1,934 matches
-
cu inteligența școlară. Această apropiere a inteligenței de capacitatea de învățare școlară, care merge uneori până la identificarea lor, pare nejustificată. Există uneori divergențe mari între performanța școlară și „performanța” adaptării la problemele vieții cotidiene. Caracterul uneori prea verbal, pasiv, convergent, reproductiv, al activității școlare în comparație cu caracterul mai practic, activ, divergent al activității cotidiene ar putea fi o explicație a acestei realități paradoxale. În pofida discrepanței amintite dintre școală și viață, în multe școli se mai practică întărirea pozitivă a cunoștințelor reproductive
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
reproductiv, al activității școlare în comparație cu caracterul mai practic, activ, divergent al activității cotidiene ar putea fi o explicație a acestei realități paradoxale. În pofida discrepanței amintite dintre școală și viață, în multe școli se mai practică întărirea pozitivă a cunoștințelor reproductive, verbale. Aceasta determină ca succesul în viață să difere de succesul școlar (R.B. Cattelă. Ceea ce ne sugerează că există diferențe esențiale între școala vieții și învățarea de tip școlar, între inteligență și inteligența școlară, între performanța la teste de inteligență
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Program Operațional Regional POS Program Operațional Sectorial PPF Facilitatea de Pregătire a Proiectelor PPP Parteneriat Public Privat PRAM Planuri Regionale de Acțiune pentru Mediu PROSAFE Organizația Europeană a Reprezentanților Organismelor de Control și Supraveghere a Pieței PRRS Sindromul respirator și reproductiv porcin PTF Punct de trecere a frontierei R Regulament RAPEX Rapid Alert System for non-food consumer products RAR Registrul Auto Român RBDD Rezervația Biosferei Deltei Dunării RENAR Asociația de Acreditare din Romania RICA Rețele de Informare Contabilă Agricolă RNR Registrul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ar fi permis comerțul liber cu porcine și produse din carne de porc între România și Statele Membre, precum și dezvoltarea în perspectivă a sectorului. ==> România își reconsidera poziția în privința solicitării de acordare de garanții suplimentare pentru bolile Sindromul respirator și reproductiv porcin (PRRS) și Diareea Virotică Bovină (IBR-BVD), cererea fiind restrânsă, astfel: * în privința PRRS, acordarea de garanții suplimentare pentru animalele de reproducție care intră în unități de selecție ; * în privința IBR-BVD, acordarea de garanții suplimentare pentru taurii de reproducție care sunt destinați
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
se îmbogățesc și se nuanțează; se realizează trecerea de la emoții la sentimente; importante sunt afectivitatea, ca ,,energetică a conduitelor" și ,,echilibrarea prin autoreglare"47; imaginația își dezvoltă funcțiile de completare, de proiectare și anticipare; se constată progrese în valorificarea imaginației reproductive, dar și a celei creatoare; adaptarea copilului la diferite contexte, la cerințele exprimate etc. se realizează în grade diferite vezi, de exemplu, adaptarea copiilor la mediul din grădiniță 48; relaționarea îmbracă forme specifice în condițiile în care copiii cei mai
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care vizează atât planul conținutului, cât și pe cel al formei. ( Din punctul de vedere al conținutului întrebărilor, se realizează prin raportare la diferite criterii distincția între: întrebări euristice vs. întrebări de verificare vs. conversația-joc; într-o altă interpretare: întrebări reproductive vs. reproductiv-cognitive vs. ipotetice vs. convergente vs. divergente vs. de evaluare 170 (după obiectivul vizat); întrebări simple vs. întrebări compuse/complexe (din punctul de vedere al gradului de complexitate); întrebări de conținut vs. întrebări auxiliare/instrumentale (așa-numitele întrebări ajutătoare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
167 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 19. 168 Boca-Miron/Chichișan 2002: 54. 169 Boca-Miron/Chichișan 2002: 75-79 ; Ezechil 2003 : 72-74 (vezi modul de formulare a întrebărilor ,,raționale și relevante", ,,scurte", ,,să nu fie închise", ,,să nu fie retorice", ,,să fie productive, iar nu reproductive", ,,să nu pretindă răspunsuri stereotipe" și de adresare a acestora cu precizarea că nu toate afirmațiile trebuie considerate limitative, constrictive: există, de exemplu, situații de comunicare în care întrebările simple de tip reproductiv au un rol pozitiv, fie și ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fie retorice", ,,să fie productive, iar nu reproductive", ,,să nu pretindă răspunsuri stereotipe" și de adresare a acestora cu precizarea că nu toate afirmațiile trebuie considerate limitative, constrictive: există, de exemplu, situații de comunicare în care întrebările simple de tip reproductiv au un rol pozitiv, fie și ca premisă în derularea conversației). 170 După Giorgio Gostini, apud Albulescu-Albulescu 2000: 132-133. 171 De unde și tipurile de conversație: de comunicare, de repetare și sistematizare, de fixare și consolidare, de verificare și apreciere, introductivă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
