la Loredana Dascălu și, de asemenea, în paginile noastre am găzduit semnături de prestigiu din mass-media românească sau reprezentanți ai oamenilor de cultură de acasă. [nggallery id=11] Ziarul românilor din Grecia este un ziar de suflet, care a dorit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93869_a_95161]
-
plurivalenta și profesionalismul a doi jurnaliști extraordinari: soții Simona Lazăr și Valentin Țigău, care primesc Premiul “Mile Cărpenișăn” pentru activitatea lor prodigioasa în slujba Adevărului și a Valorilor Românești. Cei doi ziariști profesioniști ai Radio România, interziși în Ucraina pentru reportajele lor despre românii din sudul Basarabiei, sunt prezenți zilnic atât pe undele Radio România Internațional și Antenă Satelor cât și, în măsura timpului disponibil, pe blogurile personale - Carnete și Valentinotes -, dar mai ales pe site-urile PresadeTurism și Vacanțierul.ro
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
care ține de Patriarhia Română, refăcuta în anii din urmă, după ce a fost aruncată în aer de sovietici. Ei au fost declarați persona non grata pentru seria de materiale apărută în Jurnalul Național sub tiltul “Reporter în Basarabia de Sud”. Reportajele lor vibranțe despre pământurile românești rapițe de URSS, cu frumusețile lor nepieritoare, si despre frații români obidiți sub stăpâniri străine se găsesc și pe blogurile Românii de lângă noi și Basarabia - Celălalt Univers. Simona Lazăr: “Binecuvântat riscul de a fi jurnalist
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
Simona Lazăr: “Binecuvântat riscul de a fi jurnalist!” “Nu mă gândeam că voi simți la propriu cât de greu este să fii român în Ucraina”, declară Simona Lazăr la momentul interdicției. Simona Lazăr: “N-am crezut că ciclul nostru de reportaje din comunitățile românești sud-basarabene vor provoca atât de tare autoritățile statului vecin (și prieten) încât să ne pună interdicție pe teritoriul lor. Am scris atunci foarte mult despre viața simplă a românului sud-basarabean, despre faptul că limba română, limba în
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
ziarist să însemne mai mult decat încă un individ periculos? În definitiv, aici se află răspunsul la întrebarea: «De ce ne-au refuzat ucrainenii intrarea în statul lor vecin și prieten?». Am publicat, în urmă cu doi ani, o serie de reportaje documentate în Basarabia de Sud. Școală, limba română, biserica, constiinta de neam - toate aceste valori aflate în pericolul de a se destramă și asupra cărora ne aplecăm de mai multă vreme prin natura meseriei noastre. N-am trucat și n-
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
aflate în pericolul de a se destramă și asupra cărora ne aplecăm de mai multă vreme prin natura meseriei noastre. N-am trucat și n-am exagerat nimic. În general, s-a scris puțin despre Basarabia de Sud, și acele reportaje au marcat, poate, deschiderea unei noi ofensive pentru adevăr. Dar, cum stiti, în anumite situații, adevărul doare mai mult ca o rană de glonț. Revedeți aceste articole, pentru a înțelege mai bine, la adresa http://www.romanii-de-langa-noi.blogspot.com. Istoria noastră
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
ROȘU, EUGENIA BĂLTEANU (de două ori), FLORIN URSULESCU, PETRU CÂRDU, MĂRIOARA STOJANOVIĆ (premiu special) și NICU CIOBANU... titlurile premiate aparținând diferitor genuri (cărți de poezie și proză, lexicoane, cărți de istorie culturală și literară, dar și volume de eseuri și reportaje), respectiv în concordanță cu producția variată de aproape 1.000 cărți apărute sub sigla „Libertatea” în perioada 1945-2012”. În alocuțiunea sa, dl Nicu Ciobanu, directorul instituției, adresându-se celor prezenți, a ținut să sublinieze că „ne onorați astăzi, prin prezența
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
