5,533 matches
-
lui Salvador Dali totul, după asimilarea doctrinei suprarealiste formulate de Breton. Mai ales convingerea acestuia din urmă că în iubire poate fi identificat un adevărat principiu revoluționar ( v. L’Amour fou, 1934) va fi dezvoltată aici și împinsă, printr-o retorică frenetică, spre ultimele consecințe. În asociere cu materialismul dialectic, se va preconiza chiar un... "amor dialectizat și materializat", propunându-se, nici mai mult, nici mai puțin, "erotizarea proletariatului" drept "suport insurecțional"... Dar, la acest nivel al retoricii "revoluționare", discursul în
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
împinsă, printr-o retorică frenetică, spre ultimele consecințe. În asociere cu materialismul dialectic, se va preconiza chiar un... "amor dialectizat și materializat", propunându-se, nici mai mult, nici mai puțin, "erotizarea proletariatului" drept "suport insurecțional"... Dar, la acest nivel al retoricii "revoluționare", discursul în fond utopic va apărea împins atât de departe, încât cititorul nu mai poate fi foarte sigur până unde merge angajarea reală și realistă în procesul revoluționării vieții și poeziei și unde începe "mistificarea", înscenarea ludică. Dacă nu
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
lui Salvador Dali totul, după asimilarea doctrinei suprarealiste formulate de Breton. Mai ales convingerea acestuia din urmă că în iubire poate fi identificat un adevărat principiu revoluționar ( v. L’Amour fou, 1934) va fi dezvoltată aici și împinsă, printr-o retorică frenetică, spre ultimele consecințe. În asociere cu materialismul dialectic, se va preconiza chiar un... "amor dialectizat și materializat", propunându-se, nici mai mult, nici mai puțin, "erotizarea proletariatului" drept "suport insurecțional"... Dar, la acest nivel al retoricii "revoluționare", discursul în
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
împinsă, printr-o retorică frenetică, spre ultimele consecințe. În asociere cu materialismul dialectic, se va preconiza chiar un... "amor dialectizat și materializat", propunându-se, nici mai mult, nici mai puțin, "erotizarea proletariatului" drept "suport insurecțional"... Dar, la acest nivel al retoricii "revoluționare", discursul în fond utopic va apărea împins atât de departe, încât cititorul nu mai poate fi foarte sigur până unde merge angajarea reală și realistă în procesul revoluționării vieții și poeziei și unde începe "mistificarea", înscenarea ludică. Dacă nu
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
al autorului, care utilizează atît de convingător posibilitățile efectului de "înstrăinare" al teoreticienilor formalismului rus, privind cu ochi de copil și de adolescent mizeriile războiului și ocupației, lașitățile și turpitudinile care ies deodată la iveală, micile eroisme și marile suspiciuni, retorica militară găunoasă și sensurile tăcerii. Curios la prima vedere, dar explicabil prin circumstanțele istorice în care a fost scris, romanul burghez al lui Alexandru George se termină prin opțiunea estetică a naratorului, opțiune personală însă, care nu este antiburgheză, în
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
latin) al Istoriei otomane, ca recent a ieșit de sub tipar o altă carte care-i e consacrată printului-carturar de către Dragoș Moldovanu, cel de la care a plecat acum un sfert de veac revizuirea întregului dosar al scrisului lui Cantemir și direcția retorica a interpretării sale, iar acum avem în față un alt volum care prezintă și analizează Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" * publicat de universitarul bucureștean Gabriel Mihăilescu. Teza de doctorat la origine, din care am putut cîți cîteva fragmente în reviste
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
cu scop fie persuasiv, fie dialogic, disputational, teatral în ultimă instanță. Cartea lui Gabriel Mihăilescu plasează problemă barochismului lui Cantemir în contextul conexiunilor barocului din sec.al XVII-lea și al XVIII-lea cu rolul crescut al elocintei, respectiv al retoricii, în reprezentările sociale, în arhitectură complicată a constituirii unei imagini publice, a impunerii și susținerii ei, arta (literatura) devenind din ce in ce mai mult un mijloc de a pretinde sau de a obține un statut privilegiat sau un avantaj social, politic, cultural. Văzută
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
istoriei și al culturii românești. Pe scurt, teza și cartea lui Gabriel Mihăilescu pun în evidență - pe baza unei bibliografii foarte bogate și în general recente - rolul important pe care îl joacă în epoca respectivă alegoria în evoluția raportului dintre retorica și imaginar: sub presiunea literaturii morale creștine, care utilizează din ce in ce mai mult alegoria ca element explicativ prin transferul din domeniul lingvistic în cel real (istoric), literatura și arta baroca șunt cotropite de reprezentări alegorice care explică, "traduc" sensurile ascunse sub această
