619 matches
-
frate cu românul, azi el este frate cu străinul, iar românul a ajuns să nu mai fie frate nici măcar cu fratele lui basarabean, bucovinean și de mai departe (așa numita diasporă). Și altă dată românii au cunoscut vremuri de mare restriște (de pildă sub călcâiul de fier al turcilor, muscalilor sau ungurilor, respectiv în timpul ori după războaiele pustiitoare purtate cu aceștia), dar niciodată până în prezent, nici măcar în timpul celor două conflagrații mondiale, România n-a cunoscut un asemenea asalt al tâlharilor interni
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
dealului, străjuind drumul ce vine de la cetatea Sucilor, Sucidava și urcă spre Sarmisegetusa, în inima munților. Cetatea, construită din valuri de pământ întărite cu piatră pe care au ridicat ziduri trainice de apărare din trunchiuri de stejari, în vremuri de restriște, adăpostea poporul frumoasei regine Hestia, până trecea pericolul. Hestia, prin venele căreia curgea sângele aprig al unor înaintași viteji ce străjuiseră culmea dealului de mai multe generații, nu reușise să-l convingă pe bătrânul ei tată că ea este la fel de
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
frumoasa regină getă, după ce s-a sfătuit cu bătrânii, în înțelepciunea-i recunoscută, a hotărât ca întreaga suflare să părăsească cetatea și să ia drumul muntelui să se adăpostească în Peșteră. Peștera le mai oferise și în alte vremuri de restriște adăpost. De câte ori nu ascunseseră acolo copiii, femeile și bătrânii când cei care se vânturau prin lume după pradă veneau peste ei! Se ascundeau până când erau aruncați în praful drumurilor pe care veniseră de către luptătorii viteji ai neamului. Hestia poruncise să
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
întâlnit-o cu multă vreme în urmă, într-un București al deceniului opt din veacul trecut, pe atunci când Poezia avea valoare prin mesaj și profunzime, pe când poeții se adunau în cenacluri ca într-o rugă de biserică. Erau timpuri de restriște politică iar firimitura de Cuvinte bine așezate în vers ne făcea să ne simțim membri ai unei confreerii aproape secrete. Sabina Măduța scria sonete cizelate și frumos sunătoare ca niște clopoței de argint. Scria dar și recita din marea poezie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
întâlnit-o cu multă vreme în urmă, într-un București al deceniului opt din veacul trecut, pe atunci când Poezia avea valoare prin mesaj și profunzime, pe când poeții se adunau în cenacluri ca într-o rugă de biserică. Erau timpuri de restriște politică iar firimitura de Cuvinte bine așezate în vers ne făcea să ne simțim membri ai unei confreerii aproape secrete.Sabina Măduța scria sonete cizelate și frumos sunătoare ca niște clopoței de argint. Scria dar și recita din marea poezie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
desenat eu și nu a fost deloc greu. Te știu pe de rost ca și pe rugăciunea de seară. Mi-ai făcut cale prin frunze din palmele tale. E atât de bine să-mi fii amintire caldă la timp de restriște... E atât de bine... Din ochii mei cad frunze de dor, dar e mai bine așa decât să nu ne fi existat vreodata. Aș fi fost sărac de atât de multă toamnă...și de tine! Ai să-mi mai vii
AI SĂ-MI MAI VII, VREODATĂ TOAMNA? de MIRON IOAN în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375165_a_376494]
-
Versuri > Omagiu > SEARĂ DE NOIEMBRIE Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vă mulțumesc că ați venit prieteni, În seară de noiembrie, târziu , Să ardem împreună... Rug de stele , În vremuri de restriște și pustiu. Vă mulțumesc că ați venit, prieteni, Covor de frunze brun peste alei ... Orașul doarme-ncremenit în ceață , Cu suflete mustind a iz de tei. Vă simt aproape...Sufletu-mi de ceară, Remodelează-un adevăr știut.. Căci lucrurile au un
SEARĂ DE NOIEMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373153_a_374482]
-
el și-a trăit ultimii ani (4 ani și 4 luni). În România nu făceam parte din tabăra lui politică. Eu eram cu ochii spre Sion, Sion ca soluție a problemelor evreiești. El, contrar mie, caută căi pentru a ușura restriștea evreului, a oricărui evreu, potrivit calităților lui, potrivit condițiilor și locului în care se află, „în prezent sau în cadrul activității sale locale”, precum spunea Martin Buber. Astăzi eu știu că niciunul dintre noi n-avusese o imagine completă a adevărului
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
muncii obligatorii la care au fost supuși. (dar nu știu exact ce poziție a deținut). La requiemurile după Dădu se citeau uneori fragmente din românul „Israel însângerat”[7] al celebrului scriitor evreu I. Peltz, fragmente care descriau acea epoca de restriște. În acele pasaje, era vorba de un grup de evrei, aflați la muncă obligatorie în București, la curățatul zăpezii. Românul îl descrie pe responsabilul grupului, un avocat - ofițer, un tip de intelectual evreu, firav, cu ochelari cu râma groasă, care