laquelle elle prend intérêt quant au fond et dans laquelle elle cherche à se comprendre elle-même. [...] Le sens d'un texte dépasse son auteur, non pas occasionnellement, mais toujours. C'est pourquoi la compréhension n'est pas une attitude uniquement reproductive mais aussi et toujours une attitude productive.181 Aussi l'herméneutique devient-elle " le mode d'opération de la compréhension "182, processus toujours inachevé parce que, selon Schleiermacher, " comprendre est une tache infinie "183. Une autre contribution importante de l'art de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
two decades make”, International Review of Psychiatry, 14, pp. 87-101. Sameroff, A., (1993), „Models of development and developmental risk”, in C.H. Zeanah, Jr. (Ed.), Handbook of infant mental health (pp. 3-13), New York, Guilford Press. Sameroff, A.J., & Chandler, M.J., (1975), „Reproductive risk and the continuum of caretaking casualty”, in F.D. Horowitz, M. Hetherington, S. Scarr-Salapatek, & G. Siegel (eds.), Review of child development research (Vol. 4, pp. 187-244), Chicago, University of Chicago Press. Sattler, J., (2002), Assessment of children: Behavioral and clinical
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
apoi producând distrugerea localizată a plutelor cu detergenți, notând în final modificările în funcția celulară. Plutele sunt implicate într-o multitudine de procese și sisteme fiziologice, cât și patologice. Acestea includ semnalizarea celulară, traficul molecular, funcția sistemelor imun, vascular și reproductiv. Unii patogeni precum HIV (virusul SIDA), salmonella (bacil al febrei tifoide) sau protozoarul malariei (ce parazitează interiorul hematiilor) au capacitatea de a „deturna” funcțiile plutelor pentru scopurile proprii, de exemplu pentru a putea avea acces la interiorul unei celule. 5
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
primitive noțiuni fundamentale ale spațiului și timpului. Sinteza aprehensiunei este așadar nedespărțit împreunată cu sinteza reproducerei. Și formând cea dentîi baza transcendentală a putinței tuturor cunoștințelor în genere (nu numai a celor empirice, ci și a celor apriorice pure) sinteza reproductivă {EminescuOpXIV 407} {EminescuOpXIV 408} a imaginației este și ea prin urmare una din operațiile transcendentale ale sufletului, și cu privire la aceasta vom numi această facultate facultatea transcendentală a imaginației. 3. Despre sinteza recognițiunei în noțiune Fără conștiința cum că ceea ce cugetăm
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unor fenomene date; toate însă sânt totodată și elementele sau bazele apriorice care fac cu putință această întrebuințare empirică. Simțul reprezintă fenomenele empiric în percepție; imaginația în asociație (și reproducere); apercepția în fine în conștiința empirică a identității acestor reprezentații reproductive cu fenomenele prin cari ele ne-au fost date, prin urmare [în] recognițiune. Însă toată percepția se-ntemeiază pe intuițiunea pură (în privirea-i ca reprezentație, forma intuițiunei interioare, timpul); asociația se bazează pe sinteza pură a imaginației; iar cunoștința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o sinteză apriorică. Deci unitatea transcendentală a apercepției se referă la sinteza pură a puterei de imaginație, ca o condiție apriorică a posibilității compunerii celor diverse într-o cunoștință. Dar numai sinteza productivă a imaginației are loc apriori; căci cea reproductivă presupune condițiile experienței. Deci principiul unității necesare a sintezei pure (productive) a imaginației este, înaintea apercepției, baza posibilității cunoștinței toate, mai ales a experienței. Sinteza varietății din imaginație o numim transcendentală când ea, fără distingere de intuițiuni, se ocupă numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar fi un fond subiectiv care să fie-n stare a rechema o percepție de la care sufletul trecuse la alta, a o rechema la cele următoare și astfel a rangea șiruri întregi ale lor, dacă n-ar fi o facultate reproductivă a imaginației, care și este numai empirică. Fiindcă însă reprezentațiile s-ar reproduce după cum s-ar nimeri și fără osebire, încît nu s-ar putea [ivi] un conex cert, ci o aglomerare regulară, drept care nici ar putea să fie cunoștință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
suflet cu totul apriori, ar rămânea totuși fără valabilitate obiectivă, fără înțeles și fără însămnătatea dacă nu s-ar demonstra întrebuințarea lor necesară asupra obiectelor experienței, ba reprezentarea lor e curat numai o schemă care se raportă totdeauna la puterea reproductivă a imaginației, care această recheamă obiectele experienței, fără cari timp și spațiu n-ar avea nici o însemnătate; și astfel stă lucrul cu toate noțiunile fără deosebire. Posibilitatea experienței este dar aceea care dă realitate obiectiva tuturor cunoștințelor noastre apriori. Dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
creator al narațiunii. Mulți naratori la persoana întîi merg și mai departe, transcriind ceea ce ei însuși au trăit, lăsînd narațiunea să se nască din nou din imaginația lor. În timpul acestui proces, granița dintre amintire și creație este adesea suspendată. Memoria reproductivă și imaginația productivă se dovedesc a fi două aspecte diferite ale unuia și aceluiași proces 496. Funcția memoriei în narațiunea la persoana întîi depășește de departe abilitatea care este atribuită în mod convențional memoriei, și anume aceea de a vizualiza
