652 matches
-
compușii cu efect scurt și mediu, metabolizare hepatică și 30% eliminare renală (metaboliți activi) pentru cei cu efect lung. Farmacodinamică Barbituricele deprimă SNC prin facilitarea acțiunii inhibitorii a GABA (neuromediator inhibitor), blocarea receptorilor pentru glutamat (neuromediator excitator) și deprimarea sistemului reticulat activator ascendent. Barbituricele stimulează citocromul hepatic P-450 (crește cantitatea), enzimele oxidative microzomale, glucuroniltransferaza și alte enzime microzomale, având ca efect creșterea vitezei de metabolizare a unor medicamente (ex.: acenocumarol, estroprogestative, antidepresive triciclice, glucocorticoizi, chinidină, doxiciclină), compuși fiziologici și chiar
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Descoperirea reflexelor sinocarotidiene de către Hering (1927) a extins, pe de altă parte, noțiunea de reglare neuro-umorală de la nivel de organ la nivelul marilor funcții ale organismului (circulație, respirație etc), cu participarea obligatorie a zonelor reflexogene și centrilor organovegetativi din formația reticulată bulbomezen-cefalodiencefalică (Moruzzi și Magouon, 1949). Prin intermediul acesteia se realizează o complexă intricare somatovegetativă, care face dificilă la nivel central delimitarea anatomică și funcțională a celor două sectoare. Pentru a sublinia starea de stabilitate a mediului intern și proceselor fiziologice, asigurată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
printr-o bogată rețea neurovasculară. Hipotalamusul mijlociu sau infundibulotuberian este format din nuclei proprii ai tuberului, dorsomedian și ventromedian. Din hipotalamusul lateral fac parte nucleii laterali ai tuberului, iar din hipotalamusul posterior, nucleii corpilor mamilari (pre- și supramamilari) și substanța reticulată diencefalică. Întinzându-se de la comisura anterioară până la substanța cenușie mezencefalică, acești nuclei formează pereții și planșeul ventriculului al III-lea. De la nivelul lor, pornesc numeroase fibre eferente atât ascendente spre talamus și scoarță, cât și descendente la hipofiză, trunchiul cerebral
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglatori ai metabolismului lipidic la nivelul regiunii infundibulotuberiene. Un centru al somnului a fost descris la pisică de Hess (1947) în aria supraoptică din hipotalamusul anterior trofotrop. Ulterior, obținându-se somn și după coagularea electrică sau blocarea chimică a formației reticulate ascendente, din care face parte și hipotalamusul posterior ergotrop, s-a precizat că nu era vorba de un centru al somnului, ci de efecte hipnosedative nespecifice de predominanță vagală, rezultate din blocarea aferentelor senzoriale reticulare. Reacții inverse de agresivitate (pseudorage
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
polipeptidică cu structură asemănătoare vasopresinei și oxitocinei. După hormonul hipofizar secretat, ei poartă numele de CRF (corticotrofin-releasing factor), TRF (tireotrofin-releasing factor), GRF (gonadotrofin-releasing factor) etc. În funcție de impulsurile nervoase ajunse la nivelul hipotalamusului pe calea sensibilității specifice și nespecifice a formației reticulate, se produce deplasarea prin capilarele sistemului portal a unuia sau mai multora din factorii eliberatori spre hipofiza anterioară, în vederea lansării în circulație a tropilor respectivi. În modul acesta s-a precizat că hipofiza se comportă ca un organ efector supus
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
locali. Trunchiul cerebral. Situat între diencefal, măduva spinării și cerebel, trunchiul cerebral conține, de asemenea, numeroase structuri vegetative cu rol esențial în menținerea funcțiilor vitale ale organismului. În afara elementelor nervoase de legătură între formațiunile vegetative supra- și subiacente din substanța reticulată bulbo-mezencefalică, la acest nivel se găsesc atât nucleii de origine ai parasimpaticului cranian, cât și centrii reglării cardiovasculare, respirației, deglutiției etc. Centrii parasimpaticului cranian sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor de origine a nervilor cranieni III (oculomotor comun), VII