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
și de cei care vor prin mijloace subtile de a ne înrobi, creând adevărate monopoluri) care încă are puterea, prin dreapta credință, de a lumina generațiile următoare prin faptele și deciziile noastre luate cu simț de răspundere în momente de restriște; - albastru ce reprezintă încrederea, speranța că generațiile ce vor veni vor păstra fondul nostru românesc și vor adăuga doar ce este necesar și poate să prindă, asimilând noul la specificul nostru românesc, șlefuind formele la fondul tradițional. Albastru senin e
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
telefonice, nervoasă și revoltată de lipsa lui de civilitate, sugerându-i că o plimbare prin Herăstrău ar fi potrivită după prânz, mai ales într-o zi însorită cum era aceea. Natura reprezentase întotdeauna aliatul meu de nădejde în clipe de restriște, iar atunci trăiam astfel de clipe. Încercam să-mi controlez reacțiile și cuvintele, pentru că nu doream ca Ovidiu să sesizeze ceva, cu privire la tulburarea mea, nefiind capabilă de un duel verbal pe această temă. Mă simțeam rănită, privindu-l insistent, intuiam
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
al imaginației poetice. Al.Florin Țene încearcă să se transpună în pielea poetului pentru a descifra mecanismul psihologic al unei asemenea arderi ce se consumă între măreț și derizoriu, între sublim și banal între cotidian și absolut. Căutând frumusețea în restriște și luptă, poetul se dimensionează la măreția de a fi “ cineva“, conștient că veacul său mărunt va fi depășit de propria-i menire: Va suna și pentru mine al dreptății ceas deplin / Și-al meu nume printre veacuri, înălțindu-se senin
AL.FLORIN ȚENE- VENIȚI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ...! , CRONICĂ LA ROMAN DE PROF.ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375693_a_377022]
-
Călărași. Era un desăvârșit meseriaș de la care a avut multe de învățat și mama. Pasca și cozonacii, simpli sau umpluți în diverse forme, făcuți de el erau minunați. „Numai la casa lui Gociu miroase a belșug în aceste vremuri de restriște!” ziceau sătenii când, adunați, vorbeau la horă. Mi-aduc aminte că odată, ca să mă pun bine cu o fată de care-mi plăcea, și ne-am dus în pădure la Poiana Bozului unde era pământul plin de viorele, găinuși, micșunele
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
duc cât mai mulți în afară, Cu părere de rău pleacă din țară. Își caută fiecare norocul Oriunde îi duce sorocul. Pensionarii cu toții se tem Că vor ieși din sistem, Cum le dorise Guvernul Care apologiase Infernul. Sunt vremi de restriște și jale, Trăite-n tăcere de mic și de mare. Jaful se face pe față, Unul de la altul învață. E anarhie și haos în țară Și zilnic sporește povara. Țara trăiește în agonie, Confirmă statutul de colonie, Căci suntem țară
AGONIE IN COLONIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374274_a_375603]
-
duc pentru a umple visteriile străinilor de neam. Tu taci; - Astăzi, ca și pe vremea asupririi austro - ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puțini fac legea pentru cei mulți. Tu taci; - Astăzi, ca și în vremuri de restriște, românii pleacă din țară, să muncească, sau să își vândă inteligența pentru că țara lor nu are nevoie de ei. Câți dintre ei sunt viitorii Brâncuși, Coandă, Conrad Haas, te-ai gândit la asta ? Conducătorii acestei țări au nevoie de slujbași
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
să păstrăm acele valori omenești care ne fac deosebiți. Ce bucurie pe noi când întâlneam adulții, îi priveam în ochi cu dragoste și spuneam:,,Hristos a înviat!” Au trecut multe necazuri peste noi de atunci, am avut parte de multe restriști, dar această sărbătoare nu a fost niciodata uitată ci, dimprotiva, parcă an de an ne face mai buni, măi uniți, mai puternici. Acum, după atâția ani, aceeași bucurie, lumina și dragoste în suflet simt când le răspund copiilor:,,Adevărat a
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
dispar pentru că în căminele culturale de la sate, multe lăsate de izbeliște, se fac discoteci și se ascultă manele, fondul de carte din biblioteci este în stare jalnică, atelierele meșteșugărești ca și meseriile tradiționale au dispărut, agricultura trece prin vremuri de restriște și, colac peste pupăză, tinerii pleacă în lume cât văd cu ochii și nu prea mai au la ce să se întoarcă. Cu totul altfel stau lucrurile în comunele păstorite de edili care conștientizează că trebuie să facă un efort
