723 matches
-
e compus cu acribie, nu e doar o înșiruire de scânteietoare impresii de lectură, ci, fără să evite paradoxul (care va fi una din marile plăceri ale eseistului), analizează în profunzime opera lui Congreve, argumentându-i convingător apartenența la poetica Restaurației. În general, în spiritul școlii lui Cazamian, dar și al aceleia a lui Densusianu, tânărul anglist consideră că nici o informație de bibliotecă sau de arhivă nu trebuie lăsată deoparte, că istoria literară înseamnă, mai presus de orice, informație completă asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Egiptului, în război cu Rehoboam, rege al Iudeei a cucerit Ierusalimul și l-a vandalizat de toate comorile. De la această dată și până la totala distrugere a templului a urmat o perioadă de alternante spolieri și reparații, profanări și idolatrii, cu restaurații ale purificării venerabilității sale. Josuah l-a restaurat în 3148, fiind apoi desacralizat și iar refăcut în 3398. În acest an Nabucodonosor, rege al Chaldeei duce o parte din bogățiile templului la Babilon, după șapte ani duce încă o parte
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Biserică, Tradiție și națiune / 121 Abordarea interconfesională / 133 Arheologia confesională / 141 Partea a III-a: INTELECTUALITATEA ȘI TRADIȚIA Actualitatea Predaniei / 161 Cunoașterea religioasă / 175 Știință și credință / 189 Partea a IV-a: BREVIAR TEOLOGIC Libertatea ca posibilitate de alegere / 201 Restaurație sau revoluție spirituală / 209 Forme ale discursului subversiv / 215 Teologia imaginii / 221 Menirea episcopatului / 235 Reîmprospătarea predicii ortodoxe / 239 Comportamentul în Biserică / 245 Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic / 249 Teologia lucrătoare / 255 Estetica Ortodoxiei / 261 Reforma universitară / 269
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în sensul materialismului tehnologic, globalist, adică spre o uniformizare ontologică, spre o deformare a chipului divin din om, o schimonosire a propriei esențe, în dauna unui om mecanizat, robotizat care își anulează libertatea de a fi și de a gândi. Restaurație sau revoluție spirituală? S-a discutat îndelung după decembrie '89 de pericolul restaurației, idee obsedantă a regimului comunist de a abate atenția de la esența problemei unei națiuni ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a chipului divin din om, o schimonosire a propriei esențe, în dauna unui om mecanizat, robotizat care își anulează libertatea de a fi și de a gândi. Restaurație sau revoluție spirituală? S-a discutat îndelung după decembrie '89 de pericolul restaurației, idee obsedantă a regimului comunist de a abate atenția de la esența problemei unei națiuni ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru Hristos, în sensul redescoperirii Revelației în structura interioară, în accepția filocalică a sfintelor
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
BISERICA ȘI ELITELE INTELECTUALE INTERBELICE 212 213 Introducere Regența Patriarhală Problema Pascală (1928-1929) Biserica și politica Învățământul religios Logos ortodox Biserică, Tradiție și națiune Abordarea interconfesională Arheologia confesională Actualitatea Predaniei Cunoașterea religioasă Știință și credință Libertatea ca posibilitate de alegere Restaurație sau revoluție spirituală? Forme ale discursului subversiv Teologia imaginii Menirea episcopatului Reîmprospătarea predicii ortodoxe Comportamentul în Biserică Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic Teologia lucrătoare Estetica Ortodoxiei Reforma universitară Teologie și politică Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Bibliografie Abstract
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
La sfîrșitul secolului al XVIII-lea, bavarezul Senefelder descoperă proprietățile unei pietre calcaroase care absoarbe cu ușurință materia grasă și apa, în timp ce acestea se respingeau reciproc; bazîndu-se pe acest fenomen, el pune la punct litografia. Decorarea cărții în timpul Imperiului și Restaurației aparține neoclasicismul ambiental, așa cum o arată edițiile frumoase ale lui Didot, ilustrate în stil davidian. Ilustrația romantică folosește posibilitățile aduse de noile tehnici și se inspiră din spiritul care animă literatura epocii; stilul trubadur și goticizant se manifestă devreme, încă
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în perioada Imperiului a trebuit să se restrîngă această libertate, iar tipografii și librarii să fie obligați să obțină brevete al căror număr rămînea limitat; dar era vorba și despre o măsură polițienească, nu numai de o organizare profesională. Imperiul, Restaurația, Monarhia din Iulie cenzurau cu ușurință publicațiile ostile politicii lor. Producția epocii este marcată de editarea numeroaselor opere complete, destinate reconstituirii bibliotecilor împrăștiate și formării bibliotecilor noilor burghezi; finanțarea era asigurată prin subscripție, sistem deja folosit de un secol. Aceste
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