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mușchii ciliari și irieni. Datorită acțiunii sale iridoconstrictoare, este denumit și nucleul pupilar, cu rol de centru al reflexului fotomotor. Calea aferentă a acestui reflex este reprezentată de retină, nervul optic, bandeleta optică, corpul geniculat lateral, regiunea pretectală și formația reticulată pedunculară, iar calea eferentă, de nervul oculomotor comun, ganglionul oftalmic și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar superior, situat în substanța reticulată pontină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formația reticulată pedunculară, iar calea eferentă, de nervul oculomotor comun, ganglionul oftalmic și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar superior, situat în substanța reticulată pontină din apropierea nucleului vestibular Deiters, trimite filete parasimpatice secretorii la glandele submaxilară și sublinguală, care merg pe traiectul facialului, corzii timpanului și lingualului până la ganglionii submaxilar și sublingual, din apropierea celor două teritorii glandulare. Pe de altă parte, nucleul lacrimo-muconazal, localizat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
superficial și nervului vidian la ganglionul sfenopalatin și glanda lacrimală. La rândul său, nucleul vegetativ al trigemenului de la nivelul zonei locus coeruleus stimulează secreția mucoasei nazale și glandelor palatine. În afara structurilor vegetative parasimpatice, locus coeruleus, ca principală componentă a formației reticulate pontine, conține și celule nervoase adrenergice, secretorii de noradrenalină, care se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale, fenomenului ciclic de veghe și somn și chiar în stocarea informațiilor (Olson și Fuxe, 1971). În bulb
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
laterală, se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori, iar în zona mediană își au sediul centrii vasodilatatori și cardioinhibitori. Activitatea acestora este controlată atât de structurile vegetative supraiacente, cât și de stimulii neuroreflecși periferici, sosiți pe diverse căi (nervi depresori, formație reticulată etc.) de la nivelul zonelor reflexogene preso- și chemoreceptoare. Centrii respiratori, pe de altă parte, formați dintr-un centru inspirator și altul expirator, sunt cantonați în partea anterioară și inferioară a bulbului, în vecinătatea nucleului senzitiv al vagului. Activitatea lor ritmică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin expir forțat a factorilor iritanți de la nivelul mucoasei nazale, bucofaringiene, laringotraheale etc. Un centru glicoreglator a fost pus în evidență de C. I. Bernard la baza ventriculului IV cu ocazia „piqurei diabetice”. Majoritatea acestor centri fac parte din formația reticulată a trunchiului cerebral, al cărui rol vegetativ va fi discutat în continuare. I.2.1.5. Formația reticulată Prin formație reticulată se înțelege, în mod curent, rețeaua polineuronală difuză de la baza creierului, care se întinde de la bulb până la talamus, cuprinzând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pus în evidență de C. I. Bernard la baza ventriculului IV cu ocazia „piqurei diabetice”. Majoritatea acestor centri fac parte din formația reticulată a trunchiului cerebral, al cărui rol vegetativ va fi discutat în continuare. I.2.1.5. Formația reticulată Prin formație reticulată se înțelege, în mod curent, rețeaua polineuronală difuză de la baza creierului, care se întinde de la bulb până la talamus, cuprinzând un număr important de nuclei și centri somato-vegetativi ai trunchiului cerebral, hipotalamusului posterior și subtalamusului. Dintre nucleii proprii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de C. I. Bernard la baza ventriculului IV cu ocazia „piqurei diabetice”. Majoritatea acestor centri fac parte din formația reticulată a trunchiului cerebral, al cărui rol vegetativ va fi discutat în continuare. I.2.1.5. Formația reticulată Prin formație reticulată se înțelege, în mod curent, rețeaua polineuronală difuză de la baza creierului, care se întinde de la bulb până la talamus, cuprinzând un număr important de nuclei și centri somato-vegetativi ai trunchiului cerebral, hipotalamusului