556 matches
-
în colecția Sources chrétiennes: a apărut P. Bourguière - P. Évieux, Cyrille d’Alexandrie. Contre Julien. Tome I: Livres I & II (SChr 322), Cerf, Paris 1985 (cu o introd. generală de P. Évieux). Pentru celelalte opere, trebuie folosită tot ed. Aubert, retipărită în PG 76, 503-1064, cu fragmentele din cărțile XI-XIX editate de A. Mai în 1844; variantele stabilite de Aubert sunt tot aici, pp. 1453-1464. Fragmente ulterioare în C.J. Neumann, Iuliani imperatoris librorum contra Christianos quae supersunt. Insunt Cyrilli Alexandrini fragmenta
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
acest capitol. 28 Rashid al-Ghannouchi, Tunisia: The Islamic Movement and Civil Society, lucrare nepublicată prezentată la Universitatea Pretoria, Africa de Sud (august 1944). Vezi și eseul său în arabă, Occidentalizarea și necesitatea dictaturii, publicat inițial în "Elghurabaa", vol. nr. 6 (septembrie 1980), retipărit în Rashid al-Ghannouchi, Maqualat, Paris, 1984, pp. 167-170. 29 Rashid al-Ghannouchi, "The Participation of Islamists in a Non-Islamic Government", în Azzam Tamimi (ed.), Power-Sharing Islam?, Londra, 1993, p. 56. 1 Vezi articolul meu, "Despotism and Democracy: The Origins and Development
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în 813 și mort în 834; fiul celebrului Harun-al-Rașid. Acest Ludovic al XIV-lea al arabilor, a angajat un mare număr de învățați pentru a-i traduce pe antici, controlîndu-le lucrul în ședințe săptămânale, ținute la palat. Atunci au fost retipărite "Elementele" lui Euclid și "Marea Sintaxă" a lui Ptolemeu - evanghelia astrologică a evului mediu, cunoscută până astăzi mai ales sub numele ei arab - Almagesta. Califul a ordonat ridicarea observatoarelor de la Bagdad și de la Kasium, precum și măsurarea mărimii Pământului (prima a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
scris opere astronomice și astrologice cu un răsunet imens în lumea latină și bizantină a evului mediu. " bd al"Aziz ibn"Othman al Qubisi, zis Alcabizio, este principalul scriitor arab din secolul 10, ale cărui opere au fost traduse și retipărite în întreaga Europă (Veneția, Paris, Colonia...) de peste 10 ori timp de 6 secole. Albatenius (+929) cel mai celebru astronom arab, avea observatorul la Mecca(?). Meritele lui sunt pe măsură: a rectificat sistemul lui Ptolemeu în mai multe puncte; a redus
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
primul rând, la Igor Crețu, Al. Cosmescu, Vladimir Beșleagă, Aureliu Busuioc, Vasile Vasilache, Valentina Buzilă, Nina Ischimji, Gheorghe Chiriță, Victor Vasilache ș. a., care au realizat traduceri excelente, competitive cu ale confraților lor din România, și care ar merita să fie retipărite. Pe de altă parte, pentru că lucrurile nu pot rămâne așa cum arată astăzi, relansarea traducerilor în Basarabia nu trebuie să capete turnura unei inițiative pompieristice, făcute de dragul unei bifări la dosarul activității noastre culturale. Marea problemă, marele handicap al traducătorilor noștri
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
moment. Susținătorii interesați (bine plătiți) ai independenței R.M. au pescuit sintagmele care consună cu opțiunea lor, iar naționaliștii primitivi au fost șocați să constate că despre Eminescu se poate vorbi și fără patimă partizană... De aceea am găsit oportun să retipărim în paginile Contrafortului textul integral al interviului, rezervându-ne posibilitatea de a reveni, dacă va fi cazul, asupra subiectului. mai, 1998 Eminescu în „ediție” basarabeană În ultimul timp, unul dintre subiectele exploatate cu multă vervă de „patrioții” de la Chișinău este
