89,480 matches
-
fi liderii României de mâine”, declară Monica Gheorghiu, directorul și fondatorul Școlii Leonardo Gifted School și președintele Centrului Gifted Education. Școală va oferi un număr limitat de burse „Anatolie Gheorghiu”, pe bază de merit și nevoie socială pentru copii din Republică Moldova și respectiv România, care trec de selecție și arată un nivel foarte înalt de motivație pentru a respecta principiul central al școlii „Pay it forward” - atât ei, cât și părinții lor. Înscrierile pentru selecție se pot face pe site
Copiii supradotați, liderii de mâine [Corola-blog/BlogPost/94004_a_95296]
-
Marcel Drăgan, secretarul C.N.M.N.R. Ediția din acest an s-a desfășurat sub înaltele auspicii ale: Ministerului de Cultură, Secretariatului Provincial pentru Cultură și Informare Publică, Secretariatului Provincial pentru Educație, Administrație și Comunitățile Naționale, Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Republica Serbia, Adunării Comunei Covăcița, Cooperativei Agricole ”Plugarul” - Uzdin și ale Serviciului Edilitar Public ”Banat” - Uzdin. În acest an, în prima parte a concursului am ascultat zece interpreți din Jamul Mic, Vârșeț, Satu-Nou, Torac și Uzdin, dintre aceștia chiar cinci sunt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
Zaharia Stancu: "Este de datoria mea să demasc în cuprinsul unei cărți, care va purta titlul Cavalerii de Santa Croce, figurile mârșave ale spionilor americani și englezi și ale cozilor lor de topor, care au încercat să acționeze pe teritoriul Republicii noastre Populare, împotriva cuceririlor democratice ale poporului și care și-au primit dreapta pedeapsă din partea justiției..." În numărul din 25 ianuarie își face cunoscute proiectele și A. E. Baconsky: Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
mal de Dunăre, în care poetul, ca într-o Gomoră... ci o înfloritoare urbe socialistă. Chiar dacă mai ploua de trei ori pe săptămână și în orașul nostru, alți doi bătrâni, de tip nou, ținându-se de mână, mergeau pe strada Republicii (fostă Domnească) mândri de Combinatul care se înălța la marginea orașului. La ora următoare am adus un volum de Minulescu (o ediție de dinainte de război) și am ținut-o, ostentativ, pe puptirul meu. Nu a văzut-o, sau nu a
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
de emancipare al umanității. Regimul de democrație populară autohton își anexează un simbol și reciclează un om politic. În noua lume republicană, creatorul participă nemijlocit la zidire, în calitate de membru al președinției colegiale. În repetabila scenă a balconului cu care istoria republicii se deschide, artistul este în prim plan, salutând națiunea eliberată de opresiune. Fidelă legatului sovietic, puterea imaginează pentru clasic postura de mediator: acomodarea cu realitatea schimbării de curs social se operează prin recursul la onorabilitatea socială a intelectualului. Și dacă
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
de a tinde la o nivelare cenușie. Din contră. Deci exploatarea omului de către om e nimicită, ura dintre popoare pe cale de a fi strânsă; alegerea valorilor nestânjenită. Ce și-ar mai putea dori un cărturar al zilei de mâne?"3 Republica Populară Română corespunde, dialectic, visului sadovenian de la 1945. Și, dacă primul ei act fundamental de la 1948 sancționează juridic un regim de tranziție, în care vestigiile vechii lumi pot avea iluzia supraviețuirii, cel de la 1952 are calitatea, sesizată în epocă, de
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
de setea învățăturii. Pedagogia partinică pare să dea rezultate și notațiile scriitorului sunt o invitație pentru mai tinerii săi prieteni, votanți potențiali, de a da câștig de cauză luminii și progresului. Cărturarului intrat după 23 august 1944 în luptă, peisajul Republicii populare îi este suprema confirmare a opțiunii sale. Decalajul dintre vis și realitate este redus, an după an. Constituția de la 1952 este una din trepte, etapă dintr-un parcurs la al cărui capăt se situează silueta omului nou însuși: "O
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
etapă dintr-un parcurs la al cărui capăt se situează silueta omului nou însuși: "O delegație îmi face cunoscut că sunt poftit la examenul școlii de analfabeți din localitate. Nu la dispensariu, nu la maternitate, nu la alte alcătuiri ale republicii. Ca un cărturar ce mă aflam, eram poftit să văd școlarii vârstnici care se așezau în rând cu copiii lor, absolvenți mai vechi ai învățământului elementar. Bărbați cu bărbi cărunte, neveste care nu mai aveau tinereță decât în priviri, se
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