posterior și subtalamusului. Dintre nucleii proprii ai formației reticulate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reticulată se înțelege, în mod curent, rețeaua polineuronală difuză de la baza creierului, care se întinde de la bulb până la talamus, cuprinzând un număr important de nuclei și centri somato-vegetativi ai trunchiului cerebral, hipotalamusului posterior și subtalamusului. Dintre nucleii proprii ai formației reticulate fac parte 5 principale grupe de neuroni: nucleul reticular lateral situat înapoia olivei bulbare; nucleul paramedian ce contribuie împreună cu precedentul la formarea căii spino-reticulo-cerebeloase; nucleul tegmentului pontin descris de Bechterew îndărătul nucleilor din piciorul protuberantei; nucleul gigantocelular ce ocupă 2
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de neuroni: nucleul reticular lateral situat înapoia olivei bulbare; nucleul paramedian ce contribuie împreună cu precedentul la formarea căii spino-reticulo-cerebeloase; nucleul tegmentului pontin descris de Bechterew îndărătul nucleilor din piciorul protuberantei; nucleul gigantocelular ce ocupă 2/3 mediale ale întregii formații reticulate; nucleii pontini caudali și orali, ce continuă rostral și oral nucleul gigantocelular până la nivelul regiunii caudale a mezencefalului (nucleii rafeului și tegmentului, nucleul pedunculopontin, cuneiformis, subcuneiformis etc.). Ocupând spațiul median dintre substanța cenușie a nucleilor specifici din trunchiul cerebral și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
median dintre substanța cenușie a nucleilor specifici din trunchiul cerebral și tractusurile calotei pedunculare pontine și părții dorsale a bulbului, ea constituie de fapt continuarea rețelei reticulare periependimare a măduvei spinării (fig. 10). Fig. 10 - Vedere de ansamblu a formației reticulate. La rândul lor, nucleii rafeului sunt situați paramedian în trunchiul cerebral și reprezintă structura serotoninergică principală a formației reticulate. Ei se întind pe toată lungimea trunchiului cerebral de la bulb până în mezencefal. O atenție deosebită merită locus coeruleus, componentă specială a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bulbului, ea constituie de fapt continuarea rețelei reticulare periependimare a măduvei spinării (fig. 10). Fig. 10 - Vedere de ansamblu a formației reticulate. La rândul lor, nucleii rafeului sunt situați paramedian în trunchiul cerebral și reprezintă structura serotoninergică principală a formației reticulate. Ei se întind pe toată lungimea trunchiului cerebral de la bulb până în mezencefal. O atenție deosebită merită locus coeruleus, componentă specială a formației reticulate pontine care, în afara structurilor parasimpatice conține și celule simpatico-adrenergice secretorii de noradrenalină, ce se articulează monosinaptic cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rândul lor, nucleii rafeului sunt situați paramedian în trunchiul cerebral și reprezintă structura serotoninergică principală a formației reticulate. Ei se întind pe toată lungimea trunchiului cerebral de la bulb până în mezencefal. O atenție deosebită merită locus coeruleus, componentă specială a formației reticulate pontine care, în afara structurilor parasimpatice conține și celule simpatico-adrenergice secretorii de noradrenalină, ce se articulează monosinaptic cu neuronii ariilor corticale implicate în producerea reacțiilor somato-vegetative comportamentale a fenomenului ciclic de veghe și somn și chiar în stocarea informațiilor (Olson și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de veghe. Folosind tehnica encefalului izolat (secțiunea măduvei la nivelul C1) autorul suscitat constată că decerebrarea determină apariția undelor lente de somn pe electroencefalogramă. Câțiva ani mai târziu, Dempsey și Morrison (1942) semnalează dispariția acestora în timpul excitării electrice a formației reticulate. În 1949, Moruzzi și Magoun precizează că stimularea formației reticulate mezencefalice la animalul care doarme provoacă trezire și desincronizarea traseului electric cortical. În locul undelor lente de somn, apare ritmul rapid (40-60 c/s), caracteristic reacției de activare și trezire corticală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
