7,696 matches
-
Ioan Groza Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului SIMT Simt cum mi-a fost dat să te cunosc, Să-ți aflu sufletul din tine, Să te privesc atât de pură... Ba chiar să te resimt în mine... Atât de dură! Simt cum mi-a fost dat să te iubesc, Să te aprind și să te sting, Să-ți aflu a ta lumină... Ba chiar să te ating... Astră divină! Autor DAN IOAN GROZA Referință Bibliografică
SIMT de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1465280254.html [Corola-blog/BlogPost/378279_a_379608]
-
pentru vindecare, personajul se îndreaptă către natură, această sursă generatoare de energie și frumos. „Și am găsit apoi o mângâiere în fiecare fulg de nea. Ceva din acele atingeri, reci și topite pe obrazul meu, pe buze, pe gene, încă resimt, chiar dacă frunzele cad departe de mine”. Dar o altă latură a naturii este respinsă: „Nu mi-au plăcut ploaia, ceața, bruma, vântul. Răcelile de sezon. Strănutul stradal. Tusea”. (Mai e mult până-n decembrie?). Cum să-ți placă aceste fenomene, care
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
nu mai așteaptă Au înțeles mesajul în delir, Puterea mea este dura dar dreapta! Acum probabil demonii-s la cârciuma, Își plâng amarul într-o sticlă cu vin Au pierdut în luptă,au rămas cu teamă Și cu gustul înfrângerii resimțit din plin! Frumoase-s diminețile însorite Îmi zâmbește soarele amețitor, Îmi sunt pleoapele încă adormite Și totuși,azi m-am trezit ... Citește mai mult Frumoase-s diminețile însoriteîmi zâmbește soarele amețitor,Îmi sunt pleoapele încă adormiteși totuși,azi m-am
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ellen_ada/canal [Corola-blog/BlogPost/385219_a_386548]
-
liber,Nici demonii nu mai așteaptăAu înțeles mesajul în delir,Puterea mea este dura dar dreapta!Acum probabil demonii-s la cârciuma,Isi plâng amarul într-o sticlă cu vinAu pierdut în luptă,au rămas cu teamăși cu gustul înfrângerii resimțit din plin!Frumoase-s diminețile însoriteîmi zâmbește soarele amețitor,Îmi sunt pleoapele încă adormiteși totuși,azi m-am trezit ... III. ROMÂNIA AZI!, de Ellen Ada, publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017. Călători prin lume după vise Uităm
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ellen_ada/canal [Corola-blog/BlogPost/385219_a_386548]
-
tihniți și cu folos până când moartea îi va despărți . Chiar dacă șederea sa profesională la Rucăr a fost de scurtă durată a lăsat, prin laborioasa sa activitate la catedră, o amprentă sufletească și spirituală de emulație școlară pe care elevii o resimt și azi și care datorează mult orientării lor școlare și civice de mai târziu : de la sobrietatea și cultura pe care o imprimase orelor de la școală, la folosirea oricărui prilej de cunoaștere a orizontului local, la cunoașterea cu de-amănuntul a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxv_.html [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
care cea veșnic lucitoare a actorului Amza Pellea, tatăl dumneavoastră, care s-a stins atât de devreme și atât de trist pentru nerăbdătoarea la astfel de încercări, inimă a dumneavoastră. Cum ați trăit această pierdere, dumneavoastră și familia, cum o resimțiți azi? Despre asta nu se poate vorbi ... Nu se poate exprima în cuvinte... Iubirea mea pentru tata nu are granițe, e peste viață și moarte... Iubirea e iubire și e pentru totdeauna. Actorii stinși sunt medalioane de pandantivi ai catedralei
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1427213401.html [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]
-
sa contribuție în domeniul literaturii, al liricii românești, profesorul Vasile Burlui devine un reper, un model de magistru și mai elocvent, prestigios, demn de urmat de către discipoli, în sensul multidisciplinarității și multivalenței spiritului său creator. În volumele de poezii se resimte pregnant cultura vastă a autorului, îndeosebi acumulările inestimabile din Cultura antică, Filosofia antică, dar și valorile Culturii naționale, istorice și religioase. Autorul ni se dezvăluie ca un împătimit iubitor al naturii, al anotimpurilor, ceea ce explică, poate, și concepția sa ecologică