Schrumpeln wirst du wirst eine exotische Frucht sein (Ai să te smochinești ai să fii un fruct exotic) de Daniel Bănulescu, apărut la editura "per procura" în traducerea poetului și traducătorului german Ernest Wichner. Poemele traduse au fost alese din Republica Daniel Bănulescu. Statul de nord. Statul de sud. Legenda lui Daniel și a Brunhildei (apărută în versiunea originală în Daniel al rugăciunii). La acest reușit și îmbucurător eveniment cultural, la care am mai participat din România poetul Constantin Virgil Bănescu
Viena, cartea și scrisoarea by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/14310_a_15635]
-
O altă probă a "premeditării" ar fi, pasămite, publicarea textului lui Aurel Baranga în primul număr al revistei Flacăra, apărut la 4 ianuarie 1948. Deschidem și noi colecția revistei. Între paginile 4 și 5 aflăm o filă nenumerotată, Poeții salută Republica ("În primele 24 de ore de la proclamarea Republicii Populare Române, Flacăra a primit spre publicare următoarele poeme"), cuprinzînd versuri semnate de Nina Cassian, Eugen Jebeleanu, Aurel Baranga, Dumitru Corbea, Florin Tornea, Maria Banuș, Al. Șahighian, Nicolae Nasta. Formula filei intercalate
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
publicarea textului lui Aurel Baranga în primul număr al revistei Flacăra, apărut la 4 ianuarie 1948. Deschidem și noi colecția revistei. Între paginile 4 și 5 aflăm o filă nenumerotată, Poeții salută Republica ("În primele 24 de ore de la proclamarea Republicii Populare Române, Flacăra a primit spre publicare următoarele poeme"), cuprinzînd versuri semnate de Nina Cassian, Eugen Jebeleanu, Aurel Baranga, Dumitru Corbea, Florin Tornea, Maria Banuș, Al. Șahighian, Nicolae Nasta. Formula filei intercalate este, evident, un rod al precipitării, ceea ce, de
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
1947, revista l-ar fi reprodus, cu onorurile de rigoare, în pagina 1 a primului ei număr. Mai departe. Textul din Flacăra al lui Aurel Baranga nu coincide decît în strofa primă cu ceea ce va deveni, puțin mai tîrziu, imnul Republicii Populare Române. Strofele 2 și 3 sînt asemănătoare, dar nu identice cu viitorul text oficial, iar refrenul este pe jumătate altul: "Unite popoare/ În patru hotare/ În marș/ Revărsate șuvoi,/ Muncitori și țărani,/ Cărturari și ostași,/ Zidim România/ Republicii noi
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
imnul Republicii Populare Române. Strofele 2 și 3 sînt asemănătoare, dar nu identice cu viitorul text oficial, iar refrenul este pe jumătate altul: "Unite popoare/ În patru hotare/ În marș/ Revărsate șuvoi,/ Muncitori și țărani,/ Cărturari și ostași,/ Zidim România/ Republicii noi" (în loc de: "Trăiască, trăiască Republica noastră/ În marș de năvalnic șuvoi revărsat,/ Muncitori și țărani..." etc.). 4. Zdrobite cătușe a fost înlocuit în 1953 cu Te slăvim, Românie (versuri: Dan Deșliu și Eugen Frunză; muzica: Matei Socor) nu pentru că "nu
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
2 și 3 sînt asemănătoare, dar nu identice cu viitorul text oficial, iar refrenul este pe jumătate altul: "Unite popoare/ În patru hotare/ În marș/ Revărsate șuvoi,/ Muncitori și țărani,/ Cărturari și ostași,/ Zidim România/ Republicii noi" (în loc de: "Trăiască, trăiască Republica noastră/ În marș de năvalnic șuvoi revărsat,/ Muncitori și țărani..." etc.). 4. Zdrobite cătușe a fost înlocuit în 1953 cu Te slăvim, Românie (versuri: Dan Deșliu și Eugen Frunză; muzica: Matei Socor) nu pentru că "nu impunea solemnitatea cuvenită", ci pentru că
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
înlocuit în 1953 cu Te slăvim, Românie (versuri: Dan Deșliu și Eugen Frunză; muzica: Matei Socor) nu pentru că "nu impunea solemnitatea cuvenită", ci pentru că se ofilise iremediabil. Cît timp se mai putea cînta "Unirea și munca și lupta-i stegar/ Republicii noi populare", iar la refren "Zidim România republicii noi", cînd noutatea se risipise de mult?. 5. Abandonarea lui Te slăvim, Românie n-a avut nici ea temeiuri estetice, cum crede autorul articolului. În fapt, lucrurile s-au petrecut astfel: în
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
Dan Deșliu și Eugen Frunză; muzica: Matei Socor) nu pentru că "nu impunea solemnitatea cuvenită", ci pentru că se ofilise iremediabil. Cît timp se mai putea cînta "Unirea și munca și lupta-i stegar/ Republicii noi populare", iar la refren "Zidim România republicii noi", cînd noutatea se risipise de mult?. 5. Abandonarea lui Te slăvim, Românie n-a avut nici ea temeiuri estetice, cum crede autorul articolului. În fapt, lucrurile s-au petrecut astfel: în 1965 s-a adoptat o nouă Constituție, denumirea
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
