2,142 matches
-
nu are imaginație. Facultatea fanteziei i-a fost sărăcită pînă într-atît încît mai toate imaginile ce i se perindă în minte gravitează în jurul nucleului fix al obsesiilor sale. Se creează astfel un vîrtej de autosugestie în virtutea căruia, intoxicat de propriile resentimente, fanaticul își alimentează imaginația numai cu acele vedenii ce-i dau apă la moară presimțirilor. Și își selectează atît de drastic fantasmele că ajunge să creadă că altele nu mai există. De aceea, a fi fanatic nu presupune atît un
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
în arta infamiei și a "dezvăluririlor care nu dezvăluie nimic". Puține din personalitățile reale ale țării (de la Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu, la H.-R. Patapievici și Vladimir Tismă-neanu) au scăpat de sudalmele groase ale acestui per-sonaj în care vorbește resentimentul maladiv și antiinte-lec-tua-lismul visceral. O fi și el vreun poet nebăgat în seamă, un eseist în pană de idei, vreun romancier fără suflu - altfel nu-mi explic obsesia cu care-i urmărește tocmai pe scriitorii care se bucură în România
O schizofrenie, două schizofrenii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9698_a_11023]
-
o spunem deschis - luciferic, sare ce dă gust bucatelor angelice. O neîntreruptă litanie ar obosi. Un extaz compact ar amenința comunicarea poetică. Așa încît se ivesc note benefic discordante: "omul este astăzi o experiență barbară/ a lui Dumnezeu,/ care trezește resentimentele ecologiștilor" (stau lîngă un gard și mă uit...). Ca și: "o rană tainică e fascinația prezentului" (o naștere: duminică noaptea tîrziu). Ca și (culmea!): "cuvîntul este iad/ CUVÎNTUL E UN IAD" (lucrare sau zidire deghizată...). încetînd a omologa în maniera
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
remarcă și premierul laburist, aer de aparentă insensibilitate în contrast cu durerea provocată de pierderea prințesei Diana. Familia regală trebuie să reziste unor atacuri din ce în ce mai dure din partea presei britanice și mai cu seamă din partea ziarelor de scandal precum The Sun. Situația de resentiment tot mai puternic vizavi de această detașare a reginei de tragedia care-i afectează familia, - fiii Dianei sunt prinții moștenitori - determină intervenția prim-ministrului care salvează situația cu prețul umilirii reginei, un preț plătit de aceasta cu o demnitate impresionantă
Farmecul discret al monarhiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9711_a_11036]
-
și tot timpul din lume, pentru că eu nu condiționez temporal publicarea comentariului respectiv - să adere sau nu la punctul meu de vedere. în acest caz, da: comentariul poate deveni, eventual, model. Mai mult, ca să se vadă că nu am niciun resentiment - Doamne ferește! - față de autorii sau față de editura despre care a fost vorba - păstrez discuția, cât pot, la nivel de principii - depun mărturie pentru modul profesionist, totuși, în care autorii celor 100 variante de subiecte...de la Grupul Editorial Art se achită de
Un pas înainte sau doi înapoi? by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9740_a_11065]
-
inexistentă la un alt popor, în aceeași intensitate și în proporții de masă. Înjurătura este la români o virtute și o voluptate națională. Era doar transferată în politică, unde ținea loc de competență, programe constructive, idei și multe altele. Un resentiment și o defulare de dimensiuni monstruoase, într-un registru minor și trivial“. Marino avea deci toate motivele să-și disprețuiască profund contemporanii și să rămână un om singur. și el detesta tirania talk-show-urilor televizate care „conduc guvernul“ și consemna antiamericanismul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
beștelească pe cineva. Cutare e... și te-așteptai să se dezlănțuie niște îngrozitoare înjurături de mamă, te așteptai la un întreg potop de invective. Cutare are un comportament nu tocmai potrivit, își încheia eufemistic fraza profesorul meu. O scriitură fără resentimente descoperim în jurnal. Nu veniseră anii în care Mitică Dragomir să rostească o frază absulut fabuloasă: „Deși nu sunt răzbunător, l-am urmărit pe unu’ timp de 30 de ani până l-am prins cu ceva compromițător“. Apropo de scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pe care o vedeam cu ochii închiși dincolo de perdea și draperie, mă înspăimânta, acaparatoare și hidoasă, provocându-mi dese coșmaruri până adormeam. Aceste închipuiri de teamă m-au urmărit multă vreme, până la reunirea membrilor familiei. Dar au rămas de neșters resentimentele, față de instanțele de judecată comuniste, ca și antipatia provocată de uniformele milițienilor și de mașinile lor negre, cu numărul de înmatriculare „mic”, identice la culoare și prag de risc cu cele de la pompele funebre, care sunt mai de temut, căci