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442409170.html [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
românilor - atunci când n-au încotro - sunt vizibile la facturile curente, ori la produsele cumpărate pentru întreținerea sau amenajarea locuinței. APARTAMENTE MAI IEFTINE Apartamentele din blocurile vechi - ce continuă să dețină cea mai mare cota din piață vânzărilor de apartamente - au resimțit din plin efectele celor șase ani de recesiune economică, iar prețurile au tot scăzut. DailyBusiness.ro scrie că scăderile cele mai mari s-au înregistrat în Capitală. Analiza publicată se referă la șase mari orașe ale țării și ia în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cartea-de-credit-aplicatie-anti-cheltuieli/ [Corola-blog/BlogPost/94096_a_95388]
-
impresionat de numărul cărților, al lucrărilor literare al căror autor este. Un asemenea om și scriitor nu se poate să nu-ți trezească respectul. După lectura celor două cărți de poezie, impresionat fiind de puritatea și de lumina poemelor am resimțit nevoie să le mai citesc încă o dată. Să las gândul să lucreze în mine, să las poezia din cărțile ei să-mi pătrundă ungherele sufletului... O carte mare, de poezie, de proză, un eseu, o piesă de teatru sunt cu
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424410587.html [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
al binelui aspra răului. Din păcate, aparent, când în locul stârpirii răului din rădăcină, binele este ucis și este înlănțuită astfel dreptatea pentru veșnicie. Un final regretabil, care ne trezește la realitate. Mesajul romanului este unul profund, pe care îl vei resimți având un puternic impact personal: indiferent de aparențele unei lupte imposibile, va triumfa cu certitudine dreptatea și adevărul. Cu siguranță românii vor regăsi sursele și resursele care au făcut din ei niște supraviețuitori. Practic romanul „Răzbunătorii” - deși o scriere de
CRISTIAN PETRU BĂLAN – „RĂZBUNĂTORII” – ROMANUL LUPTEI ANTICORUPŢIE DIN ROMÂNIA, FICTIVELE SCENARII ALE UNOR PROFUNDE ASPIRAŢII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_razbunatorii_romanul_luptei_anticoruptie_din_romania_fictivele_scenarii_ale_unor_profunde_aspiratii.html [Corola-blog/BlogPost/344316_a_345645]
-
complotiștilor, care nu se mai opreau. Elena Cuza le inspira celor doi copii dragoste și interes pentru țara lor, crescându-i în admirația faptelor glorioase ale tatălui lor. Ambii au ajuns studenți la Paris, însă sănătatea lor șubredă s-a resimțit repede, aducând mari griji mamei, care se zbătea pe drumuri, între Ruginoasa și Paris. Când s-au întors în țară, ambii copii erau condamnați de medici. Principele Dimitrie era suferind cu plămânii și cu amenințarea unei grave boli, iar principele
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Du-mă-n sus! Du-mă ’nainte! Dă-mi balsam de oxigen, Lasă-mă să zbor cu tine, tu, căluțul meu sprintèn! S-aud vântul cum vuiește, prin timpane, dezlegat, Să-l simt rece-n nări și tare, să-l resimt descătușat, Liberă, să zbor cu tine și cu vântul cel tovarăș Și să-mi fiu din nou a mea, regăsită-n spațiu, iarăși! (Liubastra, 19.04.2013) Referință Bibliografică: C’ai - putere-n libertate / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PUTERE-N LIBERTATE de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1464364353.html [Corola-blog/BlogPost/343006_a_344335]
-