se risipise de mult?. 5. Abandonarea lui Te slăvim, Românie n-a avut nici ea temeiuri estetice, cum crede autorul articolului. În fapt, lucrurile s-au petrecut astfel: în 1965 s-a adoptat o nouă Constituție, denumirea statului schimbîndu-se în "Republica Socialistă România". Refrenul imnului ("Puternică, liberă,/ Pe soartă stăpînă,/ Trăiască Republica/ Populară Română!") devenise așadar anacronic. Și tot anacronic - mai drastic spus: stînjenitor - devenise, încă din aprilie 1964, textul strofei a 2-a: "Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
a avut nici ea temeiuri estetice, cum crede autorul articolului. În fapt, lucrurile s-au petrecut astfel: în 1965 s-a adoptat o nouă Constituție, denumirea statului schimbîndu-se în "Republica Socialistă România". Refrenul imnului ("Puternică, liberă,/ Pe soartă stăpînă,/ Trăiască Republica/ Populară Română!") devenise așadar anacronic. Și tot anacronic - mai drastic spus: stînjenitor - devenise, încă din aprilie 1964, textul strofei a 2-a: "Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor/ Cu poporul sovietic eliberator" etc. O soluție provizorie, prelungită timp de
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
în 1881 de V. Alecsandri, conținea două părți: "Trăiască Regele" și "Trăiască Patria". Că partea secundă s-ar fi putut păstra ca imn de stat după înlăturarea monarhiei e, post factum, o idee bizară. Cum să folosești, ca imn al republicii, melodia imnului regal? În interpretarea instrumentală n-ar mai fi fost nici o diferență! Să ne plasăm însă la nivelul anului 2002, cu tot ce istoria ne-a învățat între timp, estompînd sau anulînd vechi opacități, îngustimi și aversiuni. Eu însumi
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
cei trei autori ai lui, Călin-Andrei Mihăilescu, Liviu Papadima și Rodica Zafiu, au ținut să precizeze acest lucru: ";A se mai ști că acest Calendar nu s-a născut din bîțîiala festivistă ce a eclectizat în acest an mica noastră republică, prinsă ca într-o menghină, între UNESCO și NATO, la 150 de caragiali putere. Nenea Iancu s-a făcut scăpat invocînd o criză de sciatică pentru a sta la Berlin și a nu participa, în 1912, la bîlciul celebrărilor dedicate
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
i-a publicat (era pregătită și publicarea unui volum inedit al lui Mircea Eliade). Dar, după trei ani, „secretarul general" își încheie activitatea la Fundație și... surpriză, primește un angajament de „consilier tehnic" la Ministerul de Externe al unei noi republici din Africa, Niger. începe alt episod - cel african! - al „pribegiei" sale. Care-i absoarbe, timp de douăzeci și trei de ani, viața - și pe cea europeană, și pe cea personală. Poate că, aici, este bine să încetăm și noi prezentarea
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
marginea ortodoxiei/ am văzut un cerșetor/ mîncînd lumînări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei sale/ și capul decpitat/ i l-a expus/ într-o găleată/ de zinc/ aici/ în plină republică/ am văzut un om/ mîncat de viu/ de cîini/ aici la poalele kogaionului/ șezum și plînsum/ Fălci tipografiile cu gingii mecanice/ scuipă miniștrii de plumb/ miniștrii de celofan/ totul e de vînzare// au apărut bancnote cu o singură față// vechile
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
este atît de frumos afară"/ a șoptit o cîrtiță/ apoi s-a ascuns rapid/ în mușuroiul de lîngă zid// este atît de frumos afară// a oftat procurorul/ încît eu nu mai pot să trăiesc/ și s-a împușcat/ din "cinematograful republicii" a iești un cîrd de capre/ și după ce au mîncat toate afișele/ s-au urcat în tramvai/ chicotind// caprele erau atît de frumoase și de albe/ încît taxatoarea/ nu le-a mai perforat/ urechile/ era o zi însorită de toamnă
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
pregătește un doctorat cu Raymond Aron, îi cunoaște îndeaproape pe mai toți românii cu nume din diaspora, inclusiv - sau mai cu seamă - cei trei mari, Eliade, Cioran, Ionesco. Pleacă în Africa tropicală și rămîne vreme de 23 de ani în Republica Niger (a nu se confunda cu Nigeria!), abia ieșită de sub ocupația colonială franceză. Se reîntoarce în Franța, la mijlocul anilor '80, unde cunoaște noile generații de emigranți români, redevine student - la 68 de ani! - și ține la BBC un ciclu de
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
timp a acesteia (23 de ani) și caracterul insolit al experienței. Neagu Djuvara a avut șansa de a asista la nașterea unui stat independent. El face o radiografie a modului în care au fost puse pe picioare instituțiile statale ale Republicii Niger (încă o dată, a nu se confunda cu Nigeria, fostă colonie britanică!) imediat după cucerirea independenței de stat. Profesorul român a fost un soi de consilier-copywriter pe lîngă Diori Hamani, primul președinte al Republicii Niger, iar însemnările sale din această
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]