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și toate formele de frică produse de o acumulare a timpului psihologic și o negare a vieții. Alimentarea cu aceste ingrediente distructive era produsă de însăși iubita mea minte, care producea acest tam -tam. Mintea producea teama viitorului și regretele, resentimentele, suferințele, amărăciunea și toate formele de lipsă a iertării, erau produse de abundența trecutului. Vedeți câtă abundență există în mintea noastră? Prin această abundență mentală, eu nu aveam cum să trăiesc și să simt viața din mine la momentul dat
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
plăcut. Aceste noi vlăstare sunt ca și noile sentimente, niște copii fragili și puternici în același timp, dar care au nevoie de îngrijiri constante, privindu-le și ascultându-le cu atenție, vom înțelege mai bine sentimentele care ne susțin sau resentimentele care ne sufocă și în acest caz, vom ști care vlăstare vor primi apă și atenție pentru a se dezvolta armonios. Planul perfect al vieții noastre cuprinde: S|N|TATEA, BOG|} IA, IUBIREA {I PERFECT| EXPRESIE DE SINE. E frumos
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
că mai bine ar fi să-l Întrebăm pe tati, răspunse Christina Într-un tîrziu. Era În răspunsul ei și un nevinovat șiretlic, căci spera ca, prin intermediul Întrebării lui Kiki, să restabilească cu Vic un dialog normal, lipsit de orice resentimente, așa cum se obișnuiește Într-o familie unită. — L-am Întrebat și nu știe, o preveni băiatul. CÎnd Vic era bosumflat, colțurile gurii Îi cădeau nu știu cum, Într-un fel care Christinei i se părea foarte interesant. Simțea atunci nevoia să-l
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
noastră. — Antonia s-ar necăji foarte tare dacă ar afla, am spus. Și tot ce mai pot face pentru ea este să-i ușurez situația. Iar felul cum am reglat lucrurile între noi a fost cu adevărat remarcabil. Adică, fără resentimente. Deocamdată nu vreau să tensionez mai mult situația. — Acest „fără resentimente” mie mi se pare o formulă cam obscenă, zise Georgie. Și te suspectez de intenția de a-i ține pe Palmer și Antonia în puterea ta jucând rolul soțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
spus. Și tot ce mai pot face pentru ea este să-i ușurez situația. Iar felul cum am reglat lucrurile între noi a fost cu adevărat remarcabil. Adică, fără resentimente. Deocamdată nu vreau să tensionez mai mult situația. — Acest „fără resentimente” mie mi se pare o formulă cam obscenă, zise Georgie. Și te suspectez de intenția de a-i ține pe Palmer și Antonia în puterea ta jucând rolul soțului virtuos și năpăstuit. Dar poate că îți subestimez bunătatea! — Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
că prezența ta acolo poate m-ar răscoli. Dimpotrivă. Mi-ar face bine, m-ar elibera și ar fi ceva destul de firesc. Și ar mai diminua într-o oarecare măsurile duplicitatea. Nu crezi că asta ți-ar trezi în suflet resentimente? întrebă Georgie. După câte văd, povestea asta te-a făcut să te îndrăgostești de Antonia din nou. — Ești o fată deșteaptă, am răspuns. Dar nu, nici nu se pune problema unor resentimente. Vreau să-ți dau ceva, Georgie. Și vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
crezi că asta ți-ar trezi în suflet resentimente? întrebă Georgie. După câte văd, povestea asta te-a făcut să te îndrăgostești de Antonia din nou. — Ești o fată deșteaptă, am răspuns. Dar nu, nici nu se pune problema unor resentimente. Vreau să-ți dau ceva, Georgie. Și vreau să-ți dau asta. De fapt vrei să faci ceva ostil îndreptat împotriva Antoniei. — Nu, nu, nu! am protestat. Nu sunt într-o asemenea stare emoțională în privința Antoniei. Vreau doar să pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
scăpa cât mai curând de mine. Nu-i oferisem consolarea de care avea nevoie, nu găsisem cuvintele potrivite. Știam că mai târziu voi reuși să o alin și să o bucur cu toate aceste lucruri. Acum însă, mânat de un resentiment pe care îl apreciam singur ca fiind nedrept, eram dispus să o țin în așteptare și să răspund la gestul ei de resemnare obosită, cu un oftat de ușurare. Nu, acum imaginația mea se învârtea, în chip confuz și trist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ca fiind ținta furiei mele. Ar fi cazul să adaug, poate inutil, că n-a fost decât o furie trecătoare descărcată din plin asupra dumneavoastră - fapt pe care-l regret enorm. Să fiți convinsă că nu am nici un fel de resentimente față de Palmer. Această dezlănțuire singulară m-a ajutat, prin aceea că m-a făcut mai conștient de persoana mea, să-mi eliberez imaginația de umori diabolice și să mă apropii mai mult de acea persoană generoasă al cărei rol am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