căpătat un sens precis în istoria intelectuală și chiar în cea literara. Totuși, originea pestriță a etichetelor noastre obișnuite este cam deconcertantă. "Reforma" își are originea în istoria ecleziastică; "umanismul", în istoria culturii; "Renașterea", în istoria artei; "Commonwealth"-ul și "Restaurația" sunt derivate de la evenimente politice precise. Termenul "secolul al XVIII-lea" este un vechi termen 'cronologic care a preluat ' unele dintre funcțiile termenilor literari "augustan" și "neoclasic". "Preromatism" și "romantism" sunt în primul rând termeni literari, în timp ce "victorian", "edwardian" si
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Năzuința”, „Scrisul românesc”, „Bilete de papagal”, „Viața literară”, „Ramuri” ș.a. articole, schițe și nuvele, din care o parte sunt strânse în volumul Conu Enake (1928). Ar fi fost redactor la „Rampa” - unde totuși numele nu-i apare - și la „Cuvântul”. „Restaurația” din 1930 îi aduce numeroase funcții și onoruri: general de brigadă, adjutant regal, bibliotecar al lui Carol al II-lea, secretar general al Uniunii Fundațiilor Regale și secretar general la Societatea Română de Radiodifuziune; membru din 1922, este ales, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
Trebuia să fie pe 14 decembrie 1989 dar n-a mai avut loc pentru că securitatea a fost mai tare decât ieșenii. N-a fost nici mineriadă. Pentru că suntem prea departe de capitală și acolo se întâmplă lucrurile importante. Este însă restaurație de catifea, pentru că ea are loc în toată țara, nu trebuie să strige nimeni ca la revoluție ”Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!”. Reciclarea securiștilor s-a făcut neîntrerupt în timpul celor 18 ani. După hotărârea Curții Constituționale de anulare
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poliție politică) în funcții de conducere. Aceste fapte se pot întâmpla într-o țară în care comunismul este condamnat de un comunist și în care un partid afirmă sus și tare că securiștii au fost apărători de țară. Aceasta este restaurația de catifea și are sloganul ”Securiști din toată țara, uniți-vă!”. De aceea cred că un lucru extrem de important este deconspirarea securității care trebuie să meargă până la capăt. Aceasta pentru ca țara la nivel național sau instituțiile importante ale statului
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
însă deschis și cu onestitate spre ce societate se îndreaptă. Dacă tranziția spre economia de piață înseamnă crearea unei economii capitaliste, a unei societăți în concordanță cu aceasta, atunci expresia „tranziție spre economia de piață” poate fi înlocuită cu sintagma „restaurație postbelică”, lucru care, se pare, nu folosește nimănui. Este un adevăr elementar că aspectele care privesc definirile date tranziției nu sunt doar semantice, lingvistice, formale, ci au o legătură directă cu legitimitatea opțiunilor care dau conținut și prefigurează rezultatele acestei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
tablouri sociale similare privind viața americană ar putea fi desprinse din romanele lui Harriet Beecher Stowe și William Howells sau din oale ale lui James Thomas Farreli și John Steinbeck. Viața Parisului și a Franței în perioada ce a urmat Restaurației pare că trăiește în sutele de personaje care se mișcă în paginile Comediei umane a lui Balzac ; iar Proust a prezentat cu detalii nesfârșite stratificarea socială a aristocrației franceze în descompunere. Rusia moșierilor din secolul al XIX-lea apare în
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
următoare ? Și este oare ticăloșia lui concepută cu referire la moralitatea personală sau la cea socială ? Este el, de exemplu, meșter în seducerea fetelor sau rășluitor al ajutoarelor pentru văduve ? 146 Exemplul clasic este cei al comediei engleze din timpul Restaurației. Era aceasta doar un regat al încornoraților, o țară de basm a adulterelor și a căsătoriilor de formă, așa cum credea Charles Lamb ? Sau era, așa cum vrea să ne facă să credem Macaulay, o imagine fidelă a aristocrației decadente, frivole și
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
schimbă, sau că, cel puțin, își au convențiile și moda lor. Balzac comentează amuzant atitudinea frivolă a domnului Hulot față de dragoste, atitudine de tipul secolului al XVIII-lea, în contrast cu aceea a doamnei Marneffe, oare și-a însușit noile concepții ale restaurației despre sărmana femeie slabă, "soră de caritate". *21 Torentele de lacrimi vărsate de cititorii și de scriitorii secolului al XVIII-lea sunt un lucru binecunoscut în istoria literaturii. Geliert, un poet german cu autoritate intelectuală și socială, a plâns la
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
of law. Astfel, teoria contractualistă a lui Locke se deosebește pas cu pas de versiunea anterioară propusă de Thomas Hobbes care justifica monarhia absolută și respingea ideea limitării puterii prin acțiune parlamentară. Exilat în Olanda în a doua jumătate a Restaurației Stuart și atașat de cauza parlamentară, Locke s-a întors împreună cu Wilhelm de Orania, cel care a preluat tronul Angliei după revoluția din 1688. În Prefața celor două Tratate, publicate împreună, Locke a scris o pledoarie în favoarea prințului de Orania