nu mai așteaptă Au înțeles mesajul în delir, Puterea mea este dură dar dreaptă! Acum probabil demonii-s la cârciumă, Își plang amarul într-o sticla cu vin Au pierdut în luptă,au rămas cu teamă Și cu gustul înfrângerii resimțit din plin! Frumoase-s diminețile însorite Îmi zâmbește soarele amețitor, Îmi sunt pleoapele încă adormite Și totuși,azi m-am trezit învingător! Referință Bibliografică: Lupta și Demoni! / Ellen Ada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2330, Anul VII, 18 mai
LUPTA ȘI DEMONI! de ELLEN ADA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/ellen_ada_1495138019.html [Corola-blog/BlogPost/385212_a_386541]
-
cunoscut și a determinat-o să-și lege viața de a lui. Puținele obiecte de îmbrăcăminte au dispărut ca și când nici nu au existat vreodată pe ei. Ramona, în neastâmpărul primit de la senzațiile transmise prin mângâierile și sărutările partenerului de viață resimțea prin toți porii dorința de dragoste, de dăruire și-l aștepta pe Viorel cu poarta întredeschisă să-i trimită cel mai drag oaspete. Dorea să simtă bucuria împlinirii. Dorea să-l simtă așa cum nu l-a mai simțit de atâta
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404575619.html [Corola-blog/BlogPost/374373_a_375702]
-
împreună timp îndelungat pentru a se înfrupta cu sărutări. Înainte de a părăsi orașul în care descoperise trăiri ce nu și le putuse imagina până atunci, Albert a căutat să revadă cât mai multe locuri ce îi aminteau de ființa Ericăi resimțind cu nesaț tot ceea ce îl fermecase, jinduind după prezența iubitei lui. Această stare, oricât de acut se manifestase, oricât ar părea de nefiresc, avusese darul de a-l maturiza, de a-l face să simtă, petru ... Citește mai mult Parcul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
împreună timp îndelungat pentru a se înfrupta cu sărutări. Înainte de a părăsi orașul în care descoperise trăiri ce nu și le putuse imagina până atunci, Albert a căutat să revadă cât mai multe locuri ce îi aminteau de ființa Ericăi resimțind cu nesaț tot ceea ce îl fermecase, jinduind după prezența iubitei lui. Această stare, oricât de acut se manifestase, oricât ar părea de nefiresc, avusese darul de a-l maturiza, de a-l face să simtă, petru ... XXXI. III. ECOU RĂTĂCIT
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
Toate ca toate, doar că pulpele degetelor mele au cedat. Muncitorii aveau mâinile aspre, tăbăcite de muncă la cherestea. Dar eu, cu mânuțele mele fine, de elev, care n-au văzut în viața lor decât creion și caiet, deodată au resimțit cumplit asprimea scândurilor. Lucram din ce în ce mai greu. Într-o zi, nu știu de ce, am fost pus, tot în cadrul secției lui Melniciuc, să confecționez niște panouri de scândură, pentru folosință în construcții. Trebuia să-mi procur singur de prin secție niște suporți
DOUĂ SĂPTĂMÂNI LA FABRICĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1409476472.html [Corola-blog/BlogPost/360119_a_361448]
-
curiozității cititorului, parcă aievea. De asemenea pagini de istorie literară adesea, seci prin conținutul lor strict informativ, precum viața publicațiilor dobândesc aura momentului, respirația realului, fluxul a ceea ce însemna informația vremii. Experiența de publicist a scriitorului Al. Fl. Țene se resimte prin perspectiva ochiului format să depisteze amănuntul semnificativ din multitudinea faptelor realului, și să înlănțuie evenimentele în cauzalitatea devenirii lor. Coloși precum G. Călinescu, T. Vianu, Sadoveanu, Arghezi, prietenii precum Cezar Petrescu, Radu Gir, Crevedia, scriitorii prinși în degringolada momentului
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1460707281.html [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
simți un pic stingher printre ei. Dar nu durează mult confuzi până observi rapid că și pe tine te tratează la fel de lejer, în caz că intri-n vorbă cu ei. Chiar de nu-ți vine să li te alipești cu sufletul, parcă resimți recunoștință pentru că nu ți se bagă-n viață cu forța. Și brusc știi ce lipsește: forfota balcanică. Aha, mare pagubă! E-un fel de distanță politicoasă, ca o igienă de la sine-nțeleasă a contactelor, ca să nu se rănească nimeni, nici măcar întâmplător