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
plecat ca niște lași, căci nu le-am spus că și noi eram "jidani": ne-a fost prea rușine de rușinea lor. Ținînd seama de această propensiune populară spre generalizare facilă, rămîne convingerea mea fermă că, mai mult decît toată retorica aprinsă, decît toate argumentele și izbucnirile mînioase împotriva "celuilalt", a "dușmanului", a tuturor celor care nu ne înțeleg, care nu ne împărtășesc părerile, care nu se situează împreună cu noi de aceeași parte a baricadei, actul patriotic realmente benefic rămîne acela
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
cu M.Radulescu ecologistă ) mi se pare cam greu în mioritica noastră tărișoara (dacă nu ești bugetar suspus/nu ai căpătat o gras ,,renumerata,, sinecura pt. tradițional pupincurism de partid și de stat (mi-am pus cam aceeași întrebare ,pur retorica,, pe vremea cin fiica/fiul ,,cetățeanului român oarecare,, Virgil Magureanu-snack eye studiau simultan la celebre univ. americane și costuri substanțiale) Chiar nu vreau să insinuez că acest master ar fi o ...făcătură de genul celei a superdoctei Rovana Plumb, dezaxatului
Stanford Graduate School of Business vine la București by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82397_a_83722]
-
Dragoș Bucurenci Octavian Paler scria în jurnalul său mexican că, “lângă o mare, în timp ce soarele domnește singur deasupra plajei, nu mai e nevoie de nicio retorică pentru a da un înțeles vieții. Trupul singur umple lacunele filosofiei. El găsește o mângâiere într-un adevăr care pe filosofi nu-i satisface: că există.” Mi-am reprezentat întotdeauna paradisul ca pe o vacanță nesfârșită la malul mării, cu
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
vom enumera aici, din nou, argumentele care vin în sprijinul acestei afirmații; ne vom mulțumi doar să menționăm împrejurarea că poetul și-a construit opera - în plină frenezie a resurecției lirismului - pe un model preponderent epic, folosind adesea elemente de retorică a romanului (subiecte epice împărțite în capitole, personaje, "evenimente" și decoruri fantomatice). Nu este greu de remarcat că majoritatea textelor sale au ca punct de plecare un pretext narativ, dezvoltându-se apoi fie ca mici "povești în versuri" fie ca
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
prospectiv decât un ,regressus ad uterum"; mai curând saphic sau egotist și decât matern. Așadar toate aglomerările barochiste de obiecte și tropi ajung indicii ale unei repoziționări discrete a lumii pe criterii obsesionale. O reificare neajutată însă și de consistența retoricii. Restrânsul ciclu final (trăiesc într-o continuă ficțiune sau pentru o apocalipsă a interiorului), în fapt un hiperteliu al primelor trei părți, încearcă o relaxare (citește: devitalizare) a discursului anterior, prin acreditarea traumelor drept ficțiuni. Poemele devin mai onirice și
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
marea Ce spun pescărușii ce veste aduc zborul lor e un geamăt al beznei dincolo de mare alte porunci se aud alte mișcări sufletești într-o pânză de închipuiri și norii mă dor și valuri mă dor și malul stâng sângerează Retorică înfometată de alb mai ascult un discurs despre decapitate nuanțe în vasul cu fluturi e un apus lăcuit străvechi idiom gata să-și năruie verva sora mea tăinuită o, nu dispera brațele tale învață să ningă Culori de seară Mozart
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
care-i satisface nevoia de a percepe materia cu simțurile; de cealaltă, arhitectura unui sens și iluzia articulării ei după legi neștiute? Poate că și în sensul acesta, nu numai în acela al ezitării între ironie și gravitate ori între retorică și stil, ,schița" cu care se deschide volumul de Notițe și fragmente literare este elocventă. Între două povețe? instituie spațiul ezitării tocmai ca pe o nișă în care sinele se poate manifesta liber. O nișă a creativității, atît în planul
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
cel care tutelează scrierea și îl cucerește pe cititor. Scrie despre prietenie, despre George Steiner, despre asasinat ca formă de sinucidere (în anii 1900-1945, zeci de milioane de oameni au fost uciși), despre Golem, bătrânețe, despre "porcitudine" (cuvânt "inventat"), despre retorică "înghimpată", despre "cum să-ți organizezi posteritatea", despre profanarea mormintelor, despre cum să înveți să spui NU etc. Cele 551 de "note" ale lui Sever par a reconstitui un anumit gen cultivat în antichitate și în Evul Mediu timpuriu, dar
Un înțelept contemporan by Boris Marian () [Corola-journal/Imaginative/11719_a_13044]
-