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pe bază de tradiție difuză dăinuie așadar printr-un proces de contaminare socială. Transmiterea tradiției nu mai are loc atunci când obștea se dizolvă (Stahl, 1983: 266-271). În analizele actuale, tradiția apare ca un proces complex, care are nu numai elemente reproductive, ci și elemente de variație, de recreare a trecutului, conform nevoilor prezentului. Se vorbește de reinventarea tradiției, sau printr-o exprimare paradoxală, chiar de modernizarea ei. Inovația nu este opusă tradiției, ci complementară ei, iar cele două reflectă dialectica vechiului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
I.H. Pestalozzi, iar către sfârșitul aceluiași secol și Începutul secolului XX se introductreptat și unele metode de aplicare a cunoștințelor. Capătă importanță exercițiile (după model sau după instrucțiuni date dinainte), ca și activitățile practice, axate,totuși, pe imitație, pe inteligența reproductivă. Nu după multă vreme a apărut tendința Înglobării acestor activități În forme mai complexe de tipul așa-numitelor proiecte, preconizate de J. Dewey și Ed. Kilpatrick. Iar disciplina Învățării era asigurată, În general, prin constrângere, prin aplicarea unor metode severe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă elevii la activități de tipul ascultării, receptării, repetării, memorizării, reproducerii,imitației etc., deci capacități reproductive, Învățarea activă presupune cu totul altceva. Specific acesteia este faptul că ea angajează capacități productiv-creative, operațiile de gândire și de imaginație, apelează la structurile mintale - structurile operatorii și structurile cognitive de care dispune elevul și de care el se folosește
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noi sau „moderne”, expresie a celor mai recente inovații pedagogice, În esență centrate pe elev, pe activitatea și dezvoltarea personalității acestuia. Adoptând această diviziune, Robert Lafon (1963) subdivide metodele vechiîn: - metode așa-zis didacticiste - verbale prin excelență, centrate pe memoria reproductivă și lipsite de interes pentru elev; - metode atractive - bazate de obicei pe utilizarea jocului, fără să țină seama de efortul necesar Învățării; - metode așa-zis intuitive - fundamentate pe observarea lucrurilor și fenomenelor concrete sau a substitutelor acestora (imagini, modele, machete
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Într-un timp stabilit, iar elevii/studenții nu mai participă activ și creator, efortul lor reducându-se la o simplă Înregistrare mecanică. Astfel, În loc să fie solicitată memoria logică, judecata, puterea de discernământ și imaginația, este cultivată mai degrabă memoria mecanică, reproductivă. Important este să se noteze integral și corect doar definițiile, denumirile, datele, formulele, schemele, desenele etc. care Însoțesc explicațiile, expunerea. Este adevărat și faptul că prea puțini profesori sunt preocupați de perfecționarea tehnicii luării notițelor, pe care ar trebui să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cunoștință, sub forma unei achiziții personale. Într-adevăr, În practica școlară se folosesc extrem de multe tipuri de Întrebări, care pot fi clasificate după criterii foarte diferite. Investigațiile Întreprinse de V.V. Zabotin relevă faptul că, de obicei, predomină Întrebările cu funcție reproductivă, cele care fac apel mai ales la memorie, fie ele mnemotehnice, de tipul „ce este?”, „ce ați avut?” sau reproductiv-cognitive, de tipul „care este?”, „care sunt?”, „ce?”, „cine?”, „când?”. În schimb, cele care solicită gândirea productivă, așa-numitele Întrebări productiv-cognitive
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
solicită emiterea unei judecăți proprii de valoare asupra aspectelor Întâlnite, În funcție de criterii diferite, Întrebări de anticipare, de predicție etc.). c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversațieitc "c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversației" Concomitent cu reducerea frecvenței Întrebărilor de memorie, reproductive, În favoarea celor de gândire, este de dorit ca profesorul să creeze cât mai multe situații generatoare de Întrebări, de frământări, de căutări proprii la elevi; să recurgă la Întrebări-problemă, să inverseze procedeul sau perspectiva, Încurajând elevii să formuleze ei Înșiși
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o nouă concepție cu privire la caracterul activității practice. Devine tot mai evidentă necesitatea abandonării unei concepții Învechite care reducea activitatea practică cu precădere la muncile manuale, la executarea În spirit conformist a unor acțiuni după șabloane sau modele, pur repetitive sau reproductive, de imitație. În locul unei asemenea „metodologii a acțiunii”, cu șabloane, stereotipuri lipsite de sens și automatisme rigide, se impune o nouă orientare, după care practica este privită ca o activitate concretă, călăuzită de un scop și mijlocită de tehnică, ale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]