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de O. Carp, care întrebuințează pseudonimul Alastor. C. Popescu-Azuga tălmăcește din Byron și Heine, iar Cornelia V. Morțun din Maupassant. Câteva poezii și poeme în proză aparțin lui I. Păun-Pincio și lui V.G. Morțun. Din fabulele lui Grigore Alexandrescu se retipăresc Lupul moralist și Șarlatanul și bolnavul, iar dintre poeziile lui Mihai Eminescu, Sara pe deal. Sumarul cuprinde și articole de popularizare în maniera „Contemporanului”, scrise de C. Popescu-Azuga (sub pseudonimul Gregorian). R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288279_a_289608]
-
Marian sunt autorii unor culegeri de folclor bucovinean și din nordul Moldovei, dar literatură populară și articole de folclor trimit, de asemenea, Elena Niculiță-Voronca și Elena Sevastos. O implicită atitudine națională trebuie observată în preocuparea redacției de a tipări și retipări, număr de număr, literatura unor scriitori români reprezentativi: I. Budai-Deleanu, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, M. Eminescu. Se tipăresc și versuri de G. Coșbuc, Al. Vlahuță, D. Petrino, D. Nanu, G. Murnu, Tr. Demetrescu, A. Densușianu, A.C. Cuza, Gheorghe din Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
ale redactorului. De altfel, gazeta este scrisă, în bună măsură, de Grandea. El își publică aici romanul Misterele românilor, poemul Despa din Cerneți și alte poezii. Versuri mai semnează autori precum C. Cârlova, Carol Scrob, N. Armășescu. Grandea preferă să retipărească din scrierile unor poeți consacrați: C. Conachi (Ce este nurul), V. Alecsandri (Pohod na Sybir), D. Bolintineanu (Sorin), căruia i se dedică și un articol. Este reprodusă și Balada nebunilor a lui M. Zamphirescu. Literaturii populare, aflată constant în preocupările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
Marie Aycard. Orientarea culturală și literară a C. de a. s. coincide, în bună parte, cu a celorlalte publicații ale lui Heliade-Rădulescu. În revistă au intrat articolul său Critica literară și studiul Paralelism între limba română și italiană, s-au retipărit scrisorile sale către C. Negruzzi și Petrache Poenaru, apelul pentru o „Bibliotecă universală” de traduceri și de texte reprezentative care să ilustreze ideile culturale, estetice și literare ale promotorului. Lupta pentru o cultură națională (limbă unitară, „purificată” de elemente nelatine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
sale față de locurile comune ale genului, mai apăreau A.C. Cuza, Carol Scrob, N. Țincu, Smara, autori de elegii, romanțe, alegorii morale în manieră tradițională. Corneliu Botez, Sc. Orăscu ilustrează influența eminesciană. Rareori, semnează I.L. Caragiale, G. Coșbuc, Al. Macedonski. Se retipăresc poezii de V. Alecsandri și M. Eminescu, o nuvelă postumă a lui Al. Hâjdeu, câteva din scrierile lui I. Ghica. Proza, satirică (D. Teleor), lirică (G. Nicolescu), de „documente omenești” (G. Russe-Admirescu) și „copii după natură” (I.S. Spartali), este de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
chenar negru. Speriat, asociatul lui Macedonski, tipograful Miulescu, nu mai subvenționează ziarul, care după o lună încetează să apară. O rubrică literară bogată, intitulată „Literatura română”, a conferit ziarului o ținută deschisă în raport cu alte publicații ale vremii. În L. Macedonski retipărește o bună parte din opera sa poetică apărută până atunci (Ură, Plecare, În Arhanghel, Sub stele, Vis de mai, Gusla, Naiada, Noapte de aprilie, Noapte de iunie, În restriște, Ecourile nopții), iar în proză publică Pe drum de poștă, Piratul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287904_a_289233]
-