C1) autorul suscitat constată că decerebrarea determină apariția undelor lente de somn pe electroencefalogramă. Câțiva ani mai târziu, Dempsey și Morrison (1942) semnalează dispariția acestora în timpul excitării electrice a formației reticulate. În 1949, Moruzzi și Magoun precizează că stimularea formației reticulate mezencefalice la animalul care doarme provoacă trezire și desincronizarea traseului electric cortical. În locul undelor lente de somn, apare ritmul rapid (40-60 c/s), caracteristic reacției de activare și trezire corticală. În felul acesta s-a ajuns la descoperirea sistemului reticular
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din urmă sunt considerați de unii cercetători ca entitate aparte, cu rol funcțional distinct. Acțiunea lor corticală fiind inversă, de tip frenator, numeroși autori admit în prezent existența a două sisteme ascendente, unul activator situat în partea rostrală a formației reticulate din mezencefal, hipotalamus și subtalamus și altul inhibitor, reprezentat de sistemul talamic nespecific cu proiecție difuză. Ambele sisteme sunt legate de bulb și punte prin fibre reticulodiencefalice scurte, caracteristice articulațiilor polisinaptice reticulare (după Magoun și Moruzzi), sau lungi (după Scheibel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
extero-, intero- și proprioceptive din întregul organism ajung la scoarța cerebrală fie prin tractusurile lemniscale alcătuite din fibre lungi ce fac releu sinaptic doar în talamus înainte de a se proiecta în anumite arii corticale, fie pe calea polisinaptică a formației reticulate ascendente, care le proiectează difuz și nespecific în cortex, în vederea întreținerii tonusului cortical, stării de veghe, atenției etc. În afara aferentelor specifice și nespecifice menționate, formația reticulată ascendentă primește informații de la organele de simț, cerebel, cortex cerebral, rinencefal, talamus și nucleii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
înainte de a se proiecta în anumite arii corticale, fie pe calea polisinaptică a formației reticulate ascendente, care le proiectează difuz și nespecific în cortex, în vederea întreținerii tonusului cortical, stării de veghe, atenției etc. În afara aferentelor specifice și nespecifice menționate, formația reticulată ascendentă primește informații de la organele de simț, cerebel, cortex cerebral, rinencefal, talamus și nucleii bazali. Prin intermediul căilor nervoase intercentrale, sistemul reticulat de la baza creierului este informat în permanență asupra stării funcționale a celorlalte structuri corticosubcorticale, în vederea participării sale la procesele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nespecific în cortex, în vederea întreținerii tonusului cortical, stării de veghe, atenției etc. În afara aferentelor specifice și nespecifice menționate, formația reticulată ascendentă primește informații de la organele de simț, cerebel, cortex cerebral, rinencefal, talamus și nucleii bazali. Prin intermediul căilor nervoase intercentrale, sistemul reticulat de la baza creierului este informat în permanență asupra stării funcționale a celorlalte structuri corticosubcorticale, în vederea participării sale la procesele de integrare, coordonare și adaptare a funcțiilor organismului la condițiile de existență. După Segundo (1956), din formația reticulată fac parte toate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoase intercentrale, sistemul reticulat de la baza creierului este informat în permanență asupra stării funcționale a celorlalte structuri corticosubcorticale, în vederea participării sale la procesele de integrare, coordonare și adaptare a funcțiilor organismului la condițiile de existență. După Segundo (1956), din formația reticulată fac parte toate structurile trunchiului cerebral care participă la fenomenul de activare corticală, exceptând doar căile sensibilității specifice. La rândul său, segmentul bulboprotuberanțial al formației reticulate prezintă o cale descendentă, facilitatorie, dispusă dorsolateral în continuarea celei mezencefalice și o alta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]