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1367240266.html [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
este doar o trecere împiedicată, ca acel mers chinuitor al cailor legați la picioarele dinainte, pentru a nu se mai putea îndepărta de locul care le era destinat. Iar legătura pe care ea o purta fără de voie, începea să o resimtă ca pe un fel de cordon ombilical sugrumat, care nu o mai putea hrăni defel, dar pe care nici nu și-l putea reteza. Tot mai dureroasă era certitudinea că orice clipă i-ar fi fost dată să o trăiască
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473269413.html [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau râul în existența noastră. Toate gândurile emise plutesc în aer ca niște mine amenințătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acțiune negativă este resimțită dureros de mii de organisme. De aceea există o lege a naturii și a științei ( principiul al - lll - lea al mecanicii cunoscut și sub numele de principiul acțiunii și reacțiunii, conform căreia râul pricinuit altora ne face rău și nouă
SUNTEM REZULTATUL ACEEA CE GÂNDIM de IONEL CADAR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Suntem_rezultatul_aceea_ce_gandim.html [Corola-blog/BlogPost/341479_a_342808]
-
Trebuia ca toată pregătirea s-o supravegheze personal. Nu-și risca contractele externe pentru o neglijență oricât de mică, care putea să capete urmări negative în derularea contractului cu TUI, un colaborator foarte important pentru firma sa. Era obosit și resimțea starea de tensiune ce i se instalase în tot corpul din cauza ratării negocierilor din Poiană. Pierduse întâlnirea, dar între oameni serioși în afaceri și cu interese comune, s-a putut amâna întâlnirea pentru a doua zi la aceea-și oră
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343813959.html [Corola-blog/BlogPost/360073_a_361402]
-
mai mari distanțe, deci procesarea acestor informații și conexiuni necesită din ce în ce mai mult timp și ziua ni se pare mai scurtă, numărul zilelor mai puține, viața mai scurtă? Poate fi doar o schimbare de percepție a curgerii timpului pe care o resimte orice om, o criză acută de timp cu care ne confruntăm la ora actuală vis - a-vis de informațiile care ne asaltează. Ne mai punem întrebarea: Este o iluzie sau are o bază reală? N-ar trebui să ne străduim
FRUMOASA NOSTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Frumoasa_nostra_planeta_albastra.html [Corola-blog/BlogPost/342530_a_343859]
-
înspre versuri, este scris sub povara grăuntelui de nisip ce cade, fir cu fir, într-o ireversibilă clepsidră. Sonetele sunt un joc de-a v-ați ascunselea cu Moartea. Cuvântul este stânca de scăpare și turnul de adăpost în fața inevitabilului resimțit ca o umbră la pândă. Cuvântul coagulat sub forma sonetului, considerat de poet ca fiind «Prințul poeziei», este tărâmul tinereții fără bătrânețe și al vieții fără de moarte.” (Andrea Hedeș) ● „Theodor Răpan lucrează pentru neuitare.” (Lucian Gruia) ● „Theodor Răpan îmbracă hainele
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1402895338.html [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
după aceasta ca vocea să i se audă tot mai puțin în România. Cine n-a vrut, cât timp a fost plecată, s-o revadă și reaudă?! Măcar din când în când...! Pentru unii, despărțirea ei de scena românească era resimțită pur emotiv, dar pentru muzica ușoară românească înseamna un loc lăsat pustiu, regretabil! Una dintre retrăirile admirației bazate pe amintiri fericite era vocea de neuitat a Olimpiei Panciu, o voce tulburătoare, cu originalitate de timbru, cu un ceva ce nu
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424924861.html [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]