filosof” al cărui medic personal a fost. La Roma a practicat o vreme medicina și Aretaeus. Totuși, prima versiune latină a operelor lui Hipocrate a apărut la Roma abia în 1525 (traducător Flavio Calvo). La Veneția, în 1526, va fi retipărită versiunea greacă a acelorași lucrări. După declinul Imperiului Roman de Apus, timp de aproape un mileniu, nefasta interferență a Bisericii cu știința (considerată cel mai puternic dușman al său și generatoare de eretici buni de ars pe rug) va conduce
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
mult timp<footnote Este o literatură abundentă în domeniu. A se vedea, spre exemplu, articolul classic scris de H. Puech, “La Ténèbre mystique chez le Pseudo-Denys l’Areopagite et dans la tradition patristique”, in Études Carmélitaines 23 (1938), pp. 38-53, retipărit în En quéte de la gnose, 2 volume (Paris: Gallimard, 1978), vol. 1, pp. 119-41; J. LeMaître, „Préhistoire du concepte de gnophos”, Dictionaire de Spiritualité, s.v. „Contemplation”, col. 1868-72; J. Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique (Paris: Aubier, 1944, ediția a doua
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Stăncescu, Th. D. Speranția, neînsemnații G. Dympolescu, Aug. R. Clavel, D. P. Manolescu, superficialul N. G. Rădulescu-Niger, dar și I. A. Bassarabescu (din 1897) și Mihail Sadoveanu (în 1900 și 1901). Scriitorii pașoptiști, revendicați de „Literatorul” ca tradiție literară, sunt retipăriți și în paginile R.l.: Al. Depărățeanu, D. Bolintineanu (cu romanul Elena). Studii de istorie literară publică M. Gaster (Din scrierile lui Constandin Golescul ), T. G. Djuvara (Încercări asupra literaturii române de la început până în zilele noastre), Șt. Vellescu (Pagini din istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
din mlaștina disperării, atacă o problematică specială, și anume: consecințele căderii din har a luptătorului creștin-legionar, incapabil să depășească la un moment dat ultimul stadiu al suferinței - mlaștina deznădejdii. Iar cartea lui Nicolae Popescu Vorkuta, Un legionar dincolo de cercul polar, retipărită cu numele Crez și adevăr, ne pune în față miracolul supraviețuirii prin credință în gulagul sovietic. Cartea lui Dumitru Bacu încearcă o analiză a Fenomenului Pitești din punct de vedere psihologic - el însă face un studiu, nu o mărturisire, fiind
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe care l-am trimis editurii „Univers” spre reeditare. Deși prof. Iorga scria despre ea că e „minune de adevăr și armonie” (traducere), am revăzut-o și cizelat-o. Regret că n-am alt exemplar să Vă trimit. Dacă se retipărește, vi-l trimit acest unic exemplar. Mulțumesc pentru articolul „Agathe”. „Junimea” care părea interesată, acum a lăsat-o mai moale. Eu, totuși, iarna asta lucrez la Monografia Bârsescu. La „Mărturii fălticenene” vor colabora și d-nii G. G. Ursu și Gh.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
considerat un precursor al scrisului artistic de la noi. Stihuitor prodigios, A. tălmăcește, prelucrează și imită, plecând de la izvoare clasice, latine mai ales, fără a ignora însă nici sursele moderne, germane sau italiene. Pentru audiența lor în epocă, textele i se retipăresc frecvent, în timpul vieții, cât și după moarte, pe tot parcursul veacului al XIX-lea. Trecând peste câteva versuri scrise la ocazii, funebre sau „veselitoare”, pe care le dedică unor personalități ecleziastice sau laice (Ioan Bob, T. Meheși, D. Vaida, S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
ce apar mai toate în „Familia”) nu trec, la timpul lor, neobservate, și mai târziu se impun atenției unor istorici ai dramaturgiei prin nota certă de modernitate (ținută reflexivă, miza pe intertextualitate și metaforă). Un prim act teatral (datat 1934, retipărit de sine stătător în anul următor) a cunoscut și o montare pe scena Naționalului din Cluj; „dezamorsând”, cu ironie în subtext, conflictul pe care îl anunță Întâmplarea, F. se amuză persiflând convenții, stereotipii, modele, într-un scenariu căutat, parodic. Atracția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