Partidului Liber-Schimbist, a însemnat de fapt o extindere a ei. După prăbușirea sistemului totalitar, partidele politice din Europa de Est au renăscut sub zodia romantismului, prin reeditarea formelor și formulelor mesianice practicate în secolul XX: lideri carismatici, agregare de sus în jos, retorică amplă, generoasă și ardentă. împrejurările postdecembriste au favorizat puternic acest curs, riscînd chiar să-l acrediteze ca pe singurul posibil. S-a ivit totuși o excepție, menită nu doar ,să confirme" regula, ci și să o pună sub semnul întrebării
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
o dispoziție fastă, un mirabil recurs al prospețimii și voioșiei. Este de presupus că o parte din simpatia concetățenilor a fost acordată chipului zîmbitor, în contrast cu fețele crispate ale altora, în timp ce modul de exprimare făcea și el notă aparte, întorcînd spatele retoricii vide, gesticulației și agramatismului. Vocea altor actori politici, iviți din lumea academică și literară, a răgușit destul de repede. A lui Cazimir și-a păstrat timbrul inițial. ,Partidul Liber-Schimbist, pe care l-a odrăslit din Ťlamurať lui Caragiale, dînd astfel una
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
supremul lor conformism: Renton, în finalul Trainspotting-ului, după ce produce speech-ul său nihilist, nu uită să lase o parte din banii furați prietenului Spud. Firește, cine l-ar fi iubit altfel? Ceea ce deja ne face să ne gândim că toată retorica lui "I choose not to choose life: I choose something else" sau "The truth is that I'm a bad person" era, în fond, pură retorică. Filmul nu se încheie înainte ca Mark Renton să ne asigure că are de
Droguri și hobbiuri by Alex. Cistelecan () [Corola-journal/Imaginative/11905_a_13230]
-
femeii, mică lecție de înțelepciune. Frazele ei de adîncă simțire încep cu replica devenită clasică: ,Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit". Urmează o mică lecție de retorică, plină de suișuri (pînă la Dumnezeu) și coborîșuri (toate avatarurile vîrstei), cu o concluzie care sugerează clar opțiunea vorbitoarei: ,și-mi vine să rîd cînd mi-o închipuiesc (pe Ana) cîrciumăriță". Tot de pe prima pagină ne vine însă și primul
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
apă?/ Cui îi pasă de cerul fierbinte/ cu șuvițe cărunte/rămas de la norii ce nu mai suportă albastrul? Atâtea întrebări îmi rămân.../la care universul răspunde mereu/ cu marea lui muțenie! (Cui îi pasă? ). Adevărata poezie, dincoace și dincolo de orice retorică, ne pune față-n față cu semnificația profundă a realului, altfel spus cu necontenita, ne-înțeleasa împletire a vieții cu moartea. Ne pune pur și simplu în fața existenței acelui mister despre care a scris poetul-filosof Lucian Blaga. Dar nu spre
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
ale Europei, el nu avea cum să accepte captivitatea unei singure expresii culturale. Sedus în aceeași măsură de limbajele narative și de cele vizuale, de anecdotica diurnă a realului, dar și de chipurile lui ascunse, de ficțiunea comună și de retorica înaltă a flosofiei și a teologiei, el a încercat, și asta încă de la primele cărți, realizarea unei mari conexiuni: ceva asemănător cu teoria integrată a fizicienilor, capabilă să cuprindă în aceeași demonstrație și teoria cuantelor și pe aceea a relativității
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
punct, este aceea de a umple coloanele recenziei cu considerații generale, vizând mai degrabă contextul scrierii/ apariției unei cărți, decât textul propriu-zis. Într-o parodie de Bourdieu, tânărul analist vorbește frecvent despre negociere în comunicarea culturală și diferitele tipuri de retorică autolegitimantă, despre conflicte simbolice în țarcul literar, despre câmpuri de influență, rating, target și alte asemenea; ori, mai "aplicat", despre critica noastră "conservatoare" și "desuetă", despre autorii "fumați", despre "prăfuita exhaustivitate" a istoriei literare, "provincialismul" criticii de poezie, "complexul literaturii
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
ani, luni, zile, săptămâni. Vreau să menționez că Domnul Glodeanu are o schemă clară a definirii Jurnalului intim, deloc religios, dar bine marcată și pe care depistând-o, o jurizează nu cu diplomație, ci în funcție de norma stabilită și expusă în retorica (între bării), intitulată: De ce, Narcis și oglinda fermecată? 4. În calitate de critic și istoric literar, ambele postùri definindu-l incontestabil pe profesorul Gheorghe Glodeanu, cel afirmat cu deplin temei după Evenimentele din 1989 (voi zice și eu revoluție când se va
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
schimb marele avantaj că te împiedică să te plictisești. România e o țară obositoare, cu tot mai puține insule de bun-simț și de seninătate". Citiți tot răspunsul, că merită. Pe aceeași pagină, într-un scurt, reușit și pesimist exercițiu de retorică, Octavian Paler se întreabă Care Românie?, așa cum acum 16 ani se întreba Care normalitate? și, după ce înșiră vreo 20 de fețe urîte ale României, conchide: , Sînt patriot cîtă vreme nu deschid televizorul sau nu ies pe stradă". Lui Alex. Leo
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]