“BĂCANII” – O REVISTĂ DE CULTURĂ NECESARĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377766_a_379095]
-
a fost sleită de sânge și de puteri, prin dibăcie diplomatică și înțelepciune politică. Partidul conservator n-ar avea în fond de ce să roșească de acel trecut, de acel trecut întreg, fie din timpurile de putere, fie din timpurile de restriște; căci, la imputările ce i s-ar face de istoricii pasionați și neinteligenți, cari judecă nerozește pe oamenii trecutului cu ideile și prejudecățile timpului în care trăim, el ar putea răspunde: "Apărarea mea este că v-am transmis o țară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Femeia-Întunecată absorbind Enormele Științe-ale lui Urizen, vremi după vremi cumplită Nimicire explorînd-o. Și ea zise: "O Urizen, Prințe-al Luminii, Ce groaznice cuvinte Urechea-mi slabă o străpung! și ce omeți lăsîndu-se în jurul 145 Gíngașelor mele mădulare sortita-mi grea restriște o-nfășoară! Eu singură mă-ncumet gîrbáciul să-l îndur să șed sub vijelie Neatinsă, si sa sfidez ne-ndurătoarea frunte-a Regelui Luminii; Din hăurile-ntunecoase ale timpurilor de demult sortit să fie-Acela Care-ntrista-va Veșnicia; cu dragoste, înlăcrimata
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mele și mierea albinelor și rodul recoltei de aur 105 Sînt strînse-n aprigul zăduf și-n ploaia tumultuoasa. Vesmîntul meu s-a prefăcut în caos și-n piatră luminosu-mi aur. Acolo unde eu cîndva șezut-am, umblu-n durere și restriște ostenit, Căci dinăuntrul sînului meu vestejit, de chinurile-mi strîmtorat, Se prefăcură Grînele-n scaieți și merele-n otravă, 110 Și cîntătoare pasarelele în ciori ucigătoare, si bucuriile-Mi în gemete amare, Glasurile de copii din corturile mele în strigate de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
va continua din cauza bazei militare a SUA pe teritoriul românesc. Ministrul afacerilor externe al României, Adrian Cioroianu, a apreciat că "problemele existente între România și Rusia pot fi rezolvate prin întâlniri la nivel înalt". * * * În istorie au existat perioade de restriște și de bună colaborare, de aceea consider că momentul actual nu este unul pozitiv și trebuie, ca atare, făcută o analiză pertinentă pentru a se ajunge la soluții care să scoată din impas relațiile româno-ruse; o asemenea abordare trebuie întreprinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
li se poate părea de-a dreptul indecentă, dar la care ar merita să căutăm răspuns În paginile lui Petru Comarnescu, Radu Albala, Barbu Brezianu, Alexandru Paleologu, Șerban Foarță. Sau, răsturnând problema: à quoi bon dandy-i În vremuri de restriște? E bine să te ocupi de lucruri precum dandysmul când țara arde? Am primit În 1988 cea mai inteligentă replică la această Întrebare neliniștit-vinovată Într-unul dintre interviurile luate lui Alexandru Paleologu. Da, e bine, e chiar foarte bine ca
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
specială" despre Darwin și darwinism o are Nietzsche. "În ce privește faimoasa "luptă pentru existență", mi se pare deocamdată că ea a fost mai mult afiramtă decât dovedită. Ea se întânlește dar ca excepție; aspectul general al vieții nu e starea de restriște,starea de foamete, ci mai degrabă bogăția, belșugul sau chiar risipa absurdă acolo unde se duc lupte, lupta e pentru putere ... Să nu-l confundăm pe Malthus cu natura. Admițând însă că această luptă există, și-n-tradevăr poate fi întâlnltă ea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
D. lua parte la întrunirile literare ale societății „România”. În Italia, la Torino, i-au apărut culegerea de poezii Amor și Patria (1869), semnată Brutu Catone Horea, și volumul Doruri și speranțe (1871). Versurile glorifică eroii trecutului, invocă demnitatea în restriște, aruncă blesteme împilatorilor străini. În pofida sentimentelor frumoase care le animă, poeziile sunt artificioase, prolixe, prozaice și stârnesc ironia lui Titu Maiorescu, criticul junimist considerându-le de-a dreptul rizibile. Dintr-o perioadă de junețe datează și romanul Nopțile carpatine sau
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
numerelor apărute numele redactorului responsabil, acuratețea precizărilor juridice duce la ideea că acesta nu era altul decât Leonida Constantinescu. În articolul-program al C.r., periodic subintitulat „Tribună de luptă românească pentru eliberarea și unitatea națională”, se spune: „Născut în vremuri de restriște, el vine să răspundă unei chemări de firească solidaritate, adresându-se tuturor românilor ce rătăcesc pe drumul lung și anevoios al pribegiei [...] Așezându-se pe linia primatului național, «Curierul român» nu va servi decât un singur crez: cauza națională. Îl
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]