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ruinei"2. Acest detaliu arată că teoria politică a lui Locke a avut de la bun început un caracter angajat. Ea a servit ca argument pentru doctrina whig a opoziției protestante din parlamentul Angliei, care și-a construit discursul public, în timpul Restaurației, plecând de la teoriile dreptului natural. Acestea au fost formulate în mediul protestant tocmai în scopul de a justifica rezistența față de monarhii tiranici, în contextul conflictelor religioase din lumea protestantă 3. La polul opus dreptului natural se afla doctrina monarhiei de
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
public ce trecuse prin experiența puritanismului și a republicanismului, Carol a încredințat afacerile sttului unui grup de cinci demnitari (CABAL), cel mai important dintre ei fiind contele de Shaftesbury 28. În 1679, regele a convocat alegătorii să formeze parlamentul. După Restaurație, în Anglia apăruseră primele nuclee de partide în sens modern, tory29 și whig30. Tory-i erau adepți ai regalității și erau legați de proprietatea funciară și de biserica anglicană, iar whigii erau disidenți protestanți și comercianți londonezi. În 1679 au
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
plus, el ataca arminianismul la care aderase Bramhall și pe care îl făcea responsabil de producerea războiului civil. În 1658, Bramhall a publicat The Catching of Leviathan, scriere care a determinat în mod decisiv atitudinea față de Hobbes, pe toată durata Restaurației. Hobbes era acuzat aici de ateism și de erezia numită erastianism 74. Bramhall a folosit și el un argument ad hominem, spunând că reîntoarcerea lui Hobbes în Anglia cromwelliană (în timp ce Bramhall era încă în exil) demonstra de la sine spiritul subversiv
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
-se Anthony). Un alt om politic important din această familie a fost Anthony Ashley-Cooper, al Șaptelea conte de Shaftesbury (1801-1885), cunoscut pentru acțiunile sale reformiste și lupta împotriva sclaviei. 93 Clark, Whig's Progress, p. 68. 94 Acest parlament al Restaurației a durat din 1660 până în 1679 și a fost numit Cavalier Parliament. 95 Ludovic al XIV-lea nu dorea ca intervenția parlamentului în politica engleză să ducă la o alianță între Anglia și Olanda. Politica externă a Franței era construită
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
evidență că Locke ar fi citit vreun tratat al Nivelatorilor". Ashcraft, Revolutionary Politics and Locke, p. 150. În schimb, David Wootton consideră că Locke s-a inspirat din Nivelatori pentru a construi cea mai radicală teorie a rezistenței din timpul Restaurației. Vezi David Wootton, "Introduction", în John Locke: Political Writings, David Wootton (ed.), Hacket Publishing, Indianapolis, 2003, p. 88. 88 Locke, Al doilea tratat, § 57, p. 86. 89 Hobbes, Leviathan, XXI, p. 144. 90 Ibidem, XVI, p. 106. 91 Hobbes, Leviathan
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
puterii este atacat vehement în textele iconofile, care contestă nu dreptul credinciosului de a refuza reprezentarea sacrului, ci dreptul de a guverna un stat creștin în absența imaginii filiale. Vorbim mai curând de un atac asupra noii teocrații, pentru o restaurație teologică și ecclesiastică deplină; totodată, de un demers de contestare, cu argumentele christologiei, a cultului imaginii imperiale, care se instaura la nivelul întregului stat în defavoarea imaginii sacre și care nega în acest fel sensul oikonomiei creștine, implicit doctrina figuralității naturale
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
revoluționar în cursul căruia o avangardă luminată pune mâna pe putere în numele majorității. Prima conspirație comunistă - conjurația Egalilor - a fost inițiată în Franța în 1796. șefii ei, Babeuf și Darthî, au fost condamnați la moarte și ghilotinați în 1797. în timpul Restaurației, al Monarhiei din Iulie și al celui de-al doilea Imperiu au fost organizate - și reprimate - numeroase conspirații: a carbonarilor, a neobabuviștilor, a anarhiștilor* și a republicanilor adepți ai insurecției - ca Auguste Blanqui, teoretician al „punerii mâinii pe arme”. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
originilor inegalității de mijloacele de a-i distruge cauzele. Lucrarea sa Manifestul egalilor din 1795 propovăduiește o societate bazată pe suprimarea proprietății private, a comerțului și a banilor, pe extincția clasei trândave și pe repartiția bogățiilor în funcție de nevoi. Necesitatea unei restaurații a „egalității primitive, soclu al „fericirii comune”, servește drept tramă a tuturor scrierilor comuniste din prima parte a secolului al XIX-lea: atât în cele ale utopiștilor comunitariști ca R. Owen, E. Cabet, T. Dezamy sau W. Weitling, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]