doi lucrurile au trecut deja de nivelul scuzelor. Vreau să-ți scriu cu sinceritate câteva rânduri care să țină oarecum locul unor formule de regret ce s-ar putea să nu fie în totalitate sincere. Am avut în ultimul timp resentimente față de tine, chiar antipatie, și nu fără motiv. Încă de când ai apărut în scenă te-ai purtat față de mine, din motive care-mi rămân necunoscute, cu ostilitate și în două împrejurări mi-ai făcut rău cu bună știință. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de a te lovi. Aștern pe hârtie ce-mi trece prin minte în încercarea de a-mi cere iertare; aștern pe hârtie numai ceea ce îmi pare a fi adevărat. Trebuie să adaug că te consider, și remarc acest lucru în ciuda resentimentelor mele, o persoană demnă de tot respectul meu și care merită cu prisosință să știe adevărul. Sunt încredințat că preferi această scrisoare sinceră unei formule convenționale de scuze. Nădăjduiesc că nu te-am lovit prea rău. Cred că, întrucât ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
puternică pentru a rezista la presiunea mizeriei și haosului în care mă zbăteam acum. Totuși, când o găsisem în compania lui Alexander, simțul posesiei se trezise brusc și agresiv: un simț al posesiei ce dăinuia acum în mine ca un resentiment dureros. Ciudat era faptul că nu mă mâna o nevoie acută de a o vedea pe Georgie. Ceea ce-mi doream în clipa aceea era doar să o pun la păstrare undeva la rece. Ce ghinion că nu putem imobiliza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
consideră că vulnerabilitatea de fiecare zi a lui taică-său e întrucâtva sporită de faptul că soția bărbatului (din câte zic ei) a fost la un pas de moarte și, astfel, Alex puță-mică profită de prilej ca să-și împlânte pumnalul resentimentelor acumulate-n timp cu câțiva centimetri mai adânc în ceea ce e deja o inimă sângerândă. Alexandru cel Mare! Nu! Aici nu e vorba numai de resentimente adolescentine și de furie oedipiană - e vorba de integritatea mea! Nu vreau să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pas de moarte și, astfel, Alex puță-mică profită de prilej ca să-și împlânte pumnalul resentimentelor acumulate-n timp cu câțiva centimetri mai adânc în ceea ce e deja o inimă sângerândă. Alexandru cel Mare! Nu! Aici nu e vorba numai de resentimente adolescentine și de furie oedipiană - e vorba de integritatea mea! Nu vreau să fac ce a făcut Heshie! Fiindcă în toți anii copilăriei rămân cu convingerea fermă că, dacă și-ar fi pus mintea, puternicul meu văr Heshie, al treilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fi să fie, conștiința mea dorește să facă public, înainte de a-și relua văicăreala, faptul că, la vremea aceea, copilăria mea n-a fost treaba asta de care în prezent mă simt atât de înstrăinat și față de care am atâtea resentimente. Oricât de uriașă ar fi fost confuzia mea, oricât de profundă ar părea neliniștea din sufletul meu privită retrospectiv, nu-mi amintesc să fi fost un copil din aceia care-și doreau să locuiască într-o altă casă, înconjurați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Dar când am fost la Howard Johnson’s am simțit că mi se aprinde... — Mătărânga! Păi, bine-nțeles! — Ba nu! — Ba da! E singurul lucru pe care l-ai simțit și tu vreodată aprinzându-ți-se! Smiorcăitule! Boccea plină de resentimente! Dintr-a-ntâia primară nu ți-a mai păsat decât de tine însuți, ce Dumnezeu. — Ba nu. Ba da! Ba da! Ăsta-i adevărul gol-goluț, prietene! Te doare-n cur de suferințele omenirii! Recurgi la subterfugii, amice, așa că nu-ncerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
tratată chiar ca un lepros? Îmi stătea pe limbă să-i zic „Poate că aici nu-i vorba de-o aventură. Poate că-i vorba de o greșeală. Poate că ar trebui să ne vedem fiecare de drumul lui, fără resentimente“. Cu toate astea, nu i-am zis nimic! De teamă să nu se sinucidă! Doar încercase, cu numai cinci minute în urmă, să se arunce din mașină pe portiera din spate! Să ne-nchipuim că i-aș fi spus „Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]