bursier va primi un sprjin financiar în valoare de 2500 EURO pentru elaborarea proiectului selectat. Bursele sunt accesibile tuturor jurnaliștilor, indiferent de tipul de media pentru care lucreaza (presa scrisă, radio, TV, online), inclusiv jurnaliștilor free-lance. Proiectele pot include investigații, reportaje, analize prezentate sub forma unor pachete multi-media, care să combine textul scris cu imaginea (foto sau video) și/sau cu materialul audio. Candidații, care trebuie să depună o singură aplicație, comuna, trebuie să demonstreze interes față de domeniul sănătății mintale, solide
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93994_a_95286]
-
Adriana Bittel Tot ce ține de sex stîrnește un soi de interes voyeurist. Pe asta mizează reportajele despre prostituție, violatori, pedofili, incesturi, despre intimitățile V.I.P.-urilor, difuzate pînă la saturație. Industria pornografică, deși ilegală, e și ea înfloritoare căci piața o cere. în literatură, erotismul și sexualitatea, cenzurate aprig de pudibonderia ceaușistă, au izbucnit după "89 ca
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
conținutul celor două volume de proze scurte, cel din 1908 (Novele, povestiri) și cel din 1910, Schițe nouă este unul eteroclit, ele reunind "bucăți de diverse genuri literare" (Șerban Cioculescu). în Novele și povestiri, autorul a introdus și schițe ca Reportaj, Groaznica sinucidere din strada fidelității, Tren de plăcere, Inspecțiune, Art 214, 25 de minute, iar Schițe nouă conține și nuvele și povestiri precum: Kir Ianulea, Mamă, Pastramă trufanda, Calul dracului, Făt Frumos cu moț în frunte. Tot din perioada berlineză
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
bust de bronz peste care cineva a aruncat în glumă o cămașă de forță. Iar gluma a prins. Mustind de realitate, avînd "cîrlig la realitate", după cum a spus Tudorel Urian, textele "Bazar"-ului par că se apropie de forma unor reportaje. Și mă gîndesc acum la reportajele lui F. Brunea-Fox. Greșesc? Chiar dacă ai greși, nu ți-aș spune-o. Poate că saltul înapoi în timp de la mine la Brunea-Fox e nițeluș riscat, dar în principiu asocierea are merite. Tudorel Urian mă
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
a aruncat în glumă o cămașă de forță. Iar gluma a prins. Mustind de realitate, avînd "cîrlig la realitate", după cum a spus Tudorel Urian, textele "Bazar"-ului par că se apropie de forma unor reportaje. Și mă gîndesc acum la reportajele lui F. Brunea-Fox. Greșesc? Chiar dacă ai greși, nu ți-aș spune-o. Poate că saltul înapoi în timp de la mine la Brunea-Fox e nițeluș riscat, dar în principiu asocierea are merite. Tudorel Urian mă știe dintr-un roman, Balul fantomelor
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
cei mai talentați prozatori români ai anilor ’70 are de furcă încă de la identificarea numelui: grafiat cînd Monciu-Sudinski (1971, la debutul, cu schițe și povestiri, în volumul Rebarbor), cînd Monciu-Sudinschi (1973, pe coperta celei de-a doua cărți, de false reportaje, Caractere), acesta rezonează cu cel al lui Macedonski și aduce aminte de ținuturile poetice imaginate de Dimitrie Stelaru și Constant Tonegaru. Nimic poetic, însă, în destinul unui autor căruia PCR i-a retras din librării tirajul volumului de debut, dîndu-l
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
și reporterului" Monciu-Sudinski, s-au interesat deopotrivă critica literară și Securitatea, intelectualii care s-au opus regimului Ceaușescu și turnătorii care îi "fișau" pe indezirabilii acestuia. După topirea tirajului cărții de proze de debut, Monciu-Sudinski se reprofilează pe alcătuirea de "reportaje" (pe care, de fapt, le mimează într-o ficțiune biografistă ce derutează atît cenzura, cît și critica literară a vremii), grupate în două volume: Caractere (1973, Premiul UTC) și Biografii comune (1974); în aceeași perioadă, autorul e angajat ca redactor
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]