literar. Orientarea culturală și literară a "Curierului de ambe sexe", coincide, în mare parte, cu a celorlalte publicații ale lui Heliade. In revistă au apărut articolul său Critica literară și studiul Paralelism între limba română și limba italiană, au fost retipărite scrisorile sale către C. Negruzzi și Petrache Poenaru, apelul pentru o "Bibliotecă universală" de traduceri și de texte reprezentative care să ilustreze ideile culturale, estetice și literare ale lui Heliade. Asachi va edita, la rândul său, un supliment literar, sub
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
fost întreprinsă de calendare, almanahuri și chiar de unele suplimente ale buletinelor oficiale, cum este „Foaie pentru agricultură, industrie și negoț”. Edificatoare pentru profilul „Daciei literare”, pentru ideologia ei militantă, ni se pare a fi hotărârea lui Kogălniceanu de a retipări în paginile publicației de la 1840, propriul său articol apărut, mai apoi, în „Arhiva românească”, consacrată lui Gh. Șincai. Caracterizant pentru obiectivele urmărite de revista sa editată în 1840, este articolul” Pămîntul moldo-românesc”, publicat de G.Barițiu în „Foaie pentru minte
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
plagiatului nu se stinsese, scriitorul fiind agasat de insistența cu care se revenea asupra romanului Incognito. Ibidem, dosar 94/1983, f. 22. 61 Ibidem, dosar 78/1982, f. 17. 62 Méliusz acuza decontextualizarea unei fraze din cartea Destin și simbol, retipărită în 1978. Prima ediție fusese publicată în anii celui de-al doilea război mondial și fusese retrasă de pe piață, în 1949, după arestarea scriitorului. Indignat, Méliusz arăta că "teza lui Ion Lăncrăjan - revizionismul maghiar în România - este generalizatoare și aruncă
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
multe țări europene, fiind considerată drept material documentar deosebit de valoros despre Japonia. Românii puteau, de asemenea, cunoaște această țară, prin intermediul cărților de geografie, ca aceea a lui Bouffier, publicată la Iași, în anul 1795, în traducerea lui Antiohie Hotiniul și retipărită la Buda, în anul 1814. Transformările rapide pe care le înfăptuia Japonia au stârnit un interes tot mai viu în opinia publică din România. Această situație își găsește expresia atât prin informațiile sau comentariile frecvent apărute în presa românească, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a întins, fără alte deslușiri: Na-ți-o ție. Ce i-o fi venit? Mă încearcă un gând (orgolios), dar îl alung cu grăbire. Leon nu poate fi înlocuit. Niciodată. De nimeni. Eventual, continuat evident, în altă cheie. I-am retipărit "Umbrele", la o altă editură, în 2008, înmănunchind toate cele șase volume publicate la "Junimea" o adevărată istorie "de suflet" a Iașului cultural și artistic din perioada 1920-1991. Autorul și-o prezintă astfel: "Dacă pe fundalul acelui Iași, trist ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a fi tipărite la Editura "Junimea". Eram, pe atunci, directorul Editurii. Caraman nu ne ofertase nici o carte. Ba mai mult: când l-am trimis pe redactorul Mihai Grădinaru să-i solicite fie un manuscris inedit, fie acceptul pentru a-i retipări, într-o carte, studiile despre baladele populare românești, explorările dialectale în Istria și orientul Europei în pragul veacului XIV, mai că nu l-a dat afară din casă. Cum să publice el la o editură aparținând sistemului care l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]